Subscribe to feed

Posts Tagged ‘Romania’

Din când în când obişnuiesc să caut noutăţi în materie de turism electronic, drept urmare şi găsesc lucruri interesante: articole vechi despre subiect, pe care le-am ratat din varii motive, sau noi iniţiative în acest domeniu.

De data aceasta, iniţiativa vine din direcţia învăţământului liceal constănţean, mai exact din partea Colegiului Comercial „Carol I“, şi pune accentul pe dezvoltarea unui proiect de e-turism pentru promovarea litoralului românesc şi pe dezvoltarea unei platforme de e-learning în domeniul turismului pentru viitorii profesionişti în domeniu.

În cadrul proiectului de e-turism pentru promovarea litoralului românesc se au în vedere:

  • Crearea şi dezvoltarea abilităţilor elevilor de a proiecta şi desfăşura etapele unei tranzacţii în turism: cercetare de marketing=site web, contract de vânzare=site web interactiv, livrare=livrare digitală, plata=plata electronică.
  • [...]
  • O bază de date cu un grad mare de acoperire a agenţiilor de turism şi a structurilor de primire cazare de pe litoralul românesc.
  • O pagină web a proiectului care să ofere o diseminare eficientă a rezultatelor şi informaţiilor legate de proiect.
  • O agenţie de turism virtuală care, în viitor, să poată fi dezvoltată ca firmă de exerciţiu.

Sursa 1 & Sursa 2

Până în acest moment, în cadrul proiectului s-au elaborat două liste: una a hotelurilor şi alta a restaurantelor de pe litoralul românesc. Poate nu sunt cele mai complete liste, dar pot constitui punctul de plecare într-o posibilă colaborare cu cei implicaţi în proiectul mamaia360°, din moment ce multe punct de interes semnalate pe harta lor nu beneficiază de descrieri sau date de contact aşa cum am precizat în postul trecut.

Observ că întreg site-ul e făcut cu ajutorul Google Sites, deşi, pentru ceea ce îşi propun, ar fi mai indicat o platformă WordPress, plugin-uri ce ar putea facilita facilităţile propuse (de la SEO la facilităţi de comerţ electronic) fiind destule. Iar pentru a înţelege mai bine marketingul digital, pot experimenta programe de marketing afiliat direct pe baza de date a structurilor de primire turistice/restaurantelor sau conţinut specific generat în cadrul proiectului.

Nu este prima iniţiativă a învăţământului constănţean în domeniul promovării turismului de litoral, studenţii Facultăţii de Matematică şi Informatică, din cadrul Universităţii Ovidius, participând la elaborarea unui proiect de ralitate virtuală ce vizează valorificarea patrimoniului istoric şi cultural al Dobrogei  şi introducerea lui în circuitul turismului virtual.

Nu, nu în vreo asociaţie a ghizilor ci într-o bază de date ce a fost gândită ca o platformă de mediere între cei în căutare (turişti pe cont propriu) de un ghid turistic cunoscător de o anumită limbă străină, agenţii turistice şi ghizii în căutare de circuite şi grupuri.

Probabil o să spuneţi că există Asociaţia Naţională a Ghizilor de Turism şi baza de date de acolo. La fel de bine, pe mai toate calculoarele dintr-o agenţie de turism, există şi liste măricele a ghizilor turistici. Nici una din cele două variante nu scutesc agenţiile de contactări telefonice în urma cărora ghizii turistici se anunţă indisponibili, iar agenţia trebuie să caute în continuare pe cineva disponibil, să ceară recomandări prin numeroase contacte şi aşa mai departe.

Nici în calitate de organizator independent de evenimente pentru companii sau diverse grupuri sau turist pe cont propriu treaba nu e chiar aşa uşoară. Tot la agenţie se ajunge, dacă nu se cunosc persoanele potrivite. toate acestea conducând la abordări lente a serviciilor.

