Cele mai comercializate produse online in aceasta perioada (n.a. primele trei luni ale anului 2010) sunt de telecom, turism, servicii, plata utiliatilor, retail si divertisment. Cea mai spectaculoasa crestere a numarului de tranzactii s-a inregistrat in domeniul turismului – cu 270% mai mult fata de anul trecut.

Sursa: www.businessmagazin.ro

În acest demers, unul dintre obiective presupune instituirea unui sistem integrat şi informatizat al ofertei turistice româneşti, lucru pe care mi-l propun să îl urmăresc în detaliu pentru fiecare regiune de dezvoltare în parte.

Practic, nu mă voi limita asupa acestui aspect, ci voi încerca să aflu cum este perceput fenomenul turism electronic în toate cele trei faze ale sale (e-informare, e-rezervare, e-plată) la nivel de administraţie publică, în primul rând plecând de la strategia de dezvoltare a turismului pentru perioada 2007 – 2013, ca parte a strategiei de promovare a turismului, iar în al doilea rând aducând în discuţie aspecte ce ţin de proiectele din trecut şi stadiul lor de dezvoltare/implementare.

O afacere electronică în sfera serviciilor turistice automatizează şi, în acelaşi timp, reduce timpul alocat pentru comenzi/rezervări, creşte numărul pieţelor de desfacere şi implicit eficienţa, reduce costurile şi pune în valoare competitivitatea. Nu în ultimul rând, permite agenţiilor şi turoperatorilor să afle comportamentul de consum/în ultilizarea serviciilor electronice pe care le pun la dispoziţia potenţialilor clienţi şi să-şi gestioneze în mod corespunzator resursele.

Administrarea unei astfel de afaceri electronice presupune reexaminarea în permanenţă a strategiile, a tehnicilor şi instrumentelor în pas cu tehnologiile moderne. Strategia unei afaceri electronice în turism înseamna acţiune continuă, în corelaţie cu stadiul de evoluţie al agenţiei de turism virtuale/site-ului de turism  (lansare, consolidare, creştere, maturitate) şi cu mediul în care aceastea acţionează, adevărata provocare pentru companiile din turism fiind “reingineria organizării şi a proceselor de afaceri, astfel încâtproductivitatea să crească prin utilizarea internet-ului într-o piaţă concurenţială [1]”.

Un rol important în procesul de administrare al unei afaceri electronice în turism îl au sistemele informatice în management ca părţi distincte ale sistemului informaţional, ştiut fiind faptul că, în domeniul serviciilor, mai ales în sectorul turistic, sistemul informatic reuneşte peste 90% din totalitatea elementelor informaţionale.  În prezent, desfăşurarea unei activităţi eficiente fără utilizarea unor astfel de sisteme este de neconceput, deşi mulţi administratori de unităţi de cazare sunt sceptici în ceea ce priveşte utilizarea unui sistem informatic de gestionare a locurilor de cazare pentru că nu înţeleg pe deplin noile modele de afaceri pe internet şi oportunităţile acestora.

Sistemele informatice, ca parte integrată a sistemului informaţional la nivelul companiei, cuprind atât fazele manuale cât şi cele automatizate ale culegerii şi înregistrării informaţiilor, analizei informaţiilor şi cele ale prelucrării informaţiilor.

Aceste sisteme informatice au la bază standarde XML sau SOAP care permit integrarea sistemelor de frontoffice cu cele de backoffice, baze de date şi site-uri web dinamice, servere de mail, platforme de comerţ electronic, sisteme de securitate şi sisteme integrate de management, iar în ulitmul timp tehnologii bazate pe realitatea virtuală, conexiuni la internet în reţele LAN sau WAN etc.

Plecând de la necesitatea menţinerii în pas cu tehnologia informaţiei, companiile din sectorul turistic trebuie să administreze site-urile/portalurile prin intermediul cărora îşi desfăşoară activitatea on-line, să îşi proiecteze şi să îşi implementeze sisteme informatice ce faciliteză desfăşurarea activităţii, toate acestea alcătuind platforma afacerii electronice.

Succesul unei afaceri electronice în turism presupune o nouă cultură managerială care presupune un mod diferit de abordare a demarării şi a administrării unei asemenea afaceri.

