Legat de traseele de noapte, eu văd o problemă. Cum traseele nu acoperă chiar toate cartierele bucureştene, nu vor exista mereu rezultate după căutarea cu acest parametru. Cel mai indicat ar fi ca aceste trasee să fie afişate automat (opţiune în setări) pe hartă, iar pe baza serviciului de localizare prin GPS utilizatorul să intuiască singur cea mai apropiată staţie şi traseul pe care trebuie să îl urmeze.

Tot legat de trasee, mai degrabă m-ar interesa prima şi ultima oră la care trece printr-o staţie, de pe un anumit traseu al unui mijloc de transport în comun vizat, decât timpul de aşteptare.

Dacă varianta web a planificatorului de rută permite utilizatorului afişarea unor puncte de interes (obiective turistice, baruri, restaurante) în afară de staţii, nu acelaşi lucru îl putem spune despre aplicaţia mobilă. De asemenea, conform metropotam.ro, apicaţia web va afişa şi pistele de biciclete din Bucureşti, momentan singurul oraş acoperit de planificator.

Citesc comentariile susţinătorilor proiectului transporturban.ro în competiţia Pepsi Refresh de pe Facebook şi observ o sugestie de generare a rutelor în funcţie de intensitatea traficului rutier. Ar fi ceva, dar mai uşor de realizat e agregarea mesajelor de pe Twitter cu referire la un anumit mijloc de transport, de pe un anumit traseu, lucru ce ar putea ajuta utilizatorul în luarea unei decizii; i s-ar aduce la cunoştinţă faptul că mijlocele de trasport sunt aglomerate, că e invazie de controlori pe un anumit traseu etc.

Transport Urban [aplicaţie Android] [via refresh.ro]

Cardul Zâmbet BCR, emis sub sigla Visa, este un card cu CIP, ce poate fi folosit atât la comercianţi, prin intermediul POS-urilor, cât şi pentru tranzacţii online sau la ATM. Contul de cardul activ poate fi folosit doar după activarea acestuia fie ca portofel electronic, fie ca şi abonament. Prima activare se face la centrele RATB de emitere şi reîncărcare carduri, iar încărcările ulterioare se pot face fie online, fie prin intermediul ATM-urilor BCR, fie direct din aplicaţia bancară (internet banking), iar validarea se face la aparatele portocalii din staţiile de metrou.

Ieri, BRD şi-a completat gama de modalităţi de plată a călătoriilor pentru mijloacele de transport în comun, lansând cardul de debit BRD MasterPass Transport, card asemănător cu cel emis de BCR, dar sub sigla MasterCard, ce foloseşte tehnologia MasterCard PayPass™. Singura diferenţă constă în faptul că plata călătoriei la Metrorex se poate face fie din contul bancar asociat cardului (când plata se face la aparatele verzi adaptate pentru tehnologia contactless), cum este şi cazul stickerelor şi brelocurilor contactless, fie din contul de card activ asociat cu cardul de debit (când plata se face la aparatele portocalii, inclusiv pentru RATB). Serviciul de plată a călătoriilor cu mijloacele de transport în comun va fi extins şi în alte oraşe din ţară, printre care Sibiu şi Constanţa.

Cele două exemple de mai sus sunt dovezi ale faptului că cardurile cu servicii conexe sunt viitorul în ceea ce priveşte plăţile fără numerar.

[via efinance.ro | nocash.info.ro]

La fel ca şi RATB Navigator şi planificatorul de rută al RATB, transporturban.ro este un alt serviciu web ce pune le dispoziţia utilizatorilor facilităţi de planificare a rutelor, atât pentru mijloacele de transport de suprafaţă, cât şi pentru liniile de metrou.

Exceptând planificatorul de rută al RATB, RATB Navigator şi transporturban.ro oferă aceleaşi facilităţi: căutarea direct pe hartă a punctelor de plecare şi sosire sau alegerea acestora din lista străzilor sau obiectivelor (în cazul RATB Navigator, lista cu sugestiile de străzi/obiective nu este vizibilă în FireFox 3.6.13 în momentul în care se completează câmpurile de căutare), afişarea rutelor şi staţiilor pe hartă şi scurte indicaţii în cazul în care se schimbă mijloacele de trasport în comun, precum şi multiple variante de trasee.

