Primul dintre ele se intitulează USERS’ EVALUATION OF TOURISM SITES (.pdf), un studiu asupra unui număr de site-uri de agenţie de turism pregătit Coros Robert, doctorand în Cibernetică şi  Statistică Economică, şi de prof. univ. dr. Ramona Lacurezeanu, ambii din cadrul Universităţii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. Concluziile studiului nu sunt diferite de cele expuse într-un alt studiu elaborat tot în cadrul Universităţii Babes-Bolyai, Prezenţa în web a agenţiilor de turism din Transilvania – România şi Ungaria, studiu pe care l-am prezentat pe blog.

Al doilea material este un referat pregătit de Florentina Raluca GHENESCU şi Alexandra HĂLĂLĂU, studente la Universitatea de Vest din Timişoara, sub îndrumarea conf. univ. dr. Carmen Băbăiţă, şi se intitulează E-turismul : o abordare inovativă în domeniul turismului (.pdf). Trec peste faptul că introducerea lucrării e inspirată din materialul existent pe Wikipedia, măcar au schimbat formulările şi au introdus referinţe către studii de specialitate, cam vechi din punctul meu de vedere. Este o lucrare teoretică despre turismul electronic, în care au fost analizate o serie de surse din literatura de specialitate, percepţia turiştilor asupra comerţului electronic cu servicii turistice şi strategii de succes în domeniul turismului electronic cu aplicabilitate pe piaţa românească, deşi legat de acest aspect prezintă strategii aplicate în domeniul turismului electronic de pe piaţa coreeană.

Vă invit să parcurgeţi cele două materiale, după care vă aştept la dezbateri în comentarii.

P.S. În atenţia celor ce îmbrăţişează studiul turismului electronic şi vor să pregătească lucrări tematice, dacă sunteţi lipsiţi de inspiraţie şi nu ştiţi de unde să începeţi, nu e indicat, dar e un început, accesaţi site-urile de referate online. Găsiţi materiale cât să vă faceţi o idee. Nu folosiţi materialele ca atare! Nici nu are rost atâta timp cât nu sunt specificate sursele, plus de asta, chiar aţi merge aşa, pe mâna oricui?

Revenind la întrebare, aș fi putut foarte bine să răspund printr-o rezoluție la început de an, fără să știu că cineva mă întreabă ce am de gând. După experimentul de anul trecut, am refuzat să mai fac rezoluții. Cert e că multe evenimente apar pe parcurs și au prioritate.

Practic, dacă e să îmi doresc ceva de la blog, îmi doresc de la mine însumi, având în vedere că eu sunt cel ce administrează și publică articole pe acest blog. Anul ăsta voi continua cu proiectul începtul în 2010 și, sper eu, să pot acoperi încă 2-3 regiuni de dezvoltare în ceea ce privește nivelul de implicare al administrațiilor publice în turismul electronic.

Cum sunt într-o continuă etapă de experimentare, voi încerca să abordez mai multe subiecte legate de tot ce înseamnă turism electronic. Momentan am început un fel de arhivare a știrilor în care apar informații specifice astfel încât să pot extrage și analiza informațiile la un moment dat în timp. Nu știu dacă va ieși ceva, dar va fi un experiment interesant. Unele știri au fost deja analizate pe blog, altele nu – întrucât au fost descoperite târziu.

Nici nu are rost să menționez faptul că mă voi axa pe conținut original. Asta e de la sine înțeles. În paralel cu conținutul original voi integra programe de marketing afiliat. Dacă nu pentru încasări, măcar pentru a observa comportamentele utilizatorilor și performanțele platformelor. Efortul depus în timp în aceste direcții dă semne că sunt pe drumul cel bun.

În ultimul timp am început să acord atenție și platformei WordPress la nivel de funcționalități. Voi continua focusul în această direcție și sper să găsesc instrumentele potrivite pentru restructurarea cât mai completă a blogului. La momentul actual, toate articolele cu descrieri de obiective sau destinații au fost mutate în secțiunea de ghid.