Pe de altă parte, marile companii active în industria turismului trebuie să înţeleagă, să asimileze şi să utilizeze metodele de promovare popularea în sfera turismului electronic pentru a se extinde pe noi pieţe, pentru a-şi îmbunătăţi eficienţa şi serviciile şi pentru a menţine o activitate profitabilă pe termen lung.

Marile companii din sfera serviciilor turistice au introdus utilizarea unor sisteme informatice dedicate anumitor activităţi specifice domeniului lor de activitate. Sunt întâlnite trei mai categorii de sisteme informatice ce deservesc serviciile turistice, după cum urmează: sisteme informatice tip front-office, sistemele informatice utilizate pentru rezervări turistice şi sisteme informatice ce folosesc internetul.

Despre aceste aspecte voi vorbi în postări viitoare. Pentru moment, îi ivit pe cei ce administrează afaceri electronice să expună aici problemele dar şi satisfacţiile generate de afacerile electronice în turism pe care le administrează.

Referinţe:

[1] Trandafir, I., A-M. Borozan, M. Ianculescu – Mai presus de cunostintele tehnice: de ce trebuie sa înveti cum se conduce eBUSINESS?, Revista Româna de Informatica si Automatica, vol. 12, nr. 4.

De curând, am constatat că materialul pregătit de mine e subiect de articole de specialitate apărute în publicaţii ca Revista Amfiteatru Economic şi Analele Universităţii din Craiova.

Un prim articol cu titlul Turism şi e-commerce a apărut în numărul 21, din ferbruarie 2007, al Revistei Amfiteatru Economic; îl puteţi parcurge mai jos:

În capturile de ecran ce pot fi vizualizate în continuare, am identificat textul din lucrarea de diplomă ce se regăseşte ca atare în articolul menţionat mai sus; ultima captură de ecran este de pe site-ul Revistei Amfiteatru Economic şi spune totul:

Subiectele ce se regăsesc în acest articol au fost dezbătute de mine în posturile de aici şi aici.

Cel de-al doilea articol cu titlul Electronic tourism a fost publicat în Analele Universităţii din Craiova ­- Seria Ştiinţe Economice, volumul 2, din 2008:

Capturile de ecran prezintă textul în ordinea în care apare în articolul de mai sus:

Ideile menţionate în articolul de mai sus pot fi comentate în posturile referitoare la etapele de  e-informare, e-rezervare, e-plată sau aici.

Pe de-o parte mă bucură faptul că lucrarea mea este apreciată ca şi conţinut, dar pe de altă parte mă oftic că am contribuit la creşterea recunoştinţei/reputaţiei unor cadre universitare de la care se presupune că generaţii de studenţi au ce învăţa. Nu m-ar fi deranjat apariţia textelor respective în cine ştie ce articole, atâta timp cât mi s-ar fi adus la cunoştinţă acest lucru şi s-ar fi menţionat cu caractere minuscule şi numele meu ca şi coautor.

Surprinzător, există dovezi că lucrurile se pot face fără ca nimeni să se simtă exclus, în limitele bunului simţ şi al eticii, drept dovadă stă articolul pe care vi l-am adus la cunoştinţă în postul anterior, articol pe coperta căruia apare şi un student absolvent. Nu îmi rămâne decât să îmi scot pălăria în faţa cadrelor universitare de la Universitatea Babeş Bolyai, din Cluj-Napoca.

P.S. Cu postul de faţa n-am vrut decât să vă arăt că ştiu să fac embed de pe slidshare.net şi photobucket.com :)

Făcând o revizuire a articolelor salvate în ultimul timp, am dat peste un articol din 2000, apărut în Ziarul Financiar, articol ce anunţa lansarea site-ului Romania Development Gateway în cadrul unui proiect finanţat de către Banca Mondială şi susţinut de Guvernul României prin Programul de dezvoltare instituţională a sectorului privat (PIBL). Ministerul responsabil de acest program a fost Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor de la acea vreme.

Practic, site-ul în cauză are aceleaşi scop ca şi portalul eRomania, acela de platformă de legătură între cetăţeni şi stat.

Pe acest site se vor putea face in viitor tranzactii comerciale on line, turism electronic si cetatenii vor putea sa le trimita mesaje membrilor Guvernului sau parlamentarilor.

