La începtul lui noiembrie, ministerul a început discuţiile în ceea ce priveşte parteneriatul cu Facebook, parteneriat ale cărui rezultate vor fi vizibile începând cu primăvara lui 2011, după cum a declarat d-na ministru Elena Udrea.

Am discutat cu reprezentanţii Facebook şi am decis, şi la recomandarea specialiştilor spanioli care au creat brandul turistic al ţării noastre, să promovăm România pe Facebook, cea mai importantă platformă socială de media din lume, în condiţiile în care canalele new media au devenit din ce în ce mai accesate faţă de media tradiţională.

Elena Udrea în cadrul conferinţei comune cu vicepreşedintele Facebook, Blake Chandlee

Sursa: gandul.ro

Aş fi vrut să scriu despre acest lucru în ziua în care a apărut ştirea, dar documentându-mă am aflat despre sesiunea de live chat cu Luminiţa Kohalmi, consilier pe lângă MDRT, şi Bogdana Butnar, online strategist, ce urma a fi susţinută vineri, 5 noiembrie 2010, pe site-ul hotnews.ro şi am decis să amân puţin postul în ideea de a urmări ce se vorbeşte pentru a acoperi o arie cât mai largă de informaţii.

Sursa video: hotnews.ro

Aşadar, iată-mă-s gata de dispută.

Pentru început aş dori să menţionez faptul că MDRT intenţionează să promoveze brandul turistic al României pe Facebook:

• marşând pe cele 6 produse turistice cu cu care România este competitivă pe plan internaţional, mai exact circuitele culturale, turismul rural, city breaks, turismul în natură, turismul de aventură şi turismul balnear, după cum a declarat în dialogul iniţiat de hotnews.ro Luminiţa Kohalmi;
• publicul ţintă sunt internauţii călători din Marea Britanie, Franţa, Germania, Austria, Ungaria, Italia, Rusia şi S.U.A.;
• ceea ce doreşte ministerul de pe umrma promovării pe Facebook sunt cât mai multe conversii în rezervări în unităţile de cazare de pe teritoriul României.

Cum şi pe ce surse va măsura MDRT conversiile?

Pentru începtu mă voi lega de exemplul oferit de reprezentanţii MDRT în ceea ce priveşte modul de folosire a Facebook-ului:

De exemplu, pe Facebook ar putea fi pus un banner ce promovează turismul balnear, de unde printr-un click ajungi într-un portal de unde se pot face rezervări la hoteluri din staţiunile balneare.

Sursa: gandul.ro

Ştiu că este doar un exemplu, dar să presupunem că MDRT crede cu tărie în aceasta practică, drep urmare, întrebarea care se pune este următoarea: care este acel site ce permite realizarea de rezervări online în unităţile de cazare/tratament din staţiunile balneoclimaterice?

Eu unul nu am găsit aşa ceva. Cunosc, din documentările mele online şi offline, 3 agenţii româneşti puternice în acest tip de turism: Accent Travel, ce facilitează rezervarea şi plata online în peste 50 de hoteluri din staţiunile balneoclimaterice, Eximtur, ce permite doar formalităţile de rezervare online şi Mareea Comtur, ce permite atât rezervarea cât şi plata online pentru hoteluri din 19 staţiuni balneoclimaterice de pe teritoriul României.

Ghiciţi ce? Din cele trei site-uri doar unul are şi versiune în limba engleză. De unităţile de tratament nici nu cred că are rost să vorbim. Faptul că sunt prezente online cu un site, nu înseamnă neapărat că facilitează şi rezervările online, lucru greşit înţeles de mulţi jurnalişti (vezi aici cazul Sanatorului Balnear Mangalia).

La o privire atenta asupra celor de mai sus ne dăm seama că numărul conversiilor în rezervări online ar fi greu de gestionat în situaţia în care se lucrează cu mai mulţi furnizori de astfel de servicii, unii facilitând, alţii nu rezervările online.

Cum ar putea ministerul facilita gestiunea conversiilor?

Cine ştie, poate ministerul chiar ştie ce vorbeşte, luând în calcul faptul că doreşte un soft pentru monitorizarea în timp real a numărului de turişti ce ne vizitează ţara, respectiv nr. de nopţi de cazare, soft pe care îl poate implementa la agenţiile/unităţile de cazare ce doresc o colaborarea cu acest.

