Braşovul, la un click distanţă

Ca de obicei, în procesul de identificare a acestor tipuri de site-uri plec de pe site-urile primăriilor, unde de obicei se găsesc secţiuni cu informaţii turistice. De această dată, site-ul Primăriei Municipiului Braşov redirecţionează către un site turistic, ghid-brasov.ro, site pe care vizitatorii sunt întâmpinaţi de un mesaj al primarului. Nu îmi dau seama dacă site-ul este un proiect al primăriei executat de către agenţia media Digital Brain, agenţie de la care împrumută şi ceva din identitatea vizuală.

Contrar aşteptărilor, site-ul nu este un ghid al firmelor din Braşov şi împrejurimi, aşa cum sunt majoritatea site-urilor ce au cuvântul ghid în numele de domeniu asociat cu numele oraşului, ci unul turistic de pe care cei intersaţi se pot informa despre oraşul Braşov şi bisericile sale, despre bastioane, despre muzee şi activităţi culturale sau evenimente şi împrejurimi. Din păcate, site-ul nu încurajează interacţiunea vizitatorilor fiind unul static. Deşi informaţiile sunt bine structurate în categorii sunt prezentate succint, cei ce vor să afle mai mult despre un anumit obiectiv fiind nevoiţi să caute surse adiţionale.

Şi asta nu e o problemă, pentru că există site-uri administrate fie de firme, fie de grupuri de oameni ce îşi iubesc oraşul (sau pur şi simplu au văzut în acest tip de expunere o modalitate de a face bani) ce oferă informaţii care mai de care mai diverse.

De exemplu, Inside Communication, firmă de comunicare, administrează site-ul brasov.ro, site ce îşi propune să ţină la curent pe cei interesaţi cu tot ce se întâmplă în Braşov din punct de vedere timp liber. De asemenea, agenţia de turism OMTravel vine în îmtâmpinarea celor interesaţi cu brasovean.ro (sau brasovturism.ro), site ce păstrează acceaşi structură de ghid turistic ca şi ghid-braşov.ro, dar pe o platformă ce încet, încet îşi pierde din popularitate.

Din punctul meu de vedere, de departe cel mai interesant site de going-out ce promovează Braşovul este iubescbrasovul.ro. Ce e interesant e că site-ul este gândit ca o comunitate ce poate participa la generarea de conţinut sau la îmbunătăţirea celui actual, iar pentru o informare cât mai complexă fiecare local, obiectiv etc. înscris în site este asociat cu evenimentele ce au avut loc sau se vor desfăşura în locul respectiv. De asemenea, evenimentele listate pe site pot fi adăugate în calendarele vizitatorilor direct din paginile dedicate.

Şi pentru că promovarea unui oraş nu înseamnă numai text şi imagini statice, nu ezitaţi să faceţi şi un tur virtual.

Bloggerii, despre oraşele ţării

Ieşirile organizate în rândul boggerilor sunt un bun prilej de a promova obiective dintr-un anume oraş. Am amintit pe blog de astfel de evenimente, eu participând chiar la cel care a deschis această modă . Îmi pare rău că nu am putut onora invitaţiile Corinei pentru plimbările prin Târgovişte şi Bucureşti, şi încerc să mă mulţumesc sc cu faptul că astfel de ieşiri îmi dau subiecte pentru blog . Aşa cum a fost şi cazul ieşirii din acest sfârşit de săptămână: #prinbrasovulmeu, eveniment organizat de către Ovidiu Eftimie de la prinbrasov.com (actualizare din 19 octombrie 2011) printre ai cărui parteneri se numără şi Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Braşov, al cărui site poate fi pus alături de cele expuse mai sus.

Dacă ştiţi site-uri de promovare a Braşovului mult mai complexe decât cele menţionate sau dacă vreţi să comentaţi despre cele menţionate, nu ezitaţi să faceţi o intervenţie în comentarii. Având în vedere faptul că Braşovul este una dintre destinaţiile montane accesibile, sunt sigur că se bucură de multă vizibilitate în online. Haideţi să facem cunoscute proiectele care chiar merită.

În timpul târgului de turism au apărut și câteva articole în presa online locală despre cheltuielile operatorilor din turism (la nivel global) pentru promovarea online și despre tendințele de promovare a turismului românesc pe Twitter și Facebook.

Din ultimul articol am extras mai jos impactul prezenței pe cele două rețele în vânzări:

• Marius Berca, director de marketing laChristian Tour, a declarat pentru gandul.info că vânzările au crescut cu 5-10% de când agenția folosește cele două rețele de socializare și propagare a informației (Facebook din octombrie 2010 și Twitter din noiembrie 2010);
• Teodor Călimănescu, manager al Europa Travel, a declarat pentru aceeași sursă că prezenţă pe Facebook şi Twitter a adus o creștere pe partea de vânzări de 2-3% (din primăvara lui 2010 și până în prezent).