Sursa: Banca Mondiala vrea sa puna toata Romania pe Internet, articol apărut în ediţia online a Ziarului Financiar din 7 iulie 2000

Din păcate, singurele informaţii publice legate de sectorul turistic sunt cele ce fac referire la un proiect de susţinere a dezvoltării sectorului turistic şi câteva articole apărute în presă ce tratează subiecte legate de activitatea turistică. Nimic legat de destinaţii, atracţii turistice (ca promovare turistică) sau, mai ales, de tranzacţii comerciale cu servicii turistice online.

Site-ul va contribui la integrarea Romaniei in standardele economiei mondiale, va facilita tranzactiile in interiorul si exteriorul tarii si atragerea de investitori straini, promovarea turismului.

Anca Boagiu , Ministrul Transporturilor la acea vreme

Acum, ori cei doi autori ai articolului, Adrian Bărbulescu şi Ioana Moldoveanu, au bagat material de umplutură ori doamna Anca Boagiu vorbea în necunoştinţă de cauză ori proiectul nu a avut rezultatul dorit.

Întrebarea de final este următoarea: de ce Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale nu a dezvoltat platforma eRomania pe aceeaşi platformă ca şi Romanian Development Gateway, din moment ce scopul ambelor site-uri este acelaşi de intermediere între cetăţean şi stat?

Nu mai punem la socoteală faptul că era deja disponibilă o bază de date cu tot ce însemnă proiecte în curs, în aşteptare sau finalizate din aproximativ toate domeniile de interes.

Aţi bani, altă distracţie!

P.S. Bine v-am găsit în 2010!

Dacă în cazul comerţului electronic cu bunuri,  fidelizarea înseamnă convingerea cosumatorului de a revenit pe site/a cumpăra de cel puţin 4 ori, în cazul comerţului electronic cu servicii turistice, fidelizarea înseamnă convingerea consumatorului de a reveni pe site şi a executa cel puţin 2 tranzacţii anual. Asta dacă luăm în calcul cele două anotimpuri în care consumatorii merg cel mai des în vacanţă: vara şi iarna.

Cea mai frecventă metodă de fidelizare a consumatorului (din punct de vedere al revenirii pe site-ul agenţiei), în turismul electronic, este newsletter-ul personalizat în funcţiie de preferinţele iniţiale ale acestuia, newsletter cu o frecvenţă de cel mult 4 ori pe an (câte unul pentru fiecare anotimp). Un caz de “aşa nu” este acela în care agenţia bombardează zilnic sau o dată la 2 -3 zile căsuţa de e-mail a abonatului la newsletter cu fel de fel de oferte.

O altă metodă, poate chiar şi cea mai folosită în .ro, sunt concursurile cu premii în vacanţe organizate pe site-urile agenţiilor de turism sub formă de quiz-uri, fie ca liste de subscriere şi recomandări.

Din punctul meu, fidelizarea consumatorilor de servicii turistice ar trebui să se facă prin dezvolatarea unei comunităţi în care aceştia să îşi dorească să interacţioneze cu alţi consumatori.

Trebuie menţionat că un model de fidelizare constă şi în acordarea de reduceri/facilităţi sub formă de vouchere electronice cu care consumatorii de servicii electronice îşi pot achita online viitoarele vacanţe (sau pentru serviciile de rent-a-car)  sau puncte de loialitate pentru fiecare vizită pe site/recomandare de destinaţie făcută prin intermediul site-ului/suport pentru ceilalţi useri înscrişi. Acest puncte de loialitate pot fi transformate în reduceri la diferiţi agenţi economici din anumite destinaţii, agenţi cu care s-au semnat contracte de parteneriat.

Un exemplu apropiat este cel al cardului Callatis VIP (vezi mostră) emis în timpul Târgului Naţional de Turism din toamna lui 2008, de către Primăria Municipiului Mangalia pentru a putea fi folosit în sezonul estival 2009.

Acest card se ofera gratuit turistilor care doresc sa-si petreaca vacanta in statiunile din sudul litoralului: Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Neptun, Olimp si nu in ultimul rand Mangalia. Turistii posesori ai cardului “CALLATIS VIP” beneficiaza de o reducere de 10%, intr-un numar mare de    unitati de cazare,  alimentatie publica si divertisment, aflate pe teritoriul Municipiului Mangalia si care au aderat la programul “CALLATIS VIP“, exceptie facand unitatile nerecomandate de primarie, adica acelea care nu ofera standarde de calitate pe masura cerintelor turistilor.