De altfel, intenționez să pot documenta mai mult partea de ghid turistic și sper să îmi iasă mult mai bine decât anul trecut.

M-am luat cu detaliile și era să uit: aș vrea să cunosc mai mulți oameni, atât online, cât și offline, care împărtășesc aceleași idei și pasiuni ca și mine.

Cam acestea ar fi intențiile mele legate de blog-ul gtd20.ro.

Tu, Mircea, ce-ți dorești de la blogul tău? Te-am văzut mai implicat de la început și-am zis că poate vrei să povestești și altora.

Pentru discuții despre turismul online vă puteți înscrie într-una din comunitățile Ghid Turistic Digital 2.0: pe LinkedIn, pe Facebook sau pe MyBlogLog sau urmăriți-mă pe Twitter.

Poate nu este moral ceea ce fac, dar azi mă voi axa, fără prea multe detalii sper eu, pe sfatul numărul 6, pentru a vă ajuta încă o dată şi, de ce nu, pentru a avea un index complet al materialelor despre turismul online:

6. Dacă sunteţi lipsiţi de inspiraţie şi nu ştiţi de unde să începeţi, nu e indicat, dar e un început, accesaţi site-urile de referate online. Găsiţi materiale cât să vă faceţi o idee. Nu folosiţi materialele ca atare! Nici nu are rost atâta timp cât nu sunt specificate sursele, plus de asta, chiar aţi merge aşa, pe mâna oricui?

Şi, legat de subiect, am să menţionez cele mai răspândite titluri ce pot fi găsite la o simplă căutare pe internet. De altfel, ţin să menţionez că nu garantez pentru calitatea materialelor la care voi face referire şi nu susţin ideea preluării lor ca atare în lucrările pe care intenţionaţi să le pregătiţi.

Scurtă introducere în turismul electronic

Voi începe prin a vă aduce la cunoştinţă o lucrare cu rol de introducere în această arie a turismului pe internet şi anume Turism si Internet, Conectare, Dificultati, Vanzari. Lucrarea este disponibilă pe site-ul referatele.com, un site ce îşi îndeamnă userii să îşi aducă contribuţia cu materialele pe care le deţin. Conţinutul lucrări este accesibil în întregime, judecând după detaliile furnizate de cei ce administrează site-ul, deşi, dacă mă întrebaţi pe mine, se termină ca din topor. La fel de din topor e şi lucrarea cu titlul Distributia electronica a hotelurilor mici si a intreprinderilor turistice, practic, doar un subcapitol dintr-o lucrare mai amplă ce poate fi download-ată de pe site-ul ecursuri.ro (ca să vă daţi seama de calitatea informaţiei, ocupă un onorabil loc 5 într-un top de download la categoria turism cu 2405 accesări).

Cei doritori pot continua documentarea cu lucrarea Turismul Viitorului – E-turism, lucrare disponibilă pe site-ul regielive.ro. Download-ul acesteia este condiţionat de existenţa unor puncte în contul de utilizator.  De asemenea, faptul că este o lucrare de calitate este susţinut de menţiunea că a fost susţinută în cadrul Sesiunii de Comunicari Stiintifice Studentesti 2010, unde a obţinut locul III, şi în cadrul Olimpiadei Naţionale a Studenţilor Economişti, Iaşi, 2010. Mă întreb ce părere au d-na prof. dr. Ispas Ana şi d-lul lect. dr. Constantin Cristinel de faptul că o lucrare coordonată/evaluată de dânşii este acum folosită de câţiva zeci de studenţi care, probabil, nici nu au vreo legătură cu instituţia de învăţământ în care cei doi activează. Poate ar fi bine ca cele două cadre universitare să se apuce de consultanţă/coordonare pe gratis, într-un chioşc dintr-o piaţă centrală. Pe de altă parte, de ce ai share-ui pe net o lucrare premiată într-o sesiune de comunicări (lăsând la o parte faptul că, introducerea cel puţin, se regăseşte în articolul de aici )? Ce dovedeşti cu asta? Şi voi, cei care le luaţi de bune, aţi băga mâna în foc că skateholderii sunt cei direct influenţaţi de beneficiile turismului electronic?