Spre deosebire de planificatorul de rută de la RATB Navigator ce poate afişa rutele calculate atât pe Google Maps (vedere din satelit), cât şi pe Yahoo!Maps, cel de la transporturban.ro afişează rutele numai pe Google Maps (detaliu la nivel de stradă). Probabil varianta de Yahoo!Maps a RATB Navigator se justifica la nivel de detaliu al străzilor la momentul în care serviciu de mapare a străzilor în Google Maps era slab dezvoltat. La momentul actual, nu îl mai văd ca pe un avantaj competitiv, având în vedere noile schimbări în cadrul Google Maps.

Un plus al afişării traseelor în cadrul planificatorului de pe transporturban.ro este acela al afişării traseului pe hartă în paralel cu variantele de traseu şi explicaţiile aferente acestor, pe când RATB Navigator permite afişarea pe hartă abia după calcularea rutei, într-o fereastră separată. Daţi click pe imaginile de mai jos pentru detalii. Un plus pentru RATB Navigator îl consituie afişarea în km a distanţei parcurse şi timpul mediu de aşteptare (durata de parcurgere a trseului în condiţii de trafic normale?).

Legat de acest ultim aspect, ar fi interesant de văzut în ambele cazuri un calcul al timpului de parcurgere al unui traseu în condiţii meteo nefavorabile (ploaie, ninsoare, ceaţă – nu putem ignora faptul că în aceste condiţii nu ne putem bucura de un trafic normal), precum şi în funcţie de ambuteiajele de pe rutele stabilite (informaţiile ar putea fi luate din sistemul de management al traficului pentru mijloacele de transport în comun sau prin identificarea mesajelor Twitter ce conţin anumite hashtag-uri şi sunt asociate cu coordonate de localizare geografică – vezi info aici) .

Un minus în cazul RATB Navigator este faptul că, în momentul selectării punctului de plecare/sosire, trebuie să ştii ce mijloc de transport vei folosi (eg. autobuzul 331 sau 133 în condiţiile în care pe acea stradă/lângă acel obiectiv ai variante multiple de transport), un criteriu ce va fi luat în calcul la stabilirea rutei, pe când planificatorul de rută al transporturban.ro va alege cea mai apropiată staţie de strada/obiectivul indicat în funcţie de mijlocul de transport ales (autobuz, troleibuz etc.).

În privinţa versiunilor mobile ale serviciilor de care am amintit mai sus doar RATB Navigator este accesibil, transporturban.ro urmând a lansa o versiune mobilă a planificatorului în viitorul apropiat.

Pe final, dacă ne legăm strict de numele serviciului, putem deduce că transporturban.ro ar putea acoperi în viitor trasee ale mijloacelor publice de transport şi din alte oraşe ale ţării.

Voi mai ştiţi alte servicii de planficare rută pentru mijloacele de transport în comun?

transporturban.ro [via refresh.ro]

RATB a implementat o aplicaţie care permite călătorilor reîncărcarea cardurilor active direct din faţa calculatorului.

Concret, posesorii cardurilor Activ – care permit calatoria cu metroul si cu mijloacele de transport de suprafata – isi pot transfera banii pe card de acasa, folosind aplicatia RATB online dezvoltata in acest sens (https://online.ratb.ro/).

Sursa: no-cash.ro, Cardul de transport emis de RATB poate fi reincarcat online

Din păcate, pentru varianta cardurilor active METROREX + RATB, încărcarea trebuie făcută în parte pentru fiecare tip de abonament. Pentru toate tipurile de carduri active acceptate în aplicaţie, reîncărcarea se face în 48 de ore de la efectuarea plăţii de pe card.

La câteva săptămâni după ce RATB a implementat sistemul online de reîncărcare a cardurilor active direct de pe card, CFR Călători a promovat, în timpul Târgului de Turism al României, noul sistem de vânzare online a biletelor de călătorie.

Biletele vor putea fi cumpărate prin accesarea secţiunii specializate de pe site-ul CFR Călători, alegerea ofertei dorite (rută, dată, tren, locuri etc.) şi plata prin card a contravalorii biletelor. Persoanele juridice autorizate pot folosi aceeaşi procedură în baza unui contract de prestări servicii încheiat cu CFR Călători.