Sursa: Pagina Oficială a Municipiului Mangalia şi Sudul Litoralului

Cei ce vizează staţiunile din jud. Mangalia în sezonul estival 2010, pot face o cerere pentru un astfel de card aici.

Dacă mi-a scăpat ceva, puteţi face completări, ca de obicei :), în comentarii.

Conţinut

Pe partea de e-informare s-a recurs la un amalgam de informaţie, informaţie împărţită în mai multe secţiuni decât sunt necesare.

Pagina Despre noi conţine informaţii incomplete sau împrăştiate în cu totul alte pagini. Indicat ar fi ca, în această pagină,  să fie trecute şi  datele de identificare a firmei care administrează unitatea de cazare. Momentan, numele acestei firme este vizibil cu litere mici de tot în footer-ul site-ului, iar link-ul asociat cu numele firmei duce către o pagină cu cuvinte cheie. Istoricul hotelului ar trebui să se regăsească tot în cadrul secţiunii Despre noi.

Pagina de prezentare a camerelor abundă în poze ce ar putea fi înlocuite cu câte un clip video panoramic pentru fiecare tip de cameră.

Pagina de prezentare trebuie cumva animată prin inserarea unui clip video reprezentativ pentru Sighişoara (surse ce permit embed sunt o grămadă). Informaţiile despre festivalul de artă medievală ar trebui adăugate tot în această pagină (indicat ar fi ca subpagină).

Secţiunea destinată serviciilor este împărţită, probabil involuntar, în Excursii şi tabere şi Servicii, făra trimitere dintr-o parte în alta. Ambele opţiuni ar trebui integrate într-o singură pagină. Comasând informaţia, navigarea prin site devine mai uşoară.

Widget-ul animat cu poze, din partea dreaptă, este agasant. Măcar de s-ar fi mărit pozele odată click-uite, aşa cum se întâmplă cu cele din header.

Widget-ul în care sunt derulate evenimentele e la fel de agasant ca şi widget-ul cu poze. Plus de asta, nu pare potrivit pentru site-ul de prezentare al unui hotel. Şi-ar fi găsit locul, dacă site-ul ar fi fost unul de ştiri.

Pagina de contact

Pe pagina de Contact, se foloseşte o hartă statică şi cam stearsă, când sunt atâtea instrumente moderne (a se citi web 2.0) de orientare. O încorporare a Open Street Map ar fi mult mai potrivită (aici se găsesc câteva instrucţiuni despre cum se poate încorpora). Poate chiar norc.ro. În pagina Despre noi, se găsesc informaţii ce ar trebui să se regăsească în pagina de Contact. În ceea ce priveşte detaliile de contact, o adresă de email asociată cu unul din serviciile gratuite de email s-ar putea să nu insiprea încrederea necesară pentru finalizarea unei rezervări. Ar fi indicat ca, în cadrul acestei secţiuni, să se adauge o poză cu ho(s)telul văzut din exterior pentru a ajuta la orientare.

În ceea ce priveşte secţiunea de e-rezervare, se observă că potenţialii clienţi sunt încurajaţi să folosească telefonul, deşi se poate opta pentru rezervarea via email sau  formular online. În comerţul electronic cu bunuri,furnizorul sună clientul după plasarea comenzii pentru acele “lămuriri suplimentare”, în comerţul electronic cu servicii e vreo excepţie de la regulă?

Link exchange şi SEO

Uitându-mă peste header, nu ştiu ce să mai cred: hotel ori pensiune? Hotelurile de 3 stele se pot echivala în pensiuni? :)

Plasarea cuvintelor cheie trebuie revizuită. La fel şi numele din link-urile paginilor. Se insistă pe “cazare Sighişoara“, de parcă s-ar acoperi o varietate de unităţi de cazare pentru toare gusturile. Se încearcă păcălirea publicul ţintă. Cu toate acestea, după termenii “cazare Sighişoara”, site-ul hotelului este listat abia pe a doua pagină de rezultate în Google, undeva la sfârşitul paginii.

Din câte cunosc eu, plasarea de linkuri către/pe site-urile partenere ar trebui să aducă beneficii pentru ambele părţi, totuşi, ca şi turişti în căutare de locuri de cazare, nu ştiu câţi ar fi interesaţi de … jaluzele.

