Colaborarea s-a desfășurat sub programul Enterprise Development and Strengthening (EDS) și a inclus și intervenții de natură IT&C pentru îmbunătățirea promovării turismului, dintre care cele mai importante au fost (vezi fișierul .pdf. pentru mai multe detalii):

• redesignul siturilor www.mturism.ro and www.romaniatravel.com (azi romania.travel);
• Search Engine Optimization (SEO) pentru o serie de situri de importanță turistică în administrarea autorităților locale;
• crearea portalului  www.visitmaramures.ro
• crearea a 50 de tururi panormaice (de fapt, 39) ale Bucovinei, în colaborare cu Panoramax;
• crearea unui sistem de rezervări online pentru structurile de cazare din rețeaua ANTREC (prin afilierea la Web Reservations International; inițial ANTREC avusese un “sistem de rezervări”, adică era prezentă pe internet cu un sit web, dezvoltat de către Miriabilis Media);
• dezvoltarea unui grup de discuții, Dezvoltare Turism România, care vizează dezvoltarea turismului românesc, vizând în special creşterea numărului de turişti străini care vizitează ţara noastră.

Legat de grup, accesibil atât publicului larg, cât și specialiștilor, nu a fost altceva decât o fermă de linkuri și un spațiu în care oamenii se întrebau unii de alții de unități de cazare în zonele din țară. Nu am văzut deloc păreri pertinente, analize sau mai știu eu ce alte informații cu adevărat ajutătoare (de exemplu, cum să obții o micro-finanțare pentru o pensiune rurală etc.). Tind să cred că doar 10% din cei 207 au de a face cu turismul, restul sunt doar oameni care au găsit un mediu proprice de a-și promova serviciile, indiferent că țineau de turism sau nu.

Nu știu cum se face că presa vremii s-a sinchisit să aducă în evidență doar marea realizare a grupului de discuții pe Yahoo!, celelalte aspecte nici nu au fost aduse în atenția publicului, decât atunci când au fost lansate ca și produse finite. Odată ce programul a luat sfârșit, grupul a fost dat uitării, deși părțile ce au beneficiat de pe urma lui ar fi putut să îl mențină activ cu dezbaterea problemelor actuale din turismul românesc. Este, totuși, surprinzător faptul că dintre obiectivele enumerate mai sus, majoritatea au fost duse la final, chiar dacă la un nivel elementar din punct de vedere al complexității, lucru ce ar fi trebuit să ușureze experiența cu serviciile în cauză.

[via agenda.ro]

Nu de alta, dar în acest caz sunt zeci, dacă nu chiar sute de situri web.

De exemplu, în perioada 2004-2006, s-a derulat Programul de Vecinătate România – Republica Moldova, în cadrul căruia Asociația Contrafor Iași (în colaborare cu ANTREC Iaşi şi ANTREC Republica Moldova) a primit finanțare de la Uniunea Europeană pentru proiectul Promovarea turismului transfrontalier, rural, etnografic și oenologic, proiect ce a presupus și crearea unui sit cu informaţii despre atracţiile turistice din zonele rurale ale judeţelor Botoşani, Iaşi şi Vaslui (Regiunea de NE) şi din Republica Moldova.

Situl în cauză poate fi accesat la adresa www.moldaviantour.ro (deși numele de domeniu e în engleză, conținutul e exclusiv în limba română). Din păcate, situl nu mai e de niciun folos din moment ce nu e frecventat deloc de vizitatori (1 vizitator la 4-5 zile), drept pentru care nu putem decât să considerăm faptul că și atins scopul pe parcursul perioadei în care s-a desfășurat proiectul mai sus amintit (până în 30 iunie, 2009).

Conform informațiilor furnizate de presă, timp de mai multe luni, oamenii implicați în proiect au luat parte la documentarea ştiinţifică şi cercetarea de teren a monumentelor şi siturilor istorice, a muzeelor şi colecţiilor particulare, a manifestărilor, a centrelor meşteşugăreşti active, podgoriilor şi centrelor de degustare, a festivalurilor şi manifestărilor de gen și a pensiunilor tradiţionale. Toate acestea au fost transpuse într-un ghid turistic tipărit, ce acoperă 105 localităţi, 75 din judeţele Iaşi, Botoşani şi Vaslui și  30 din Republica Moldova.