Pentru mulți actori de pe piața turistică locală cele două rețele sociale ajută cel mai mult la promovarea și conturarea brandului.

Așa cum bine știți, cu ceva timp în urmă, am publicat pe blog câteva liste de Twitter cu contacte din industria turistică. Vă invit să vizitați postul în cauză pentru a fi la curent cu ce se întâmplă în turismul românesc. De asemenea, într-unul din posturile de pe blogul Turismark, găsiți o listă a hotelurilor din România prezente pe Facebook.

1. Cu avânt, înainte … pe site-urile de social media

Dar asta nu înseamnă că nici unul din jucătorii din industria turismului nu este prezent în social media. Din contră, în ultima jumătate de an, antrenaţi de criză, mulţi dintre aceştia caută fie noi surse de venit (deşi până la acest aspect au cale lungă de bătut), fie să îşi consolideze imaginea, să îşi promoveze serviciile etc. prin intermediul social media. Cum spune acelaşi Marius Ghenea într-un interviu pentru acelaşi wall-street.ro:

Este un domeniu cu oportunitati (n.a. turismul online), dar care nu a ajuns la maturitate pentru ca este o piata prea mica, dar care creste repede.

La fel de repede creşte şi, să-i spunem, apetitul pentru social media. Fie că este vorba de cea mai obscură agenţie de turism, fie că e vorba de cel mai cunoscut operator de linii aeriene low cost, conturile de Facebook şi Twitter nu lipsesc din canalele de comunicare cu consumatorii şi asta pentru că o parte din jucători au sesizat schimbările aparute în felul în care consumatorii se informeaza, işi formează perceptiile despre un brand, parcurgând diverşi paşi până la decizia de achiziţie a unui serviciu sau produs. Riscul pe care şi-l asumă fiecare jucător implicat în această arie este acela că consumatorul (utilizatorul de reţele sociale) îşi rezervă dreptul de a adera sau nu la mesajul transmis şi nu poate fi forţat să îl recepteze cum se întâmplă în alte medii.

Cu ceva timp în urmă am tot scris o serie de posturi depsre geşelile frecvente pe (semi) site-urile de turism electronic, iar acum o să încerc să identific cele mai frecvente greşeli ale jucătorilor din industria turistică în social media, în demersul lor de a-şi promova serviciile turistice sau conexe prin canalele specifice.

2. De la noi ne dorim la noi chiar facem

Din păcate, acest apetit pentru social media poate genera reacţii nedorite sau poate constitui mişcări greşite din partea jucătorilor din turism pentru că nu sunt pregătiţi pentru aşa ceva, strategia de comunicare în acest mediu fiind de fapt doar o dorinţă de a fi în trend cu ceea ce se întâmplă în online.

Şi aici se încadrează majoritatea agenţiilor mici de turism ce şi-au făcut cont pe Twitter (bineînţeles, nu sunt excluse nici numele rezonante ale industriei), dar singura interacţiune se rezumă la a da link-uri către anumite secţiuni de pe site-urile proprii, fără a interacţiona cu potenţialul consumator. Un exemplu este cel al agenției de turism La Piovra Turista prezentă atât pe Twitter la @lapiovraturista, cât și pe Facebook. Pe lângă faptul că nu interacționează cu potențialii consumatori utilizatori de Twitter/Facebook, își mai ia și titlul de prima agenție de turism virtuală. Lauda de sine nesusținută și autopromovarea e o altă greșeală des întâlnită pe pagina “Despre noi” de pe site-urile operatorilor din turism.

3. Nu ne interesează X, nu este relevant

O altă greşeală pe care am sesizat-o e aceea de a nu interacţiona decât cu oamenii influenţi în online şi asta pentru că se caută oameni ce la rândul lor pot promova agenţia/hotelul mai departe în grupul de urmăritori.

De exemplu, @mihai_pintilie e urmărit pe Twitte, printre alții, de către @Eximtur, @Paralela45r0 și @EuropaTravel, însă singurul răspuns pe care l-a primit la cererea sa a fost de la un pasionat de călătorii.

4. Dacă voi nu ne vreți, noi vă vrem

Dacă în perioada web 1.0 se purta newsletter-ul agresiv, ca să nu îi spunem spam, acum se poartă mass follow sau abuzul de prietenie (cum îl numește Dan – Lucian Stefancu, omul din spatele deceblog.net) fie pe Twitter, fie pe Facebook. Recunoști astfel de conturi după numărul mare de urmăriți și numărul mic de urmăritori (un exemplu ar putea fi chiar @Besttourism). Faptul că un jucător din industria turistică dă follow cuiva, asta nu înseamnă că la rândul lui urmăritul devine urmăritor. Sunt un geniu, este? Pe toate le știu

Nu este de ignorat nici spam-ul pe bloguri, prin comentarii prin intermediul cărora se cere link exchange, comentarii plasate la posturi ce nu au legătură cu conținutul acestora. Am și aici un exemplu, Tomis Travel. Oricât de interesați de domeniu sunt reprezentanții Tomis Travel, nu au nici o scuză pentru felul în care lasă să se vadă acest lucru. În caz că nu mă credeți pe cuvânt. Oare o fi greu să dezbați un subiect interesant, să îți dai un nume real și abia apoi să te identifici cu site-ul?