Nu de puţine ori multă lume a ridicat o sprânceană când am povestit faptul că mă preocupă subiectul turism electronic, mulţi neştiind ce implică acest fenomen. Având cele de mai sus ca şi premisă, vă invit să vă familiarizaţi cu fenomenul turism electronic, o multitudine de activităţi ce se desfăşoară online, începând cu articolul De la turismul de agentie la e-tourism. Odată familiarizaţi cu conceptul, urmăriţi pur şi simplu articolele din categori eTurism, precum şi sugestiile din subsolul fiecărui articol.

Rezervări electronice

Pe site-ul lucrari-de-licenta.ro veţi găsi 3 materiale ce fac referire la turismul online:

• Distributia produselor turistice pe internet
• Distributie produs turistic pe internet
• Litoralul romanesc si promovarea pe internet

Pentru toate cele 3 lucrări menţionate mai sus puteţi avea, la cerere, cuprinsul/structura lucrării, conţinutul fiind disponibil contra cost. Drept urmare, dacă intenţionaţi să folosiţi o astfel de lucrare ca atare, veţi fi în dezavantaj din start, încă x persoane putând avea aceeaşi lucrare ca şi voi. Ce mi se pare hilar e faptul că aceleaşi titluri se regăsesc pe multe alte surse, unele mai bogate în detalii decât celelalte, referat.ro punând la dispoziţia doritorilor plată prin SMS. 10 + TVA, o nimica toată. Făcutul de râs în faţa comisiei are şi el preţul lui, nu? Pe lângă plata prin SMS, studentie.ro acceptă şi plăţi cu cardul pentru aceeaşi lucrare ca pe referat.ro.

De asemenea, aveţi la dispoziţie site-uri ce oferă acces gratuit şi direct la materiale despre turismul online, cum este site-ul scritube.com, site pe care puteţi găsi materialul Sisteme pentru serviciile turistice online. Să confirme cele 1175 accesări ale materialului calitatea acestuia? Aici, autorii materialelor pot face upload cu bună ştiinţă. Eu m-am întrebat întotdeauna de ce unii renunţă aşa uşor la munca lor. Probabil pentru că se folosesc la rândul lor de aceleaşi metode de documentare. Recunosc, şi eu îmi fac publică munca dar pe Wikipedia, unde, alte persoane pasionate ca şi mine, verifică informaţia, o completează etc. Că Wikipedia e mai departe sursă de informare mură-n-gură pentru alţii, e altă poveste.

Pentru a vă familiariza cu fenomenul rezervărilor online citiţi articolul Ghid introductiv în turismul electronic: e-Rezervare, după care puteţi parcurge posturile de sub tag-ul e-rezervare.

Promovare turistică online

Cei interesaţi de materiale mai specifice în aria prmovării turistice pe internet, pot găsi pe site-ul medievaluniversity.com 2 lucrări de referinţă, pe care le pot cumpăra, primind chiar şi factură la plata acestora:

• Promovarea unei pensiuni agroturistice prin Internet
• Promovarea prin Internet a turismului din Bucovina / Neamt / Maramures – Crearea unui ghid turistic on line

Cum achiziţia se face pe bază de factură, înţeleg că, conform legilor în vigoare, conţinutul lucrărilor poate fi contestat de cumpărător dacă nu îi este pe plac. Să fie ăsta un lucur ce susţine calitatea informaţiilor furnizate de către vânzător, persoană fizică autorizată în evidenţa ONRC?

