Ghid Turistic Digital 2.0

Piaţa românească este martora creşterii numărului de companii aeriene low-cost, în fiecare an apărând noi companii low-cost. Dacă anul trecut easyJet a introtus zoboruri (en) şi din/spre România, anul acesta urmează ca Ryanair să introducă zboruri low-cost pe rutele Arad – Milano şi Constanţa – Pisa, deşi operatorul şi-ar fi dorit să opereze pe piaţa românească încă din 2007.

Companiile aeriene low-cost au generat creşterea fluxurilor de turişti în/din ţările în care operează. Raportându-ne la România, acest fenomen va genera o creştere între 10 şi 15% (o estimare de 15-30% trecută printr-un filtru pesimist) a turismului de week-end în străinătate.

Deşi mulţi români se plâng de condiţiile de zbor, aproximativ 100.000 le găsesc potrivite pentru destinaţiile lor.

Acum câteva zile, cineva îmi povestea de peripeţiile cu o cursă BlueAir, care intrase într-o zonă de tulburenţe, moment în care steward-ul continua să îşi facă meseria – două sticle de suc (asemănător American Cola), una în stânga, una în dreapta şi dedicat total meseriei încerca să nimerească totuşi paharele pasagerilor crispaţi datorită zborului. Lasând la o parte gluma, mă întreb acum care sunt şansele să te lovească un fulger într-o cursă aeriană low-cost?

Deşi de la 1 ianuarie, toate companiile low-cost ce operează în/din România ar fi trebuit să asigure un minim de confort în cazul anulării zborurilor, acest lucru nu s-a întâmplat. Dovadă, tot BlueAir-ul – din cauza zăpezii cursele de pe/spre aeroportul Băneasa au fost anulate, oamenii fiind nevoiţi să petreacă aprope 10 ore în terminale până la reluarea curselor.

Sunt mulţi cei care au folosit astfel de curse aeriene şi au şi apucat să vorbească despre asta, de bine sau de rău*, iar cei cu experienţă în călătoria cu avionul care şi-au învăţat lecţia şi se pregătesc din timp pentru zbor sunt cei în măsură să dea sfaturi utile.

*Având în vedere că în postul respectiv sunt scoase în evidenţă numai dezavantaje, l-am încadrat la categoria de rău.

Foto: Veiko Tubin