Feedback

Nu există nici o altă modalitate de primire a feedback-ului, cu excepţia email-ului. Ar fi interesant de exploatat conceptul de turism 2.0.

Analiza a fost făcută ca urmare a cererii de feedback din postul de pe totuldesprehostel.blogspot.com. Pentru cei interesaţi, în schimbul unor review-uri pentru site-urile hotelgia.ro şi transylvaniahostel.com, plus câteva gânduri despre Cluj şi Sighişoara, se poate intra în concursul ce are ca premiu cazarea pe parcursul unui week-end într-unul din cele două hosteluri menţionate în postul respectiv.

• Ghid de promovare online – se adresează, în special, administratorilor de unităţi de cazare
• Ce ne enervează la Bucureşti: lipsa indicatoarelor turistice – eu zic că ar trebui să luăm în calcul şi lipsa hărţilor turistice sau a punctelor de informare turistică sub formă de info-chioşcuri;
• Chiar te poate ajuta YouTube să găseşti tatăl copilului tău? – post ce face referire la o campanie virală comandată de ministerul turismului din Danemarca;
• Pentru ce aş plăti în online? Pentru ghiduri turistice – asta, aşa, ca să mă amăgesc că nu am câştigat la concursul ăsta.

EN

• Software Recreates An Entire City from Tourist Photographs
• Twaller is Twitter for Travellers

Din păcate, postul de faţă nu e o invitaţie către cititorii acetui blog :) , ci o introducere la analiza una reţele sociale de dating şi travel.

Acum 3 ani de zile, Sorin constata într-un post pe blogul său că majoritatea reţelelor sociale din .ro sunt destinate celor ce caută relaţii de cuplu ocazionale sau de mai lungă durată şi că nici una din aceste reţele sociale nu aduce ceva deosebit. În ultimii 3 ani, .ro-ul a fost invadat de o sumedenie de site-uri axate pe această nişă, unele dintre ele chiar reuşint să vină cu ceva deosebit, chiar dacă nu tocmai potrivit în mediul online actual unde ai acces gratuit la numeroase  servicii de socializare, găzduire imagini etc.

Hallo! Network este o reţea socială destinată atât dating-ului cât şi de călătorie, reţea prin care îşi comercializează pachetele turistice agenţia de turism S.C. Regent Tour Constanta S.r.l., din Constanţa, RO şi Euro Travel Bus S.r.l., din Italia. Unde ai ocazia să îţi cunoşti mai bine perechea, dacă nu într-o ieşire de week-end, în ţară sau străinătate, pusă la cale prin halloonetwork.ro?

Practic, dacă iei o reţea de dating ca noi2.ro,  de exemplu, şi adaugi o secţiune de planificare de vacanţe aşa cum avea integrat love2travel.ro sau cum încă are turismpedia.ro, obţii o platformă ca cea pe care e dezvoltată reţeaua Halloo! Network.

Reţeau în cauză se diferenţiază de restul prin faptul că, pe lângă funcţionalităţile clasice de networking şi planificatorul de vacanţe, pune la dispoziţia user-ilor, contra cost, o platformă de e-commerce turistic (shopping cart), platformă administrată de S.C. Itronet S.r.l., din Constanţa, prin care aceştia îşi pot contracta (rezervare şi plăţi online securizate prin Intersafe Global, Ltd.) pachetele turistice direct de pe site.

Ce poate părea anormal, e faptul că accesul la catalogul în care sunt detaliate pachetele turistice se face contra cost, în condiţiile în care acelaşi lucru se poate  face gratuit pe nenumărate alte site-uri.

În ceea ce priveşte Intersafe Global, Ltd., procesatorul tranzacţiilor ce se pot efectua prin intermediul reţelei sociale, nu se găsesc prea multe detalii la secţiunea Metode de plată şi siguranţă, în condiţia în care aceeaşi entitate se găseşte la două adrese  diferite, una în Indiile de Vest şi una în Antigua. Lipsa datelor de identificare a acestuia poate convinge foarte uşor user-ii să nu dea curs tranzacţiilor online, preferând metodele tradiţionale.