Pentru aprofundarea subiectului mai sus amintit, vă recomand ca înainte de a citi articolele cu eticheta e-promovare sau cele ce vizează promovarea online, să citiţi:

• seria articolelor despre greşeli frecvente pe semi-site-urile de turism electronic;
• articolul Cum promovăm turismul românesc pe internet?;
• şi articolul 8 greșeli majore în promovarea turistică cu ajutorul social media;
• și nu în ultimul rând Programe de marketing afiliat pe site-urile de turism electronic.

Concluzii

Nu luaţi de bune toate informaţiile pe care le găsiţi online. Verificaţi-le cu sursele pe care le aveţi la îndemână: cunoscuţi, insituţii avizate, bibliografie de specialitate. După cum spuneam, sunt atâtea mijloace de a contacta pe cineva.

Ca de fiecare dată, vă aştept opiniile în comentarii.

Analizând statisticile de trafic, am observat că materialele publicate de mine aici, pe blog, fac subiectul unor posibile lucrări de licență. Așa cum este menționat și în secțiunea Netichetă, textele și imaginile de pe acest blog îmi aparțin și țin cu tot dinadinsul să mi se acorde credit pentru ele. Dacă online, pentru scurte fragmente sau imagini de pe blog, se poate face acest lucru printr-un link sau comentariu, offline am rugămintea către cei ce cred că pot folosi materiale de  pe acest blog (în viitoarele lucrări de licență) de a mă contacta via email, pentru a mă înștiința de acest lucru și a stabili dacă cedez dreptul sau nu asupra materialelor publicate într-un fel sau altul.

Dacă în primă fază vă sună dur mersajul, aflați că puteți avea de câștigat de pe urma sincerității voastre Nu sunt de acord să preluați ca atare idei expuse aici fără acordul meu expres. Sunt lucruri gândite de mine, sunt articole muncite, sunt nopți și zile pierdute pentru formarea mea ca blogger pe această nișă.

În momentul în care voi descoperi o abatere, o voi expune fără ezitare pe blog și voi sesiza celor în putere să o judece. Da, sunt dispus să îmi pierd timpul cu datul de mail-uri pe la decanatele facultăților , anunțând faptul că cineva folosește materiale de pe acest blog și e posibil să nu citeze sursa, asumându-și ideile altuia.

Pentru o lucrare decentă despre turismul electronic urmaţi sfaturile următoare:

1. În primul rând, dacă nu aveţi treabă cu online-ul, messenger-ul fiind singurul instrument care vă leagă de internet, nici să nu vă treacă prin cap să abordaţi un asemenea subiect: s-ar putea să nu treceţi peste site-urile rudimentare pe care sunt afişate pensiuni şi aşa mai departe.

2. Nu confundaţi turismul electronic cu turismul virtual. Sunt două concepte diferite. Pe scurt, turismul electronic presupune mijloace de promovare, rezervare şi plată în mediul electronic, pe când turismul virtual presupune reconstrucţii virtuale (vedeţi aici şi aici alte exemple) ale obiectivelor turistice în care vizitatorii pot fi introduşi prin intermediul unor echipamente speciale. Ca bonus faceţi o analiză pe lucrarea Analiza pieţei virtuale a turismului din România şi daţi-vă seama ce nu e în regulă.

Foto: Guidon

3. Faptul că înşiraţi nişte idei în 40-50 de pagini, nu înseamnă că aţi făcut o lucrare de pus în ramă. Faceţi analize pe baza comportamentului consumatorului de servicii turistice online, faceţi sondaje online (vedeţi exemplele de aici şi aici), deschideţi grupuri de discuţii şi încercaţi să dezbateţi problemele ce vă interesează acolo, înscrieţi-vă în grupuri de discuţii din aria voastră de interes şi ridicaţi acolo aspectele ce vă interesează. Nu cerşiţi informaţia pe motiv că trebuie să pregătiţi o lucrare de licenţă, obţineţi-o constructiv de la membrii grupurilor de discuţii/forumurilor. Deschideţi un blog ce vă va servi ca suport de prezentare pentru lucrare.