Sursa: capital.ro, Bilete online la CFR. Sistemul a fost promovat timid la Târgul de Turism

Noul serviciu de vânzare a biletelor va fi lansat la sfârşitul lunii octombrie odată cu lansarea noul site CFR Călători. Acest serviciu îl completează pe cel de rezervări online pus la dispoziţia publicului în martie 2009. Aţi mai auzit ceva de dispozitivele mobile (automatele de bilete) de emitere electronică a biletelor?

Automate de bilete în gările Mainz şi Budenheim, Germania

Update: începând de ieri, 30 octombrie, sistemul de vânzare online a biletelor este activ şi poate fi accesat aici. Vezi termenii şi condiţiile de utilizare.

Cele 100 de info-chioşcuri fac parte din Sistemul Interactiv Teritorial de Informare a Cetăţenilor (SITIC), proiect ce ar fi trebuit finalizat încă din 2007, conform informaţiilor existente pe site-ul Primăriei Municipiului Bucureşti.

Din păcate, până la ora actuală doar două astfel de info-chioşcuri au fost scoase la vedere. Unul expus în holul de la parterul Primăriei Capitalei şi unul inaugurat acum mai bine de un an în Terminalul Sf. Vineri, zona Unirii, în mandatul lui Adriean Videanu.

Conform spuselor lui Costin Păun, director la Direcţia de Dezvoltare Turism, din cadrul PMB, pe lângă informaţiile de interes administrativ, locuitorii Bucureştiului, dar mai ales turiştii, pot consulta hărţi ale mijloacelor de transport în comun, o hartă inteligentă care îi va ghida prin oraş către cele mai importante atracţii turistice, precum şi un program al celor mai importante evenimente care se desfăşoară în oraş.

Personal cred că aceste info-chioşcuri ar fi utile pentru turişti atât timp cât ar pune la dispoziţie, pe lângă cele menţionate, şi o hartă cu amplasarea hotelurilor, pensiunilor etc. care dispun de locuri libere de cazare. Am văzut această funcţionalitate aplicată la modul rudimentar în Albena, Bulgaria. Sisteme asemănătoare mai pot fi întâlnite în gările din marile oraşe europene.

Proiectul face parte din Strategia Naţională de Comunicaţii, program sub care s-a dezvoltat şi proiectul e-România. Din păcate, nu reuşesc să aflu nimic despre firma care se face răsăpunzătoare de aceste info-chioşcuri, aşa că orice informaţie este binevenită.

Nici staţiile de metrou nu vor duce lipsă de infochioşcuri, Pro Engineering, parte a UTI, urmând să finalizeze amplasarea a o serie de infochioşcuri în cele mai importante staţii de metrou. Chiar zilele trecute am văzut unul nefuncţional în staţia de metrou Păcii, iar altele, deja active, putând fi întâlnite în staţiile de pe magistrala Grigorescu 2 – Linia de Centură (citeşte mai multe).

În Bucureşti (ex. aeroportul Otopeni) şi în alte oraşe din ţară, mai pot fi întâlnite şi alte infochioşcuri, dar strict de interes turistic, infochişcuri întreţinute de NWG CONCEPT din Miercurea-Ciuc.

Până şi cei ce administrează Liberty Center au intenţionat facilitarea informării oamenilor, plasând în apropierea mall-ului un info chioşc care zace doar ca mobilier stradal. Noroc cu cele din interior că sunt funcţionale.

Din câte îmi dau eu seama, în multe locuri din Bucureşti şi din ţară, vor exista câte două tipuri de info-chioşcuri, care vor oferi, cel puţin din punct de vedere turistic, aceeaşi informaţie.

Exemplu: în aeroportul Otopeni există deja un info-chioşc turistic administrat de firma NWG CONCEPT, iar Primăria intenţionează să mai amplaseze încă unul, care va oferi în plus şi informaţii la nivel de administraţie locală. Avantajul va fi acela că mulţi gură-cască îşi vor satisface curiozitatea în acelaşi timp.