De ce situl folosit la promovarea proiectului mai e ținut online din moment ce nu influnețează în nici un fel activitatea turistică și culturală în zonă? Dacă mai luăm în calcul și faptul că alte proiecte sunt în curs de derulare, proiecte adaptate cererii și tehnologiilor actuale, e o informație în plus. Într-adevăr, o informație care nu deranjează pe nimeni. Există clauze în astfel de proiecte care presupun ca platformele de promovare online să fie întreținute pe o perioadă anume?

Ce e ciudat e faptul că Asociația Contrafort, ce are ca obiective sprijinirea activităţilor de conservare a patrimoniului mobil, imobil şi virtual, sprijinirea şi revigorarea obiceiurilor şi folclorului și promovarea produsului cultural autentic, dar și sprijinirea minorităţilor culturale şi sociale de pe teritoriul românesc şi din afara graniţelor, a abandonat proiect deși ar fi servit scopului său pe termen lung. Nu de alta, dar lucruri s-au tot întâmplat de la demararea poiectului până în prezent. E curios faptul că nimeni nu a dorit să participe la actualizarea sitului în cauză, deși Asociația Contrafor Iași a specificat faptul că e deschisă la astfel de colaborări.

La fel de bine, mă gândesc că Uniunea Europeană ar trebui să verifice dacă a mai alocat fonduri pentru proiecte asemănătoare, în zone date, și să încerce să le reînvie pe cele existente cu finanțări mult mai mici. Beneficiarii unor astfel de proiecte de promovare turistică și culturală ar trebui forțați prin lege să cedeze platformele de promovare online altor contractori, mai ales dacă acestea nu au avut rezultatul scontat. Bine, ce spun eu posibil să vi se pară ridicol, dar ar ajuta foarte mult și societate civilă când vine vorba de finanțări, bani importanți putând fi alocați pentru probleme mult mai usturătoare.

Ca orice cititor fidel de refresh.ro am să vă întreb: unde se duc proiectele cu finanțare europeană când se duc?

Plecand de la acesta premisa si de la curiozitatea de a vedea care sunt tarifele in randul cataloagelor online (acolo unde este cazul), am intocmit o lista cu ce se gaseste in .ro. Nu este o lista completa si nicidecum nu incearca sa clasifice astfel de situri in functie de rezultatele pe care le livreaza pentru cei ce isi promoveaza unitatile de cazare cu ajutorul lor.

Legat de acest ultim aspect tin sa mentionez ca numarul de vizitatori corespunde ultimei luni incheiate – decembrie 2011. Pentru datele de trafic luate din clasamentul wta.ro am facut eu estimari, informatiile furnizate fiind doar pe ultimele 7 zile. Rezultatele ar fi sustinut 100% calitatea siturilor in cauza, daca ar fi fost cele din perioada iunie-august, cand tipul asta de situri sunt foarte vizitate. Cu informatiile date va puteti contura o idee.

Dupa ce am avut mai multe experiente nefericite in incercarea de a promova unitatea turistica detinuta prin site-uri de profil din Romania (agentii de turism sau site-uri online dedicate in acest scop), am ajuns la concluzia ca in momentul de fata nu poti avea parte de seriozitate indiferent cati bani oferi sau de contractul pe care il faci. Astfel, ne-am hotarat sa construim o structura stabila prin care sa oferim tot ceea ce nu se poate gasi in acest moment: seriozitate, profesionalism si nu in ultimul rand, transparenta!

