Dacă mă întrebați pe mine, ar fi cam primele ateliere orientate către turismul online și cel virtual, cel puțin primele făcute publice. Din păcate, nu mă pot prezenta decât la cel de sâmbătă, cu speranța că vor găsi speaker până atunci.

Mai jos aveți o agendă a atelierelor și conferințelor ce vor fi susținute pe toată perioada târgului, după cum urmează:

31 martie

12.30 – 14.30 – doamna Carmen Pavel, vicepreședinte al Asociației de Turism a Municipiului București, va modera prezentarea Strategia de promovare a Municipiului București; vedeți și articolul despre strategia de brand turistic a Bucureștiului. Accesul publicului la prezentare este gratuit.
16.00 17.00 – Promovarea turismului prin rețele sociale în direct de la Harvard; moderatori Jacqueline Pavel și Mădălina Antohe, J’Info Training; accesul se face contra sumei de 50 RON. Dacă intenționați să mergeți la acest atelieri, citiți articolele de sub tag-urile retele sociale și e-promovare.

1 aprilie

10.00 – 13.00 – Workshop/prezentare David Wortley - The potential of virtual worlds for tourism; accesul la acest workshop se face contra sumei de 250 150 RON. Dacă costul prezenței la acest seminar vi se pare prea mare pentru poveștile despre Second Life, citiți pur și simplu articolele de sub tag-ul virtual tours sau tehnologii.
16.00 -18.00 – Prezentare Greșeli frecvente în realizarea site-urilor din turism, invitat special trafic.ro; accesul publicului este gratuit. Titlu prezentării nu vă sună cunoscut?

2 aprilie

11.00-13.00 – iPhone, un lux sau un instrument de lucru necesar în călătorii? Accesul publicului este gratuit. Ca și în cazul situațiilor de mai sus, subiectul a fost acoperit printr-un post pe acest blog.

Acestea fiind spuse, aștept cu interes impresii de la aceste ateliere și prezentări. Eu voi încerca să ajung la cel din 2 aprilie. Pentru a beneficia de acces gratuit în cadrul târgului, folosiți formularul de aici.

Voi ce credeți? Sunt pregătite agențiile de turism, hotelierii și alți jucători de pe piața turistică să adopte noi tehnologii și noi medii virtuale în promovarea turistică?

[via jinfotraining.ro | Conferinte despre tendintele in turism la Targul National de Turism]

Transfăgărăşan, Bâlea Lac

Delta Dunării

[via refresh.ro]

Iniţiativa Virtual Romania înglobează 4 proiecte de cercetare, toate în domeniul realităţii virtuale şi toate interconectate şi având ca scop valorificarea patrimoniului istoric şi cultural al Dobrogei şi introducerea lui în circuitul turismului virtual, după cum se specifică în raportul de cercetare al facultăţii pentru perioada 2007 – 2009 (.pdf, pagina 2).

Cele 4 proiecte din cadrul iniţiativei Virtual Romania sunt:

• UTilizarea realităţii virtuale în recOnstituirea Multimodală 3D a site-urilor IStorice (acronim TOMIS), proiect finanţat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării;
• Venus la Dunărea de Jos, Moştenirea cultural – istorică  – sursă de învăţare şi inspiraţie pentru o dezvoltare comunitară armonioasă – un proiect Phare CBC 2005, România-Bulgaria;
• EMULACTION: Environnement MULtimodal pour Activités Coopératives Transnationales de formatION, un proiect Fonds Francophones des Inforoutes;
• Entertainment and culture, un proiect al Reţelei de Excelenţă în Aplicaţii ale Realităţii Virtuale şi Mediilor Virtuale – INTUITION

Din cele 4 proiecte enumerate mai sus, 2 au ieşit mai mult în evidenţă în ceea ce priveşte promovarea patrimoniulu cultural-istoric al Dobrogei: TOMIS şi Venus la Dunărea de Jos.