[Acest post va suferi modificări viitoare]

Prin indicarea punctului de plecare şi al destinaţiei, se pot stabili trasee folosind mijloacele de transport public (tramvaie, autobuze, troleibuze, linii express). Pentru stabilirea punctului de plecare/destinaţiei trebuie să cunoaşteţi strada şi numele staţiei de la care doriţi să plecaţi/să ajungeţi, ceea ce, pentru cei ce nu cunosc foarte bine Bucureştiul, este un neajuns.

Accesând secţiunea Ghidul traseelor, de pe prima pagină sau din meniul din footer,  se pot găsi şi rutele detaliate ale mijloacelor de transport în comun, pe categorii, ce ţin de RATB, rute ce se regăsesc suprapuse pe harta RATB.

Spre deosebire de ratbnav.ro, căutarea rutelor, staţiilor etc. este mult mai greoaie, necesitând câteva click-uri în plus prin meniul site-ului.

Pentru alte detalii vedeţi postul lui Alex Rădescu sau cel al Denisucăi.

Spre satisfacţia lui Sergiu Biriş , iată că am găsit o neregulă într-o reprezentare a unei străzi din zona Crângaşi, Bucureşti:

Alături de navigatorul RATB, norc.ro vă ajută să găsiţi mult mia repede locurile în care vreţi să ajungeţi sau pe care vreţi să le identificaţi.

Capacităţile de cazare din structurile neclasificate s-au redus cu 3.3%, de unde reiese că din ce în ce mai mulţi turişti preferă servicii de calitare înaltă, ceea ce favorizează apariţia hotelurilor gen Ramada.

Mai jos am încercat să fac o scurtă trecere în revistă a activităţii turistice pe plan local, aşa cum am văzut-o eu, în online şi offline.

Ianuarie

• Toate-s vechi şi nouă-s toate … Greenfield ne aduce în atenţie o Calea Victoriei proaspăt eliberată dintre schele.

• Românii nu se lasă mai prejos decât suedezii şi ridică la Bâlea Lac o biserică de gheaţă pe o suprafaţă de 60 de metri pătraţi. Acum că biserica a fost sfinţită, turiştii pot găsi aici un refugiu pentru rugăciune.

• Bucureşti de buzunar, un ghid care ţine turiştii acasă, se găseşte prin pub-urile din Centrului Vechi.

Februarie

• RyanAir intră pe piaţa românească de zboruri low cost

• La începutul lunii februarie am scris despre potenţialul impact al sistemelor GPS de pe noile Mercedes Citaro aupra turismului bucureştean

• Ministerul Turismului lucrează de zor la crearea brandului de ţară, plătind bani buni pentru o emisiune la Travel Channel. Singurul lucru care lipseşte este un site de prezentare a mereu surprinzătoarei Românii.

• Ca în fiecare an, la Muzeul Ţăranului Român, se ţine târgul de Dragobete

• România participă la Salonul de vacanţe de la Bruxelles, unde turiştii străini au fost interesaţi de meşteşugurile tradiţionale.

Martie

• Descopăr reţeaua Love2Travel şi încep să o folosesc pentru promovarea articolelor de pe blog. În acelaşi timp, Alex Brie încearcă să finalizeze miam.ro, o reţea socială destinată review-urilor pentru restaurante şi alte locuri de petrecut timpul liber. Nu este încă funcţională.

• Între 27 – 30 martie are loc Târgul de Turism al României. N-am fost prezent, aşa că nu ştiu cât de multe s-au făcut în ceea ce priveşte promovarea acestuia în mediul online, pe toată durata de desfăşurare.

• Se inaugurează hotel Ramada.

Aprilie

• Apar din ce în ce mai multe info chioşcuri turistice în câteva staţiuni de pe valea Prahovei. Acum 2-3 luni, am văzut şi în Aeroportul Otopeni.

• Între 14 şi 23 aprilie, ANTREC organizează a III- a ediţie a Săptămânii Europene a Turismului Rural.

• Investitorii în turismul de litoral se simt agresaţi mediatic de către postul de televiziune Realitatea TV şi cer Guvernului României, CSAT-ului, SRI-ului, CNA-ului şi Comisiilor Parlamentare de Apărare să ia măsuri urgente. Dojo a făcut un sacrificiu şi le făce o introducere în minunata artă a călătoriilor la pomul lăudat cu sacul.