Sursa: cazarebusteni.ro

Si pentru ca tot au adus vorba cei de la cazarebusteni.ro de seriozitate si profesionalism, haideti sa vedem ce greseli fac webmasterii pe siturile de care vorbim sau cu ce vin nou:

• mai ca zici ca sunt brazi de Craciun cu toate bannerele directoarelor de link-uri afisate te miri pe unde;
• unii au nesimtirea de a seta pop-upuri la accesarea sitului, ce te redirectioneaza, fie ca vrei sau nu, catre topuri de situri;
• ca sa nu mai vorbim de AdSense extrem de prost integrat – inainte de anuntul in sine; nu tu printre randuri, nu tu la finalul anuntului, ci direct la inceput, cate doua calupuri;
• nu de putine ori am avut impresia ca pentru ceva detalii trebui sa stau de vorba cu situl in sine; nu tu sectiune de contact, nu tu un nume de departament, ceva, nimic;
• poti da de informatiile de mai sus scanand sectiunea de termeni si conditii, daca aceasta exista;
• am intalnit un caz in care textul din sectiunea de termeni si conditii era copiat de pe un alt sit al carui nume nu fusese nici macar inlocuit;
• legat de ce am zis mai sus, nici nu zici ca oamenii vor sa incheie cu tine un contract de prestari servicii, avand in vedere ca nu toti declara initial daca lucreaza prin firma sau ca si PFA; mie, ca si propietar de pensiune, mi-ar placea sa stiu de dinainte de a lua contact cu “situl” cu ce firma am de a face;
• sunt cateva situri gata sa iti ofere consultanta, daca nu gasesti cazarea potrivita, intrand astfel in atributiile unei agentii de turism; cu toate acestea subliniaza faptul ca firma nu opereaza ca agentie de turism – ceva nu este in regula aici;
• uitati-va ce tarife practica unii prestatori de servicii, iar cand le zici ca un articol pe blog, cu priorirate o luna, costa 10 euro, stramba din nas sau uita sa iti mai raspunda;

Cineva face un studiu legat de cât iau bloggerii pentru postat link-uri şi scris articole. Am dat nişte preţuri şi a uitat să mai răspundă.

— Petruş L (@ePetrvs) September 18, 2011

• am observat ca WordPress-ul e ultima platforma pe care se pot face acest tip de situri, din pacate, oamenii nu inteleg procesul de automatizare, un Gigel trebuind sa se ocupe de adaugarea a cate unui post pentru fiecare unitate de cazare;
• exista un caz in lista de mai jos caruia nu ii gasesc logica: 150 EUR pentru a crea pagina de profil a unitatii de cazare ca subdomeniu, sit pe platforma WordPress, 10 EUR abonament anual, inca 10 EUR pentru orice modifocare de text sau imagini din profil ori de cate ori este cazul; normal mi s-ar fi parut ca lucrul asta sa se faca in baza celor 10 EUR platiti anual;
• Joomla si vBulletin sunt alte doua platforme preferate de webmasteri;
• de cand cu blogurile, multi webmasteri au deschis si cate un blog asociat cu catalogul online de unitati de cazare … neactualizat de 2-3 ani; nu am vazut nicio integrare desteapta de acest fel (continut, analize, recomandari pe baza cuvintelor cheie);
• multe din aceste situri au asociate si ghiduri turistice; aceeasi problema ca mai sus, exceptiile le poti numara pe degete si ele destul de timide;
• am vazut cateva retele de situri in administrarea aceleasi firme interesante, din pacate, singura metoda de promovare reciproca sunt link-urile in footer, ce abunda pe fiecare din aceste situri si care pot fi considerate spam; eu as face geva de genul recomandari pe anumite tipuri de unitati dintr-un sit in altul in functie de profilul utilizatorului, de scopul vizitei lui etc., vezi si articolul scris de Marius Negre;
• din siturile listate doar 3 profita de pe urma versiunii mobile;
• majoritatea cataloagelor au acoperire nationala, dar observ ca in ultimul timp apar cataloage online cu unitati de cazare locale;
• exista proprietari de pensiuni ce isi rezerva nume domeniu, ce contin termeni generalisti folositi in cautari, lucru ce poate genera conversii mai repede decat o listare pe un sit dedicat;
• cel putin 3 din siturile listate au facut subiectul unor tranzactii in cursul anului trecut.