Dacă totuşi se va merge pe ideea unui singur site pentru a se gestiona mai uşor ofertele, mai mult ca sigur se vor ridica semne de întrebare în ceea ce priveşte banii investiţi pentru creearea site-ului, firma ce va câştiga licitaţia şi aşa mai departe.

Ar mai fi soluţia secţiuni e-Turism (prin care se poate gestiona o bază de date cu localităţile de interes turistic şi unităţile de cazare existente pe teritorilul acestora şi în vecinătăţi), din viitorul portal e-România, dar, vorba ceea … mai e mult până departe.

Cele expuse mai sus se aplică pentru toate formele de turism, pe care ministerul doreşte să le promoveze pe Facebook.

Revenind la turismul balnear românesc: ce staţiuni balneoclimaterice sunt incluse în produsul axat pe acest tip de turism? Se iau în calcul proiectele de mare angajament anunţate în trecut, proiecte au putere de dezvoltare a acestui tip de turism? Se găsesc fonduri pentru acestea sau se aşteaptă investiţii private, cum am auzit că s-ar fi întâmplat cu Geoagiu Băi, recent denumită staţiunea turistică de excelenţă a României.

Lăsăm exemplul de folosirea Facebook-ului pentru promovarea turistică dat de reprezentanţii ministerului şi ne focusăm pe celelalte modalităţi de promovare prin intermediul reţelei sociale. Cum strategia nu este încă definită, mă voi axa pe sugestiile personale şi felul în care văd eu problema.

La un moment dat spuneam pe Twitter că ar fi o prostie ca ministerul să îşi facă o pagină de Facebook în care să dea link-uri spre secţiunile din site-ul Biroului Naţional de Turism al României, recent accesibil şi de pe un domeniu .travel.

Consultanţă pentru minister de la Facebook şi … subsemnatul

Cum vizez ca viitorul meu job să fie social media specialist în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului , o să fac un pic de consultanţă în ceea ce priveşte modalitatea de folosire a Facebook-ului în promovarea brand-ului turistic al României.

În primul rând, aş face un index al tuturor regiunilor/localităţilor din România ce se promovează pe Facebook. Sunt iniţiative private care merită toată atenţia ministerului, pentru că deja sunt într-un nivel avansat de dezvoltare şi sunt frecventate de oameni ce îşi iubesc oraşul/zona în care locuiesc. Includ aici şi iniţiative de tipul Cele mai frumoase sate din România sau 273 de locuri pe care trebuie să le vezi înainte să pleci din România.

În al doilea rând, aş face o hartă interactivă pe bază de Google Maps sau alte servicii, poate chiar aplicaţia TripAdvisor pentru Facebook, pentru a arăta pe hartă cu ajutorul unor placemarks zonele/oraşele menţionate mai sus, cu link-uri către paginile aferente de Facebook, poate chiar casete cu scurte descrieri.

În al treilea rând, aş face o altă hartă interactivă prin intermediul căreia aş indica punctele de access internet de tip wi-fi (sunt sigur că Ministerul Comunicaţiilor se va arăta deschis la un parteneriat, având în vedere iniţiativa acestuia în această privinţă). De altfel, tot legat de acest lucru aş face o aplicaţie de Facebook, prin care cei ce vizitează România pot actualiza baza de date cu punctele de acces internet de tip wi-fi pe care le descoperă în călătoriile lor.

În al patrulea rând, aceleiaşi aplicaţii i-aş adăuga funcţionalităţi de trimitere poze şi de geolocation. Funcţionalitatea de trimitere poză fiind foarte utilă în cazul în care ministerul va mai avea iniţiative de tipul celei Turist în România. Cât despre funcţionalitatea de geolocaţie, se pot descoperi astfel traseele cele mai frecventate de turişti, ce pot permite dezvoltarea de pachete turistice specifice, dezvoltarea de noi strategii de dezvoltare în zonele vizate.

În al cincilea rând, aş alege nişte ambasadori ai brand-ului turistic pe internet din rândul expaţilor ce trăiesc în România, după exemplul evenimentului Arată-ne România ta! şi i-aş antrena în discuţii despre România prin intermediul platformei de socializare Facebook, lucru pe care l-a sugerat şi Cristian Manafu într-un articol apărut în augut 2010 pe wall-street.ro:

As incerca apoi sa vorbesc cu strainii care ne-au vizitat sa aflu ce le-a placut si ce ar recomanda. Cred ca sunt multi vizitatori care pot oferi impresii frumoase despre Romania. Oamenii sunt interesati pe Facebook de povesti reale, marturii nealterate de mesaje PR-istice.