Mai

• Românii serbează Ziua Internaţională a Muncii aşa cum ştiu ei mai bine … în natură

Iunie

• Descopăr o parte mai mult decât interesantă din proiectul România Digitală: Dacia Magnifica.

• Retromobil împlineşte 10 ani de existenţă şi cu această o0cazie organizează o expoziţie în aer liber, în curtea Muzeului Aviaţiei.

• Valentin Gros de la DailyBusiness crede că turismul de litoral va fi unul de succes în vara lui 2008.

Iulie

• EVZ face o campanie de desemnare a celor 7 minuni naturale ale României, după ce, în 2007, lansase campania cele 7 minuni ale României.

• Semi site-urile de turism electronic din România mai au mult până la a deveni într-adevăr utile.

August

• La ce e utilă o reţea socială de călătorie.

Septembrie

• România nu e uitată de românii plecaţi peste mări şi ţări.

Octombrie

• Are loc Târgul Internaţional de Turism al României, la ROMEXPO (vezi şi postul despre ediţia din 2005).

• Adrian Voican, preşedintele ANAT, este de părere că turismul autohton ar putea fi afectat de criză pe o perioadă de 2 ani, deşi criza nu va avea efecte imediate în turismul autohton.

Noiembrie

• Se lansează în România MyHeritage, o potenţială reţea pentru promovarea turismului. Sunt solicitat să scriu un articol de prezentare pentru România, pe blogul reţelei.

• Spre deosebire de noiembrie 2007, în noiembrie 2008, numărul de turişti a scăzut cu 5.5% (un număr total de 500 000 de turişti).

Decembrie

• Parada Militară pe Blvd. Kiseleff, una din atracţiile turistice ale Capitalei?

• RATB vrea să impresioneze turiştii străini …

Dacă ştiţi şi alte evenimente turistice marcante pentru 2008, nu ezitaţi să lăsaţi un comentariu.

Sticker-ul de mai sus e pe chioşcul de bilete din Piaţa romană, staţia lui 331, zona Coloane.

Sincer, ca şi călător nu m-ar interesa clipuri publicitare  ci mai degrabă informaţii utile ca intervalul de succedare a mijloacelor de transport în comun, trasee deviate, şi de ce nu, scoaterea în evidenţă a obiectivelor turistice de pe traseu, idee pe care tot o scot în evidenţa de ceva timp.

Curios, am activat bluetooth-ul şi am aşteptat vreo 2 minute să văd ce se întâmplă. Nu s-a întâmplat nimic!

Tind să cred că sistemul este încă în stare de implementare sau doamnele de la casele de bilete nu ştiu să pună în funcşiune cutiuţa magică, pe care probabil o folosesc ca taburet pentru picioare.

O idee pe care o asociez cu această mişcare e aceea că RATB-ul încearcă conştientizarea beneficiilor călătoriilor plătite prin toate mijloacele posibile, lucru pe care îl putem auzi şi audio în mijloacele de transport în comun.

Cu dedesubturi sau fără, măcar e cu acordul celor vizaţi, nu se bagă pe gât.

Judecând după data comentariilor (vezi 1 şi 2) prin intermediul cărora se doreşte promovarea instrumentului de orientare pe traseul mijloacelor de transport în comun din Bucureşti, RATB Navigator, putem spune că acesta şi-a făcut apariţia în .ro undeva spre sfârşitul lunii maritie

Nu cred că contează aşa de mult data exactă de când acest serviciu a devenit activ, pe cât contează facilităţile pe care acesta la pune la dispoziţia utilizatorilor. Din punctul meu de vedere este un index al mijloacelor de transport în comun (tramvaie, autobuze, troleibuze) şi al traseelor pe care acestea circulă, mai exact staţiile în care acestea opresc de la un capăt la altul. Pentru fiecare staţie afişată se prezintă legăturile cu alte mijloace de transport în comun de suprafaţă, precum şi obiectivele din apropierea staţiilor (bănci, firme, muzee etc.).

De asemenea, site-ul pune la dispoziţie un planificator de rută. După stabilirea punctului de plecare şi punctului de sosire traseul este afişat, la alegere, fie pe Google Maps, fie pe Yahoo!Maps.

Conform informaţiilor puse la dispoziţie pe site, traseele afişate sunt actualizate pe baza modificărilor apărute în rutele mijloacelor de transport în comun.