Din motive lesne de inteles am scos link-urile active din tabelul de mai jos. Acolo unde exista, fac trimitere catre articolele de pe acest blog, in care am vorbit despre aceste situri. In fisierul de la sfarsitul tabelului gasiti mai multe informatii: link-uri directe catre formularele de inscriere, trimiteri catre ofertele de publicitate, date de contact pentru firmele ce administreaza siturile in cauza (adresa, telefon si fax; pentru email am sa va las sa va distrati cum m-am distrat si eu ).

Nota: datele de trafic sunt conform:

• http://www.trafic.ro/vizitatori/top-siteuri-turism/luna-decembrie-2011-pg1, accesat pe data de 14 ianuarie, 2011;
• estimarii lunare după http://www.wta.ro/cat26 (date din decembrie 2011 – ianuarie 2011), accesat pe data de 14 ianuarie, 2011;
• și  http://www.gtop.ro/clasament/turism/hoteluri-pensiuni și http://www.gtop.ro/clasament/turism/regional, accesate pe data de 16 ianuarie, 2011;
• **** la 1 milion vizitatori unici anuali declarați.

Tabelul complet il puteit gasi aici.

Inainte de a comenta la acest articol, va rog sa cititi sectiunea Neticheta. Nu comentati cu numele sitului pe care il administrati. Daca au fost cazuri in care am facut exceptii, de data asta am sa marchez comentariile ca spam.

In limita bunului simt comentati despre serviciile oferite de siturile de mai sus, daca ati avut de a face cu ele. Orice alta parere pertinenta este bine-venita.

Daca vreti sa faceti o completare la lista de mai sus, lasati un comentariu cu link si cu conditiile de inscriere, tarife practicate si motivele pentru care credeti ca ati putea fi alesi (in comparatie cu ceilalti).

În ideea de a a vă facilita alegerea unei unități de cazare online, urmăriți lista de Twitter dedicată:@cazareonline.

Regiunea Nord-Vest a României este reprezentată de Asociatia Infoturism în ceea ce privește Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa Prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, ceea ce înseamnă că asociația a fost responsabilă cu crearea unui sit prin intermediul căruia să se promoveze zona. Numele complet al proiectului cu care Asociatia InfoTurism a abordat programul si pentru care a fost dezvoltat situl web transilvania-magica.ro este Nordul Magic al Transilvaniei – Promovare online şi offline a obiectivelor naturale şi antropice cu potenţial turistic major, zona Nord-Vest.

Situl transilvania-magica.ro promovează turismul din regiunea Nord-Vest prin prisma destinațiilor turistice (orașe, stațiuni, parcuri naturale), a artei și culturii locale. Momentan situl abundă în informații text despre destinații, evenimente, muzee, obiective, tradiții etc., echipa din spatele proiectului propunându-și să îl îmbogățească cu cât mai multe poze și clipuri video reprezentative pentru fiecare destinație turistică în parte.

Toate cele menționate ar trebui să atragă nu mai puțin de 1000 de vizitatori unici pe zi și să genereze o creştere cu peste 15% a numărului de turişti în zona obiectivelor promovate faţă de anul 2009. Există vreun blog dedicat turismului românesc care să aibă peste 1000 de unici pe zi? Eu am un articol tip prezentare turistică a județului Mehedinți (care nu duce lipsă de cuvinte cheie) ce nu atrage un număr consistent de vizitatori. Voi ce parere aveti, poate un sit ca transilvania-magica.ro să atragă 1000 de unici pe zi fără promovare offline la târguri și expoziții? De la lansarea sa din martie 2011 și până în prezent, situl a reușit să atragă peste 98.000 de vizitatori, ceea ce înseamnă peste 350 unici pe zi.

Spre deosebire de celelalte situri dezvoltate în programul Regio, situl transilvania-magica.ro este optimizat chiar și pentru telefoanele mobile. Chiar sunt curios ce a determinat echipa din spatele proiectului să facă acest pas. Nu de alta, dar majoritatea bloggerilor ce scriu despre călătorii consideră ca ghidurile turistice pe mobil sunt inutile.