TOMIS 3D

Proiectul urmăreşte o incursiune virtuală în Cetatea Tomis, prin care se vor facilita e-vizitele prin site-uri arheologice ce din ruine se transformă în aşezări locuite animate de caractere virtuale (avataruri) ce se plimbă şi trebăluiesc în decor, unele dintre acestea putând chiar interacţiona cu e-vizitatorii.

Cel mai mediatizat obiectiv în cadrul proiectului este Edificiul Roman cu Mozaic din Constanţa.

Video: Claudiu Ionuţ Cherciu*

*Claudiu Ionuţ Cherciu este unul din membrii echipei desemnate câştigătoare pentru realizarea design-ului unei staţii spaţiale, Dacia’s, în cadrul concursului Space Settlement Design Contest 2008, organizat de către NASA, şi unul din colaboratorii Facultăţii de Matematică şi Informatică în proiectul Virtual Romania.

Reconstituirile virtuale permit vizitele în locuri inaccesibile încă publicului larg, locuri neintrate în circuitul turistic istoric precum mormântul pictat din Constanţa.

Video: Claudiu Ionuţ Cherciu

Rezultatele proiectului vor fi puse la dispoziţia publicului în august 2010, în cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, unul din partenerii proiectului. Un aport important în proiect îl au şi Universitatea Transilvania din Braşov şi NRTech Braşov.

Conform informaţiilor furnizate de către decanul Facultăţii de Matematică şi Informatică, prof. dr. Wladimir – Georges Boskoff, pentru Ziua de Constanţa, reconstituirile fac parte dintr-un proiect mai amplu, care cuprinde recrearea tridimensională şi a cetăţilor Histria, Capidava şi Adamclisi.

Cum Capidava face subiectul unui alt proiect de reconstituire virtuală, de care se ocupă firma Expertissa Constanţa, mă întreb dacă există vreo legătură între acestea, deşi judecând după sursele de finanţare, mă îndoiesc.

Imperiul roman renaşte în era 3D [via Alex Rădescu]

Nici civilizaţia dacică nu este ignorată când vine vorba de reconstituiri virtuale materializate în reconstituiri statice ca Colonia Dacica Sarmisegetuza (vezi aici imagini) sau sanctuarele dacice.

Venus la Dunărea de Jos

Este un proiect finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Phare CBC 2005, România – Bulgaria, în care sunt implicate următoarele muzee: Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, alături de partenerii bulgari – Muzeul Regional de Istorie Rouse, Muzeul de Istorie Dobrich, şi de partenerii români – Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, Olteniţa, Muzeul Callatis, Mangalia, Muzeul Teohari Antonescu, Giurgiu şi Universitatea Ovidius, Constanţa.

Proiectul a fost materializat ca o expoziţie itinerantă, timp de 21 de zile, în vara lui 2008, în fiecare din oraşele participante din România (Constanţa, Mangalia, Olteniţa, Giurgiu) şi Bulgaria (Ruse, Dobrici), ce a fost scoasă în evidenţă prin tehnici muzeistice moderne (reconstituirea virtuală a vieţii de familie şi de societate, reconstituirile statice şi prezentarea dinamică).

Vezi şi Expoziţia itinerantă „Venus la Dunărea de Jos”, vernisată la Rousse

Concluzii

Pe zi ce trece, reconstrucţiile virtuale devin din ce în ce mai populare şi în spaţiul virtual românesc şi nu numai. Administraţiile locale (prin muzee şi alte instituţii coordonate de acestea) adoptă astfel de proiecte pentru promovarea patrimoniului cultural şi istoric. Ca dovadă sta multitudinea de reconstrucţii ce ies la lumină pe zi ce trece (vezi reconstiruiri.ro).

De curând, am constatat că materialul pregătit de mine e subiect de articole de specialitate apărute în publicaţii ca Revista Amfiteatru Economic şi Analele Universităţii din Craiova.

Un prim articol cu titlul Turism şi e-commerce a apărut în numărul 21, din ferbruarie 2007, al Revistei Amfiteatru Economic; îl puteţi parcurge mai jos:

În capturile de ecran ce pot fi vizualizate în continuare, am identificat textul din lucrarea de diplomă ce se regăseşte ca atare în articolul menţionat mai sus; ultima captură de ecran este de pe site-ul Revistei Amfiteatru Economic şi spune totul:

Subiectele ce se regăsesc în acest articol au fost dezbătute de mine în posturile de aici şi aici.