4. Intraţi în contact cu companiile din domeniu folosind social media. E mai uşor ca niciodată să stabiliţi legătura. Povestiţi de ce fel de suport aveţi nevoie şi s-ar putea să găsiţi ajutor, având în vedere faptul că multe vor vizibilitare online.

5. Menţionaţi complet sursele din care vă inspiraţi. Faptul că folosiţi o informaţie de pe www.siteuldeturism.ro nu e suficient pentru o menţiune bibliografică. Corect este menţionând autorul articolului/paginii, titlul articolului/secţiunii din care luaţi informaţia, link-ul (ca în exemplul http://www.siteuldeturism.ro/articole/informatiafolosita), data publicării informaţiei şi data la care a fost accesată (multe site-uri pot expira la momentul prezentării voastre, drept urmare trebuie sp fiţi acoperiţi). Un tool ajutător pentru formatul inserţiilor bibliografice găsiţi aici, iar aici indicaţii pas cu pas despre cum să citaţi o sursă web.

6. Dacă sunteţi lipsiţi de inspiraţie şi nu ştiţi de unde să începeţi, nu e indicat, dar e un început, accesaţi site-urile de referate online. Găsiţi materiale cât să vă faceţi o idee. Nu folosiţi materialele ca atare! Nici nu are rost atâta timp cât nu sunt specificate sursele, plus de asta, chiar aţi merge aşa, pe mâna oricui?

7. Nu vă lamentaţi că nu aveţi timp pentru că sunteţi nevoiţi să lucraţi. Faptul că v-aţi încumetat la o facultate e un risc pe care trebuie să vi-l asumaţi până la capăt.

8. Citaţi sursele!

Nu sunt specialist, nici nu mă declar … deşi poate am să devin cândva. Vreau doar să creez o armonie între voi şi mine. Poate ajungem chiar să colaborăm.

Cele mai comercializate produse online in aceasta perioada (n.a. primele trei luni ale anului 2010) sunt de telecom, turism, servicii, plata utiliatilor, retail si divertisment. Cea mai spectaculoasa crestere a numarului de tranzactii s-a inregistrat in domeniul turismului – cu 270% mai mult fata de anul trecut.

Sursa: www.businessmagazin.ro

În acest demers, unul dintre obiective presupune instituirea unui sistem integrat şi informatizat al ofertei turistice româneşti, lucru pe care mi-l propun să îl urmăresc în detaliu pentru fiecare regiune de dezvoltare în parte.

Practic, nu mă voi limita asupa acestui aspect, ci voi încerca să aflu cum este perceput fenomenul turism electronic în toate cele trei faze ale sale (e-informare, e-rezervare, e-plată) la nivel de administraţie publică, în primul rând plecând de la strategia de dezvoltare a turismului pentru perioada 2007 – 2013, ca parte a strategiei de promovare a turismului, iar în al doilea rând aducând în discuţie aspecte ce ţin de proiectele din trecut şi stadiul lor de dezvoltare/implementare.

• Cum înţeleg administraţiile publice turismul electronic. Regiunea de Vest (Banat)

O afacere electronică în sfera serviciilor turistice automatizează şi, în acelaşi timp, reduce timpul alocat pentru comenzi/rezervări, creşte numărul pieţelor de desfacere şi implicit eficienţa, reduce costurile şi pune în valoare competitivitatea. Nu în ultimul rând, permite agenţiilor şi turoperatorilor să afle comportamentul de consum/în ultilizarea serviciilor electronice pe care le pun la dispoziţia potenţialilor clienţi şi să-şi gestioneze în mod corespunzator resursele.