Voi cum vedeți derularea unui astfel de proiect de tip one stop shop (deși mai e de muncă până să poată fi numit așa)? Eu chiar aș fi curios să aflu dacă Asociația Infoturism și-a propus să implice bloggeri locali în promovarea obiectivelor.

transilvania-magica.ro

Dacă mai știți și alte bloguri/site-uri pe care apar impresii și dezbateri pe marginea seminarului de vineri, 30 septembrie 2011, nu ezitați să lăsați un comentariu.

• tactici social media pentru turism; urmăreşte eticheta social media sau campanii social media pentru a descoperi exemple de practici în promovarea turismului cu ajutorul social media;
• content marketing pentru social media;
• focus on Facebook;
• bune practici şi studii de caz.

Vorbitorii ce vor acoperi subiectele menţionate mai sus sunt: Cristian Manafu, Alexandru Negrea şi Ciprian Gavriliu.

Cei interesaţi se pot înscrie pentru evenimentul până pe 16 septembrie. Mai multe detalii aici.

Încă o dată ANAT vrea să arate faptul că este alături de agenţiile ce doresc să se promoveze online cu ajutorul reţelelor sociale. Zic încă o dată, pentru că anul trecut a susţinut evenimentul Google şi Turismul: Provocarea publicităţii şi vânzărilor în mediul online, eveniment organizat cu ocazia târgului de turism Holiday Market.

[via Mădălin Măncilă]

Programul de marketing prevede, printre altele, și …

[...] realizarea şi administrarea unui portal de informaţii de turism, pe baze concurenţiale, cu suportarea integrală a cheltuielilor, inclusiv a celor de administrare, din fonduri bugetare [...] și alte activităţi de marketing şi promovare prin internet şi alte mijloace electronice.

Sursa: money.ro

Are ministerul pagină pe Facebook? Are. Are d-na Udrea cont de Twitter și blog? Are. Să înceapă, așadar, promovarea serioasă în mediul electronic.

La începtul lui noiembrie, ministerul a început discuţiile în ceea ce priveşte parteneriatul cu Facebook, parteneriat ale cărui rezultate vor fi vizibile începând cu primăvara lui 2011, după cum a declarat d-na ministru Elena Udrea.

Am discutat cu reprezentanţii Facebook şi am decis, şi la recomandarea specialiştilor spanioli care au creat brandul turistic al ţării noastre, să promovăm România pe Facebook, cea mai importantă platformă socială de media din lume, în condiţiile în care canalele new media au devenit din ce în ce mai accesate faţă de media tradiţională.

Elena Udrea în cadrul conferinţei comune cu vicepreşedintele Facebook, Blake Chandlee

Sursa: gandul.ro

Aş fi vrut să scriu despre acest lucru în ziua în care a apărut ştirea, dar documentându-mă am aflat despre sesiunea de live chat cu Luminiţa Kohalmi, consilier pe lângă MDRT, şi Bogdana Butnar, online strategist, ce urma a fi susţinută vineri, 5 noiembrie 2010, pe site-ul hotnews.ro şi am decis să amân puţin postul în ideea de a urmări ce se vorbeşte pentru a acoperi o arie cât mai largă de informaţii.

Sursa video: hotnews.ro

Aşadar, iată-mă-s gata de dispută.

Pentru început aş dori să menţionez faptul că MDRT intenţionează să promoveze brandul turistic al României pe Facebook:

• marşând pe cele 6 produse turistice cu cu care România este competitivă pe plan internaţional, mai exact circuitele culturale, turismul rural, city breaks, turismul în natură, turismul de aventură şi turismul balnear, după cum a declarat în dialogul iniţiat de hotnews.ro Luminiţa Kohalmi;
• publicul ţintă sunt internauţii călători din Marea Britanie, Franţa, Germania, Austria, Ungaria, Italia, Rusia şi S.U.A.;
• ceea ce doreşte ministerul de pe umrma promovării pe Facebook sunt cât mai multe conversii în rezervări în unităţile de cazare de pe teritoriul României.

Cum şi pe ce surse va măsura MDRT conversiile?