Ce ar trebui să urmărească ministerul prin intermediul platformei Facebook?

În momentul în care sursele de pe care se vor putea face rezervări online vor fi stabilite, e corect ca unul din rezultate să fie conversiile vizitatorilor străini în rezervări online, ceea ce se încadrează în ROI-ul campaniei.

Ca şi rezultate cantitative, se va urmări popularitatea paginii de Facebook în număr de vizitatori, vizualizări, bounce-rate etc.

În ceea ce priveşte rezultatele calitative, eu unul aş miza pe un îndemn către utilizatorii români în ideea de a genera cât mai multe recomandări pozitive pe pagina de Facebook dedicată României. Cum altfel să ne vindem serviciile, dacă nu beneficiem de propagandă naţională?

[Vezi articolul de pe mashable.com despre felul în care se pot măsura campaniile sociale]

Pentru mai multe opinii despre promovarea României pe Facebook citiţi şi articolul din versiunea online a ziarului România Liberă.

P.S. Cineva s-a mişcat rapid şi a luat numele de pagină Carpathian Garden.

Cum nu totdeauna se întâmplă să fii conectat cu agenţii de turism sau companii prestatoare de servicii pentru turişti, iar Twitter-ul e plin de “zgomot”, mă gândeam că ar fi util un serviciu de tip blog/micro-blog, dedicat celor ce doresc să îşi organizeze vacanţe şi vor informaţii direct de la sursă fără a mai pierde timp pe forumuri, site-uri de prezentare etc., un serviciu prin intermediul căruia să primească referinţe.

După un mic research am găsit platforma colaborativă Toţi pentru unu, tpu.ro, dezvoltată de Free Road, un joint-venture între F5 şi Treeworks. Ideea platformei este foarte simplă: un user pune o întrebare, iar ceilalţi useri îi pot răspunde pe măsura experienţelor lor.

Surprinzător, platforma respectivă are întrebările selectate pe categorii printre care găsim şi shopping, timp liber şi turism, precum şi alte activităţi în care se pot aventura cei ce călătoresc. Probabil multe agenţii şi-ar putea recruta clienţi, dacă ar activa pe această reţea sau dacă ar urmări reply-urile cu întrebări pe contul de Twitter.

La fel ca şi în cazul Wikipedia, se ridică problema calităţii informaţiilor primite, problemă ce poate fi cumva ameliorată prin intermediul rubricii Întreabă o vedetă, din cadrul platformei.

În cazurile aminitite mai sus, turism şi restul, problema se poate rezolva invitând pentru a răspunde la întrebări realizatori şi prezentatori de emisiuni de călătorie, agenţi de turism etc., mergând până la a face o rubrică de genul Sfatul specialistului.

Pe final, ne distrăm puţin cu sursele de informare ale utilizatorilor tpu.ro în materie de destinaţii de vacanţă:

Stiti ce firme de turism organizeaza excursii in Abydos? Am vazut locatia in Stargate si mi-a placut. As dori sa merg acolo cu prietenul meu de Valentines Day. Va multumesc! [de aici]

A, şi ar mi fi şi globspotter.com, un serviciu Twitter like axat pe recomandări de destinaţii turistice şi locuri de pierdut timpul.

Începând din ianuarie 2009, multe din articolele de sub această secţiune, plus multe altele ce tratează subiecte de călătorie, au fost adunate frumuşel într-un nou produs: metropotravel.ro, de care am aflat abia azi, scanând vizual bara de jos, unde sunt etalate toate serviciile FourHooks.

Cum vizitez metropotam.ro aproape zilnic, m-am mirat că nu am auzit nimic despre o lansare oficială, drept urmare am făcut un mic reasearch şi pot spune că, până în momentul de faţă, doar s-a generat conţinut ce urmează a fi optimizat în perioada ce urmează. Dovadă stau şi ieşirile la rampă ale lui Dragoş Novac, în care menţionează noul produs (vezi articolul din Adevărul şi postul de pe blogul personal şi ), precum şi recent creatul cont de Twitter.

De dezvoltarea şi identitatea site-ului s-au ocupat cei de la Webstone, în colaborare cu Mihai Ionaşcu, judecând după portofoliul acestuia (dacă supoziţia mea e eronată, lăsaţi, vă rog, un comentariu), iar de conţinut echipa de editori a metropotam.ro.