Administrarea unei astfel de afaceri electronice presupune reexaminarea în permanenţă a strategiile, a tehnicilor şi instrumentelor în pas cu tehnologiile moderne. Strategia unei afaceri electronice în turism înseamna acţiune continuă, în corelaţie cu stadiul de evoluţie al agenţiei de turism virtuale/site-ului de turism  (lansare, consolidare, creştere, maturitate) şi cu mediul în care aceastea acţionează, adevărata provocare pentru companiile din turism fiind “reingineria organizării şi a proceselor de afaceri, astfel încâtproductivitatea să crească prin utilizarea internet-ului într-o piaţă concurenţială [1]”.

Un rol important în procesul de administrare al unei afaceri electronice în turism îl au sistemele informatice în management ca părţi distincte ale sistemului informaţional, ştiut fiind faptul că, în domeniul serviciilor, mai ales în sectorul turistic, sistemul informatic reuneşte peste 90% din totalitatea elementelor informaţionale.  În prezent, desfăşurarea unei activităţi eficiente fără utilizarea unor astfel de sisteme este de neconceput, deşi mulţi administratori de unităţi de cazare sunt sceptici în ceea ce priveşte utilizarea unui sistem informatic de gestionare a locurilor de cazare pentru că nu înţeleg pe deplin noile modele de afaceri pe internet şi oportunităţile acestora.

Sistemele informatice, ca parte integrată a sistemului informaţional la nivelul companiei, cuprind atât fazele manuale cât şi cele automatizate ale culegerii şi înregistrării informaţiilor, analizei informaţiilor şi cele ale prelucrării informaţiilor.

Aceste sisteme informatice au la bază standarde XML sau SOAP care permit integrarea sistemelor de frontoffice cu cele de backoffice, baze de date şi site-uri web dinamice, servere de mail, platforme de comerţ electronic, sisteme de securitate şi sisteme integrate de management, iar în ulitmul timp tehnologii bazate pe realitatea virtuală, conexiuni la internet în reţele LAN sau WAN etc.

Plecând de la necesitatea menţinerii în pas cu tehnologia informaţiei, companiile din sectorul turistic trebuie să administreze site-urile/portalurile prin intermediul cărora îşi desfăşoară activitatea on-line, să îşi proiecteze şi să îşi implementeze sisteme informatice ce faciliteză desfăşurarea activităţii, toate acestea alcătuind platforma afacerii electronice.

Succesul unei afaceri electronice în turism presupune o nouă cultură managerială care presupune un mod diferit de abordare a demarării şi a administrării unei asemenea afaceri.

Pe de altă parte, marile companii active în industria turismului trebuie să înţeleagă, să asimileze şi să utilizeze metodele de promovare popularea în sfera turismului electronic pentru a se extinde pe noi pieţe, pentru a-şi îmbunătăţi eficienţa şi serviciile şi pentru a menţine o activitate profitabilă pe termen lung.

Marile companii din sfera serviciilor turistice au introdus utilizarea unor sisteme informatice dedicate anumitor activităţi specifice domeniului lor de activitate. Sunt întâlnite trei mai categorii de sisteme informatice ce deservesc serviciile turistice, după cum urmează: sisteme informatice tip front-office, sistemele informatice utilizate pentru rezervări turistice şi sisteme informatice ce folosesc internetul.

Despre aceste aspecte voi vorbi în postări viitoare. Pentru moment, îi ivit pe cei ce administrează afaceri electronice să expună aici problemele dar şi satisfacţiile generate de afacerile electronice în turism pe care le administrează.

Referinţe:

[1] Trandafir, I., A-M. Borozan, M. Ianculescu – Mai presus de cunostintele tehnice: de ce trebuie sa înveti cum se conduce eBUSINESS?, Revista Româna de Informatica si Automatica, vol. 12, nr. 4.

De curând, am constatat că materialul pregătit de mine e subiect de articole de specialitate apărute în publicaţii ca Revista Amfiteatru Economic şi Analele Universităţii din Craiova.