Pentru începtu mă voi lega de exemplul oferit de reprezentanţii MDRT în ceea ce priveşte modul de folosire a Facebook-ului:

De exemplu, pe Facebook ar putea fi pus un banner ce promovează turismul balnear, de unde printr-un click ajungi într-un portal de unde se pot face rezervări la hoteluri din staţiunile balneare.

Sursa: gandul.ro

Ştiu că este doar un exemplu, dar să presupunem că MDRT crede cu tărie în aceasta practică, drep urmare, întrebarea care se pune este următoarea: care este acel site ce permite realizarea de rezervări online în unităţile de cazare/tratament din staţiunile balneoclimaterice?

Eu unul nu am găsit aşa ceva. Cunosc, din documentările mele online şi offline, 3 agenţii româneşti puternice în acest tip de turism: Accent Travel, ce facilitează rezervarea şi plata online în peste 50 de hoteluri din staţiunile balneoclimaterice, Eximtur, ce permite doar formalităţile de rezervare online şi Mareea Comtur, ce permite atât rezervarea cât şi plata online pentru hoteluri din 19 staţiuni balneoclimaterice de pe teritoriul României.

Ghiciţi ce? Din cele trei site-uri doar unul are şi versiune în limba engleză. De unităţile de tratament nici nu cred că are rost să vorbim. Faptul că sunt prezente online cu un site, nu înseamnă neapărat că facilitează şi rezervările online, lucru greşit înţeles de mulţi jurnalişti (vezi aici cazul Sanatorului Balnear Mangalia).

La o privire atenta asupra celor de mai sus ne dăm seama că numărul conversiilor în rezervări online ar fi greu de gestionat în situaţia în care se lucrează cu mai mulţi furnizori de astfel de servicii, unii facilitând, alţii nu rezervările online.

Cum ar putea ministerul facilita gestiunea conversiilor?

Cine ştie, poate ministerul chiar ştie ce vorbeşte, luând în calcul faptul că doreşte un soft pentru monitorizarea în timp real a numărului de turişti ce ne vizitează ţara, respectiv nr. de nopţi de cazare, soft pe care îl poate implementa la agenţiile/unităţile de cazare ce doresc o colaborarea cu acest.

Dacă totuşi se va merge pe ideea unui singur site pentru a se gestiona mai uşor ofertele, mai mult ca sigur se vor ridica semne de întrebare în ceea ce priveşte banii investiţi pentru creearea site-ului, firma ce va câştiga licitaţia şi aşa mai departe.

Ar mai fi soluţia secţiuni e-Turism (prin care se poate gestiona o bază de date cu localităţile de interes turistic şi unităţile de cazare existente pe teritorilul acestora şi în vecinătăţi), din viitorul portal e-România, dar, vorba ceea … mai e mult până departe.

Cele expuse mai sus se aplică pentru toate formele de turism, pe care ministerul doreşte să le promoveze pe Facebook.

Revenind la turismul balnear românesc: ce staţiuni balneoclimaterice sunt incluse în produsul axat pe acest tip de turism? Se iau în calcul proiectele de mare angajament anunţate în trecut, proiecte au putere de dezvoltare a acestui tip de turism? Se găsesc fonduri pentru acestea sau se aşteaptă investiţii private, cum am auzit că s-ar fi întâmplat cu Geoagiu Băi, recent denumită staţiunea turistică de excelenţă a României.

Lăsăm exemplul de folosirea Facebook-ului pentru promovarea turistică dat de reprezentanţii ministerului şi ne focusăm pe celelalte modalităţi de promovare prin intermediul reţelei sociale. Cum strategia nu este încă definită, mă voi axa pe sugestiile personale şi felul în care văd eu problema.

La un moment dat spuneam pe Twitter că ar fi o prostie ca ministerul să îşi facă o pagină de Facebook în care să dea link-uri spre secţiunile din site-ul Biroului Naţional de Turism al României, recent accesibil şi de pe un domeniu .travel.