Cel de-al doilea articol cu titlul Electronic tourism a fost publicat în Analele Universităţii din Craiova ­- Seria Ştiinţe Economice, volumul 2, din 2008:

Capturile de ecran prezintă textul în ordinea în care apare în articolul de mai sus:

Ideile menţionate în articolul de mai sus pot fi comentate în posturile referitoare la etapele de  e-informare, e-rezervare, e-plată sau aici.

Pe de-o parte mă bucură faptul că lucrarea mea este apreciată ca şi conţinut, dar pe de altă parte mă oftic că am contribuit la creşterea recunoştinţei/reputaţiei unor cadre universitare de la care se presupune că generaţii de studenţi au ce învăţa. Nu m-ar fi deranjat apariţia textelor respective în cine ştie ce articole, atâta timp cât mi s-ar fi adus la cunoştinţă acest lucru şi s-ar fi menţionat cu caractere minuscule şi numele meu ca şi coautor.

Surprinzător, există dovezi că lucrurile se pot face fără ca nimeni să se simtă exclus, în limitele bunului simţ şi al eticii, drept dovadă stă articolul pe care vi l-am adus la cunoştinţă în postul anterior, articol pe coperta căruia apare şi un student absolvent. Nu îmi rămâne decât să îmi scot pălăria în faţa cadrelor universitare de la Universitatea Babeş Bolyai, din Cluj-Napoca.

P.S. Cu postul de faţa n-am vrut decât să vă arăt că ştiu să fac embed de pe slidshare.net şi photobucket.com

După Sibiu şi Braşov vom aveam ocazia să facem tururi virtuale şi în staţiunea de litoral Mamaia. În spatele proiectului se află cei de la IPIX Romania, firmă specializată în panoramarea la 360°, pe care am tot văzut-o prezentă şi pe la târgurile de turism, cu folos se pare.

Zic cu folos pentru că, din vara anului 2008, lucrează la o modalitate de promovare interactivă a staţiunii Mamaia, prin mamaia360°, proiect ce se va lansa curând.

Dacă info-chioşcul turistic din staţiune vine în ajutorul celor aflaţi deja în teren, proiectul mamaia360° va fi util atât celor aflaţi în teren, dacă aceştia dispun de o conexiune la internet prin telefonul mobil, hot-spot-uri etc., cât şi celor din faţa calculatoarelor personale care doresc să găsească mai uşor un hotel, un restaurant sau alte atracţii fără a se plimba dintr-un loc în altul sau să facă chiar rezervări online. Sper eu că direct din prezentarea virtuală a recepţiei hotelului.

Se mai pot face tururi virtuale prin staţiunea Mamaia şi prin intermediul norc.ro (trageţi de hartă în jos până se va vedea limba de nisip dintre Constanţa şi Năvodari), dar fără a putea vizita şi interioarele clădirilor ce pot fi vizualizate.

mamaia360° [via user-ul toma în comentarii la Lupta pentru cea mai buna harta online a Bucurestiului din Business Magazin]

Reproduceri ale peisajului citadin autohton ca Ateneul, Palatul Regal, Biblioteca Central Universitară pot fi vizitate in lumea virtuală SecondLife, începand cu 29 noiembrie.

Toate drepturile rezervate © Aura Tatu

Pe lângă Sibiu şi Bucureşti, Braşov lasă deschisă lista iniţiativelor de transpunere în spaţiul virtual a oraşelor româneşti. Voi mai cunoaşteţi astfel de iniţiative?

Printre oraşele europene ce pot fi vizitate în SecondLife se numară Amsterdam, Barcelona, Cracovia, Copenhaga, München, Milano şi Torino.

Turismul virtual este acum o realitate accesibilă oricui deţine un calculator şi ştie să folosească ceva mai mult decât o hartă digitală.

Pe când rezervari direct dintre pereţii vreunui hotel românesc transpus 3D?