Un prim articol cu titlul Turism şi e-commerce a apărut în numărul 21, din ferbruarie 2007, al Revistei Amfiteatru Economic; îl puteţi parcurge mai jos:

În capturile de ecran ce pot fi vizualizate în continuare, am identificat textul din lucrarea de diplomă ce se regăseşte ca atare în articolul menţionat mai sus; ultima captură de ecran este de pe site-ul Revistei Amfiteatru Economic şi spune totul:

Subiectele ce se regăsesc în acest articol au fost dezbătute de mine în posturile de aici şi aici.

Cel de-al doilea articol cu titlul Electronic tourism a fost publicat în Analele Universităţii din Craiova ­- Seria Ştiinţe Economice, volumul 2, din 2008:

Capturile de ecran prezintă textul în ordinea în care apare în articolul de mai sus:

Ideile menţionate în articolul de mai sus pot fi comentate în posturile referitoare la etapele de  e-informare, e-rezervare, e-plată sau aici.

Pe de-o parte mă bucură faptul că lucrarea mea este apreciată ca şi conţinut, dar pe de altă parte mă oftic că am contribuit la creşterea recunoştinţei/reputaţiei unor cadre universitare de la care se presupune că generaţii de studenţi au ce învăţa. Nu m-ar fi deranjat apariţia textelor respective în cine ştie ce articole, atâta timp cât mi s-ar fi adus la cunoştinţă acest lucru şi s-ar fi menţionat cu caractere minuscule şi numele meu ca şi coautor.

Surprinzător, există dovezi că lucrurile se pot face fără ca nimeni să se simtă exclus, în limitele bunului simţ şi al eticii, drept dovadă stă articolul pe care vi l-am adus la cunoştinţă în postul anterior, articol pe coperta căruia apare şi un student absolvent. Nu îmi rămâne decât să îmi scot pălăria în faţa cadrelor universitare de la Universitatea Babeş Bolyai, din Cluj-Napoca.

P.S. Cu postul de faţa n-am vrut decât să vă arăt că ştiu să fac embed de pe slidshare.net şi photobucket.com

Făcând o revizuire a articolelor salvate în ultimul timp, am dat peste un articol din 2000, apărut în Ziarul Financiar, articol ce anunţa lansarea site-ului Romania Development Gateway în cadrul unui proiect finanţat de către Banca Mondială şi susţinut de Guvernul României prin Programul de dezvoltare instituţională a sectorului privat (PIBL). Ministerul responsabil de acest program a fost Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor de la acea vreme.

Practic, site-ul în cauză are aceleaşi scop ca şi portalul eRomania, acela de platformă de legătură între cetăţeni şi stat.

Pe acest site se vor putea face in viitor tranzactii comerciale on line, turism electronic si cetatenii vor putea sa le trimita mesaje membrilor Guvernului sau parlamentarilor.

Sursa: Banca Mondiala vrea sa puna toata Romania pe Internet, articol apărut în ediţia online a Ziarului Financiar din 7 iulie 2000

Din păcate, singurele informaţii publice legate de sectorul turistic sunt cele ce fac referire la un proiect de susţinere a dezvoltării sectorului turistic şi câteva articole apărute în presă ce tratează subiecte legate de activitatea turistică. Nimic legat de destinaţii, atracţii turistice (ca promovare turistică) sau, mai ales, de tranzacţii comerciale cu servicii turistice online.

Site-ul va contribui la integrarea Romaniei in standardele economiei mondiale, va facilita tranzactiile in interiorul si exteriorul tarii si atragerea de investitori straini, promovarea turismului.

Anca Boagiu , Ministrul Transporturilor la acea vreme

Acum, ori cei doi autori ai articolului, Adrian Bărbulescu şi Ioana Moldoveanu, au bagat material de umplutură ori doamna Anca Boagiu vorbea în necunoştinţă de cauză ori proiectul nu a avut rezultatul dorit.