Consultanţă pentru minister de la Facebook şi … subsemnatul

Cum vizez ca viitorul meu job să fie social media specialist în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului , o să fac un pic de consultanţă în ceea ce priveşte modalitatea de folosire a Facebook-ului în promovarea brand-ului turistic al României.

În primul rând, aş face un index al tuturor regiunilor/localităţilor din România ce se promovează pe Facebook. Sunt iniţiative private care merită toată atenţia ministerului, pentru că deja sunt într-un nivel avansat de dezvoltare şi sunt frecventate de oameni ce îşi iubesc oraşul/zona în care locuiesc. Includ aici şi iniţiative de tipul Cele mai frumoase sate din România sau 273 de locuri pe care trebuie să le vezi înainte să pleci din România.

În al doilea rând, aş face o hartă interactivă pe bază de Google Maps sau alte servicii, poate chiar aplicaţia TripAdvisor pentru Facebook, pentru a arăta pe hartă cu ajutorul unor placemarks zonele/oraşele menţionate mai sus, cu link-uri către paginile aferente de Facebook, poate chiar casete cu scurte descrieri.

În al treilea rând, aş face o altă hartă interactivă prin intermediul căreia aş indica punctele de access internet de tip wi-fi (sunt sigur că Ministerul Comunicaţiilor se va arăta deschis la un parteneriat, având în vedere iniţiativa acestuia în această privinţă). De altfel, tot legat de acest lucru aş face o aplicaţie de Facebook, prin care cei ce vizitează România pot actualiza baza de date cu punctele de acces internet de tip wi-fi pe care le descoperă în călătoriile lor.

În al patrulea rând, aceleiaşi aplicaţii i-aş adăuga funcţionalităţi de trimitere poze şi de geolocation. Funcţionalitatea de trimitere poză fiind foarte utilă în cazul în care ministerul va mai avea iniţiative de tipul celei Turist în România. Cât despre funcţionalitatea de geolocaţie, se pot descoperi astfel traseele cele mai frecventate de turişti, ce pot permite dezvoltarea de pachete turistice specifice, dezvoltarea de noi strategii de dezvoltare în zonele vizate.

În al cincilea rând, aş alege nişte ambasadori ai brand-ului turistic pe internet din rândul expaţilor ce trăiesc în România, după exemplul evenimentului Arată-ne România ta! şi i-aş antrena în discuţii despre România prin intermediul platformei de socializare Facebook, lucru pe care l-a sugerat şi Cristian Manafu într-un articol apărut în augut 2010 pe wall-street.ro:

As incerca apoi sa vorbesc cu strainii care ne-au vizitat sa aflu ce le-a placut si ce ar recomanda. Cred ca sunt multi vizitatori care pot oferi impresii frumoase despre Romania. Oamenii sunt interesati pe Facebook de povesti reale, marturii nealterate de mesaje PR-istice.

Ce ar trebui să urmărească ministerul prin intermediul platformei Facebook?

În momentul în care sursele de pe care se vor putea face rezervări online vor fi stabilite, e corect ca unul din rezultate să fie conversiile vizitatorilor străini în rezervări online, ceea ce se încadrează în ROI-ul campaniei.

Ca şi rezultate cantitative, se va urmări popularitatea paginii de Facebook în număr de vizitatori, vizualizări, bounce-rate etc.

În ceea ce priveşte rezultatele calitative, eu unul aş miza pe un îndemn către utilizatorii români în ideea de a genera cât mai multe recomandări pozitive pe pagina de Facebook dedicată României. Cum altfel să ne vindem serviciile, dacă nu beneficiem de propagandă naţională?

[Vezi articolul de pe mashable.com despre felul în care se pot măsura campaniile sociale]

Pentru mai multe opinii despre promovarea României pe Facebook citiţi şi articolul din versiunea online a ziarului România Liberă.

P.S. Cineva s-a mişcat rapid şi a luat numele de pagină Carpathian Garden.

[via refresh.ro]

Video via Petrom Romania pe Facebook

Găsiţi mai multe detalii despre campanie într-un interviu cu Ana Bulgar, online Communication Manager la Petrom, pe blogul Turismark.