Nu ştiu cât succes va avea modelul reţelei de dating şi travel, având în vedere faptul că o ieşire de mai multe zile cu o persoană pe care o cunoşti din poze şi de pe chat nu e tocmai cea mai sigură vacanţă, plus de asta, trebuie să fii chiar fraier/ă să plăteşti vacanţa unui necunoscut ale cărui intenţii nu le cunoşti, ca să nu mai vorbim de alte escrocherii:

Utilizate cel mai mult în domeniul hotelier, al transporturilor aeriene şi pentru serviciile de rent-a-car, serviciile de rezervări electronice se conformează exigenţelor legale care îşi au izvorul în actele normative ce fac referire la serviciile de internet, în general ,(pentru .ro: acte normative ce acoperă drepturile de autor, criminalitatea informatică, comunicaţiile electronice, viaţa privată) şi la cele de comerţ electronic şi încheiere contractelor la distanţă, în particular (pentru .ro: acte normative ce acoperă comerţul/plata electronică, semnătura electronică, publicitatea online).

Ar trebui să fie o chestiune de rutină pentru navigatori şi, în acelaşi timp, consumatori de servicii online de a trimite ordine electronice către agenţiile turistice prezente în spaţiul virtual, ordine pentru anumite bunuri sau servicii. Au fost proiectate, în acest scop, aplicaţii client/server şi tot mai multe companii, implicit cele din domeniul serviciilor turistice, au trecut la operarea pe Web a afacerilor datorită acestui format electronic, întrucât nu este foarte dificil să scrii un mesaj text şi să plasezi informaţia într-o bază de date, de multe ori aflată în spatele unui Computer Reservations System/Global Distribution System. De altfel, una dintre oportunităţi este aceea de a putea primi ordine prin e-mail. Printre cele mai cunoscute sisteme de rezervări se numără Worldspan, Sabre sau Amadeus (sistem de rezervări folosit şi de compania Tarom).

În cazul în care vizitatorul unui portal de turism găseşte o ofertă satisfăcătoare, acesta poate face rezervarea directă prin completarea unui formular cu datele de contact, formular ce este trimis agenţiei ofertante sau turoperatorului, evitând astfel deplasarea la locul unde, în mod abişnuit, poate fi prestat serviciul pentru care manifestă interes.

În 2001, patru companii aeriene din SUA – United, Delta, Northwest şi Continental – şi-au unit forţele şi au lansat un site comun. Cele patru companii, care deţineau la momentul respectiv 55% din piata americana, au creat primul multi-airline travel portal, păstrându-şi totodată propriile site-uri de Internet, portal care oferă servicii complete (rezervări bilete de avion, la hoteluri, car rental şi alte servicii şi informaţii turistice). Astfel, vizitatorii pot face comparaţii între mai mulţi furnizori de servicii turistice vizitând un singur site.

Conforma Asociaţiei Americane a Industriei de Călătorii (Travel Industry Association of America -TIA), în anul 2002, 57% dintre cei care au făcut rezervări electronice au rezervat locuri de cazare la hoteluri, numărul acestora însumând exact jumătate din numărul celor care au făcut rezervări pentru bilete de avion (77%) şi pentru închirieri maşini (37%). Numărul celor care au făcut rezervări în scopuri turistice a crescut, faţă de 2001, cu 25%, atingând o cotă de 41% (39 de milioane de oameni).

Conform capital.ro, în 2004, la nivel european, repartiţia vânzărilor online ca urmare a rezervărilor online a fost: 57,4% bilete de avion, 15,8% cazari, 14,4% circuite, 8,7% bilete de tren, 1,9% închirieri de maşini, cu menţiunea că liniile aeriene low-cost au contribuit cu 28% din vânzari. La sfârşitul anului 2005, biletele electronice au reprezentat peste 40% din totalul biletelor vândute de agenţiile IATA.

Printre avantajele rezervărilor electronice se numără disponibilitatea online a serviciului 24 din 24 de ore, timp economisit, confirmarea este trimisă imediat (în cazul în care se foloseşte un sistem automat de rezervări, existând cazuri când confirmarea depinde, totuşi, de un agent de rezervări uman), flexibilitatea în ceea ce priveşte modificarea detaliilor rezervări.

Printre dezavantajele rezervărilor electronice se numără eroarea umană şi criminalitatea informatică datorită vulnerabilităţilor în sistemele de rezervare.

Ghid introductiv în turismul electronic: partea 1 & partea 2.

Referinţe:
Horaţiu Dumitru, av. – Aspecte juridice ale rezervărilor online, eFinance, Anul III, nr. 38, octombrie 2003, pg. 38 – 39.