În întâmpinarea şi facilitarea acestor aspecte vine platforma Romania Tour Guide ce îşi propune a fi un canal de mediere între cele trei tabere amintite mai sus. Iniţiativa aparţine lui Cristian Calcişcă (vezi şi profilul pe LinkedIn), un prieten, ghid turistic şi el, ce nu de puţine ori a fost pus în situaţia de a refuza agenţiile de turism pe ultima sută de metri şi a încerca redirecţionarea acestora către ghizi care la rândul lor se dovedeau a fi indisponibili.

Prin Romania Tour Guide agenţiile de turism îşi pot plasa pe site, fără nici un cost momentan, acţiunile turistice pe care intenţionează să le desfăşoare şi pentru care au nevoie de ghizi vorbitori de o anumită limbă. Ghizii înscrişi în baza de date pot aplica le aceste acţiuni, iar agenţiile pot face o selecţie rapidă luând în considerare profilul ghizilor completat pentru fiecare ghid înscris în baza de date. Acest lucru nu este dispobil în baza de date pusă la dispoziţie de către Asociaţia Naţională a Ghizilor de Turism.

La fel de bine, turiştii pe cont propriu pot adresa o cerere de colaborare fiecărui ghid înscris în baza de date. Cât de curând se va implementa un sistem de rating/feedback pentru fiecare profil de ghid turistic în parte.

Cum platforma a fost lansată în urmă cu câteva zile, numărul de ghizi înscrişi pe site este foarte redus, iar anumite aspecte s-ar putea să nu vă pară la locul lor, dar se vor rezolva pe baza feedback-ului primit. Aşadar, dacă lucraţi în turism sau activităţi conexe şi cunoaşteţi ghizi turistici, recomandaţi-le această platformă de mediere. Vor beneficia din start de avantajul unui canal de comunicare fără interferenţe. Ţin să precizez că Romania Tour Guide nu este o reţea de socializare a ghizilor turistici.

Cum am sugerat, orice feedback este binevenit. De asemenea, orice alte iniţiative de acest gen trebuie scoase la iveală. :)

Tot navigând pe web, în căutare de informaţii legate de turismul electronic, am dat peste un studiu comparativ ce se focusează pe nivelul de dezvoltare a 50 de site-uri de agenţii de turism din România, regiunea Transilvania, şi Ungaria. Acest studiu a fost inclus în lucrarea Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare: educaţia, economia şi mediul social, apărută la Editura Mega, în 2006, sub coordonarea lui Aurelian Burcu şi a lui Alexandru Burcu, lucrare ce poate fi parcursă în întregime aici.

Studiul şi-a propus a fi un mic ghid ce scoate în evidenţă câteva aspecte ale site-urilor ageţiilor de turism, aspecte ce pot influenţa vizitatorii să contracteze sau nu un pachet turistic de la agenţia vizitată virtual, şi care se doresc a fi luate în calcul atunci când se trece la dezvoltarea unui astfel de site.

Deşi studiul comparativ, studiu ce îi are ca autori pe Liciniu-Alexandru Kovács, Ioan-Cristian Chifu-Oros, Vera-Melinda Gálfi şi Ştefan Moldovan,  are o vechime de aproximativ 4 ani, reflectă realitatea actuală: site-uri de agenţie ce permit potenţialilor clienţi doar informarea asupra destinaţiilor, fără a fi prezentate preţurile şi tarifele pachetelor turistice, versiuni numai în limba română (deşi, în momentul în care te axezi doar pe turism intern pentru conaţionali, e justificat), lipsa opţiunii de a rezerva online, lipsa actualizărilor periodice. Restul concluziilor le puteţi parcurge în documentul de mai jos:

Pentru cei ce folosesc un dispozitiv GPS performant pentru orientare în trafic postul aici de faţă nu o să îşi găsească probabil rostul, pentru că dispozitivul în cauză furnizează informaţii despre trafic în timp real. Pentru restul şoferilor s-ar putea să fie cât de cât util … ca măsură de precauţie luată din timp, înainte de a pleca la drum, după ce s-au estimat distanţele de parcurs. :)