Frunzărind paginile site-ului, am observat că Dragoş Novac & Co. vor să meargă şi pe conţinut generat de vizitatori, îndemnându-i pe aceştia să îşi trimită peripeţiile din propriile călătorii.

Încă din prima pagină puteţi identifica trimiterea către harta destinaţiilor de călătorie, având posibilitatea de a identifica locurile de interes turistic, restaurante, muzee etc.,  sau către lista ţărilor acoperite până în prezent de review-urile echipei.

Pentru cele mai populare destinaţii de călătorie, veţi găsi pe metropotravel.ro recomandări pentru baruri şi restaturante, evenimente, hoteluri, precum şi tips & tricks de călătorie, toate cu trimitere către metropotam.ro. Bineînţele, 100eyes.ro este platforma unde sunt adunate toate fotografiile ce apar pe site, grupate pe ţări, secţiune ce poate fi accesată din meniul din header.

Bag de seamă că, după ce site-ul va fi lansat oficial, secţiunea Metropotravel de pe metropotam.ro se va identifica cu metropotravel.ro.

Sincer să fiu, mă cam oftic, pentru că multe din ideile aplicate în site le aveam şi eu şi mă gândeam la ceva asemănător pe viitor. Pentru a nu da naştere la afirmaţii aiurea, menţionez că nu am făcut niciodată aceste idei publice. Şi, totuşi, mă bucur că cineva se zbate pentru servicii calitative destinate celor ce vor să călătorească.

Sunt curios să aflu dacă site-ul metropotravel.ro va dezvolta pe viitor o bază de date cu agenţii de turism sau cu locuri de cazare, cel puţin interne şi orientate către publicul ţintă al Metropotam sau dacă, cândva în viitor, va intenţiona vreun parteneriat cu vreunul din site-urile care deja oferă astfel de servicii sau, de ce nu, vreo achiziţie strategică. Ridic această problemă, întrucât multe din destinaţiile interne prezente pe site nu dispun de recomadări pentru locurile de cazare sau locuri de petrectu timpul liber. Înţeleg că merg pe crearea unui brand şi produse proprii, dar să fim sinceri … nu poţi acoperi toate locurile de cazare care să mulţumească pe toţi cei convinşi de recomandările de pe site.

De altfel, sunt curios dacă servicii ca Globspotter şi Urbee vor fi cumva integrate în site şi, mai în glumă, mai în serios, dacă se va încerca eliminarea elementelor ce pot duce la confuzii în rândul cititorilor, în ceea ce priveşte identitatea produsului . Mă refer strict la agenţia de turism ce operează sub acelaşi nume … Metropotravel.

Invit dezvoltatorii de servicii asemănătoare la o dezbatere pe tema promovării inteligente a turismului în ţară şi străinătate, în mediul online. Cum care dezvoltatori? Am eu vreo 2 prieteni oarecum supăraţi de faptul că am îndrăznit să le critic munca!

Mergând pe firul istoric al turului virtual muzeal în România, conform Jurnalului de Botoşani şi Dorohoi, prima vizită virtuală într-un muzeu s-a efectuat în Sibiu, în anul 2005, cu ajutorul unor info-chioşcuri cu tematică etnografică, istorică şi culturală. Iată că descoperim info-chioşcuri mult mai timpurii decât cele din reţeaua tourist-informator.info.

În maxim 3 luni, posibil să vedem ancorat în Piaţa Unirii un balon cu aer cald din care bucureştenii şi turiştii de aiurea pot admira priveliştea de la înălţime.

Posibil să îl găsiţi chiar şi pe Google Maps. Asta pentru că, după introducerea funcţionalităţii de vizualizare a webcam-urilor locale, cei de la Google au introdus în Google Maps o facilitate de afişare a obiectivelor din jur la click pe opţiunea What’s here?, din meniul contextul ce se activează la click-dreapta. Sunt afişate text şi imagini ale clădirilor din zona pe care se execută click-ul. [via TechCrunch]

De la hărţile interactive ne mutăm la mediile tridimensionale şi ne transpunem ca turişti într-o activitate de Turism digital 3D, fenomen descris pe descopera.ro, într-un articol din 2008.

Pe cât de inutile pot părea reţelele sociale la prima vedere, pe atât de folositoare pot fi în a-ţi documenta viitoarea vacanţă.

Pe final, Bogdan Pătru ne lămureşte cum stă treaba cu cardul european de sănătate, deşi eu pot să jur că l-am văzut în format-ul prezentat pe site-ul CASMB şi nu în format A4.

Te mai pot interesa şi notele de aici.