Întrebarea de final este următoarea: de ce Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale nu a dezvoltat platforma eRomania pe aceeaşi platformă ca şi Romanian Development Gateway, din moment ce scopul ambelor site-uri este acelaşi de intermediere între cetăţean şi stat?

Nu mai punem la socoteală faptul că era deja disponibilă o bază de date cu tot ce însemnă proiecte în curs, în aşteptare sau finalizate din aproximativ toate domeniile de interes.

Aţi bani, altă distracţie!

P.S. Bine v-am găsit în 2010!

Dacă în cazul comerţului electronic cu bunuri,  fidelizarea înseamnă convingerea cosumatorului de a revenit pe site/a cumpăra de cel puţin 4 ori, în cazul comerţului electronic cu servicii turistice, fidelizarea înseamnă convingerea consumatorului de a reveni pe site şi a executa cel puţin 2 tranzacţii anual. Asta dacă luăm în calcul cele două anotimpuri în care consumatorii merg cel mai des în vacanţă: vara şi iarna.

Cea mai frecventă metodă de fidelizare a consumatorului (din punct de vedere al revenirii pe site-ul agenţiei), în turismul electronic, este newsletter-ul personalizat în funcţiie de preferinţele iniţiale ale acestuia, newsletter cu o frecvenţă de cel mult 4 ori pe an (câte unul pentru fiecare anotimp). Un caz de “aşa nu” este acela în care agenţia bombardează zilnic sau o dată la 2 -3 zile căsuţa de e-mail a abonatului la newsletter cu fel de fel de oferte.

O altă metodă, poate chiar şi cea mai folosită în .ro, sunt concursurile cu premii în vacanţe organizate pe site-urile agenţiilor de turism sub formă de quiz-uri, fie ca liste de subscriere şi recomandări.

Din punctul meu, fidelizarea consumatorilor de servicii turistice ar trebui să se facă prin dezvolatarea unei comunităţi în care aceştia să îşi dorească să interacţioneze cu alţi consumatori.

Trebuie menţionat că un model de fidelizare constă şi în acordarea de reduceri/facilităţi sub formă de vouchere electronice cu care consumatorii de servicii electronice îşi pot achita online viitoarele vacanţe (sau pentru serviciile de rent-a-car)  sau puncte de loialitate pentru fiecare vizită pe site/recomandare de destinaţie făcută prin intermediul site-ului/suport pentru ceilalţi useri înscrişi. Acest puncte de loialitate pot fi transformate în reduceri la diferiţi agenţi economici din anumite destinaţii, agenţi cu care s-au semnat contracte de parteneriat.

Un exemplu apropiat este cel al cardului Callatis VIP (vezi mostră) emis în timpul Târgului Naţional de Turism din toamna lui 2008, de către Primăria Municipiului Mangalia pentru a putea fi folosit în sezonul estival 2009.

Acest card se ofera gratuit turistilor care doresc sa-si petreaca vacanta in statiunile din sudul litoralului: Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Neptun, Olimp si nu in ultimul rand Mangalia. Turistii posesori ai cardului “CALLATIS VIP” beneficiaza de o reducere de 10%, intr-un numar mare de    unitati de cazare,  alimentatie publica si divertisment, aflate pe teritoriul Municipiului Mangalia si care au aderat la programul “CALLATIS VIP“, exceptie facand unitatile nerecomandate de primarie, adica acelea care nu ofera standarde de calitate pe masura cerintelor turistilor.

Sursa: Pagina Oficială a Municipiului Mangalia şi Sudul Litoralului

Cei ce vizează staţiunile din jud. Mangalia în sezonul estival 2010, pot face o cerere pentru un astfel de card aici.

Dacă mi-a scăpat ceva, puteţi face completări, ca de obicei , în comentarii.