Foto: Klinne

În ceea ce priveşte Bucureştiul, puteţi verifica starea traficului în centru şi două dintre  principalele artere bucureşteane vizitând secţiunea InfoTrafic a site-ului LiveTraffic.ro. În această secţiune sunt vizibile două hărţi ce sunt actualizate la interval de câteva minute cu informaţii din trafic. Acest hărţi fac parte dintr-o aplicaţie de info-trafic dezvoltată de Brigada de Poliţie Rutieră în colaborare cu UTI Systems şi Primăria Capitalei în cadrul proiectului Bucharest Traffic Management System, aplicaţie ce poate fi regăsită pe mai multe site-uri auto, precum şi afişată pe panouri publicitare electronice (în jur de 40?!).

Pe acelaşi site puteţi accesa webcam-uri amplasate în intersecţiile din Bucureşti.

Iar dacă aţi rămas captivi în traficul bucureştean şi nu numai, nu vă rămâne decât să daţi de ştire şi altora via Twitter, printr-un reply la @info_trafic sau adăugând hashtag-ul #info_trafic în mesajul vostru, pentru a se evita zona. De asemenea, puteţi folosi şi Twitter search-ul după termeni specifici: aglomeratie, blocaj etc.

Pe site-ul Jurnalul Naţional se găsesc informaţii cu privire la echipamentele radar instalate pe DN1/E60 (Bucureşti- Ploieşti – Braşov – Sibiu – Alba Iulia – Cluj Napoca – Oradea), iar site-ul Speed Cams pune la dispoziţie o întreagă listă a aparatelor radar/camerelor de supraveghere de pe teritoriul României.

>
View Larger Map

Pentru condiţiile din traficul naţional puteţi consulta pagina dedicată informaţiilor din trafic de pe site-ul Inspectoratului General al Poliţiei Române, pagina dedicată de pe site-ul Automobilul Clubul Român sau situaţia drumurilor naţionale de pe site-ul Companiei Naţionale Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. Mai găsiţi informaţii şi pe site-ul EuropaFM.ro.

Pe de altă parte, puteţi semnala orice informaţie referitoare la condiţiile din traficul naţional la @intraficeu. Ce e interesant e faptul că prin intermediul site-ului http://sunt.intrafic.eu se pot filtra informaţiile în funcţie de judeţ, atâta timp cât codul acestuia a fost furnizatîn twitt-ul către @intraficeu.

Cum ar fi să vedem un site care să adune toate aceste servicii la un loc şi să le prezinte într-un format mai web 2.o?

Dacă mai cunoaşteţi şi alte surse inovatoare de informare în materie de condiţii de trafic, nu ezitaţi să lăsaţi un comentariu.

În septembrie 2009, firma Expertissa Constanţa a câştigat contractul scos la licitaţie de către Consiliul Judeţean Constanţa ce presupune reconstrucţia virtuală şi promovarea turistică a trei cetăţi antice dobrogene: Carsium (Hîrşova, Jud. Constanţa), Capidava (Topalu, Jud. Constanţa) şi Ulmetum (Pantelimon, Jud. Constanţa). Acestor cetăţi li se mai adaugă două de pe teritoriul Bulgariei: Durostor (Silistra, Bulgaria) şi Turtucaia (Turtucaia, Bulgaria).

Conform contractului, Expertissa Constanţa va presta servicii de modelare 3D şi modelare 3D evoluţie timp, va realiza o pagină web interactivă şi un film documentar.

Reconstrucţiile virtuale vor evidenţia cetăţile aşa cum arătau ele în timpurile romane. Nu ştiu cât de complexe vor fi aceste reconstrucţii, dar să sperăm că se vor ridica cât de cât la nivelul celor prin care a fost readus la viaţă oraşul Pompei (ca parte din proiectul LifePlus) şi vor reuşi să îi convingă pe e-vizitatori să viziteze în carne şi oase vestigiile antice. Acestea vor beneficia de marcaje corespunzătoare în teren, lucru pe care, de altfel, ni-l dorim pentru cât mai multe obiective turistice.