5. Și ce dacă?

Nu cred că se împotrivește careva faptului că operatorii din turism vor să folosească Twitter sau Facebook ci felului în care aceste platforme de comunicare sunt folosite. Un aspect de care lumea nu prea ține cont de cel legat de termenii și condițiile de utilizare a platformelor. Cu bună știință sau nu, în ideea de a-și contura imaginea cât mai bine și a-și promova serviciile atât în mediul online cât și în cel offline mulți operatori din turism uită de aceste aspecte. Și ca exemplu avem recentul concurs vola.ro, prin care participanții sunt condiționați în ceea ce privești înscrierea în concurs de postarea pe pagina concursului a unei poze, lucru neagreat de Facebook, în termenii și condițiile aferente promoțiilor specificându-se clar:

4.2 In the rules of the promotion, or otherwise, you will not condition entry to the promotion upon taking any action on Facebook, for example, updating a status, posting on a profile or Page, or uploading a photo. You may, however, condition entry to the promotion upon becoming a fan of a Page.

[...]

Below we have provided a few examples to help you understand how to apply Section 3 of the Promotion Guidelines:

You cannot: Condition entry in the promotion upon a user providing content on Facebook, such as making a post on a profile or Page, status comment or photo upload.

You can: Use a third party application to condition entry to the promotion upon a user providing content. For example, you may administer a photo contest whereby a user uploads a photo through a third-party application to enter the contest.

Sursa: Facebook P romotions Guidelines

Probabil vă întrebați care ar fi problema aici. Păi, ar fi cam în felul următor: Facebook se sesisează și șterge pozele celor înscriși în concurs pentru că încalcă termenii și condițiile promoțiilor, userii nemulțumiți bagă repede reacții la cald pe blogurile personale despre ce mârșăvii face vola.ro, chiar dacă nu e așa, și până apucă reprezentanții vola.ro să facă lămuriri, să vezi ce imagine își face online.

6. Bad management

Mulți jucători/operatori din turism, prezenți sau nu în social media, nu au cunoștințe de managementul comentariilor negative/posturilor nefavorabile ce apar pe bloguri/forumuri etc. sau, chiar dacă încearcă o aplanare a conflictelor se limitează la un singur mediu de comunicare.De exemplu, BlueAir lasă se se înțeleagă că orice reclamație/problemă ar avea consumatorii, o pot face pe contul de Facebook, contextul fiind ăsta. De asemenea, Blue Air nu pare interesată de reacțiile negative pe blogurile fără influență; exemplu aici și aici. Lăsând la o parte faptul că blogurile nu sunt influente, totuși, în spatele lor se află clienți … nemulțumiți și faptul că vorbesc singuri îi face și mai nemulțumiți. Dacă tot se abordează social media ca și canal de comunicare cu atât avânt, atunci cred că e cazul să se țină cont de toate canalele aferente acestui mediu. În schimb, cei de la Blue Air au reacționat foarte repede când a fost vorba de un caz în care au fost implicați direct, printr-un concurs, iar nefericitul câștigător și-a vărsat oful pe blogul personal. Cu părere de rău, dar chiar nu mai găsesc link-ul; orice ajutor este binevenit.

Un alt exemplu pe care aș putea să îl dau ar fi cel al, Beck Internațional, o companie cu activități parțial în turism. Deși nu este o companie cu prezență online, are parte de destulă reclamă negativă în acest mediu și nu pare interesată de vreun feedback pe măsură.

Tot legat de managementul comentariilor negative are mai fi de menționat și feedback-ul venit de la simpatizanți sau oficiali anonimi. E așa de greu să îți asumi niște explicații sau consecințe?

7. Las-o, bă, că merge așa

Încet, încet ne îndepărtăm de platforme de comunicare ca Twitter, Facebook și bloguri și ajungem la site-urile de prezentare, fie ele de agenție sau de hotel. Iată câteva greșeli des întlnite în crearea site-urilor de prezentare:

- lipsa adresei si a locatiei din homepage (locatia este inca cel mai important aspect in selectarea unui hotel)
- site-uri fara sisteme de rezervare on-line (majoritatea utilizatorilor de internet din zilele noastre aleg, rezerva si platesc online
- galerie de imagini reprezentative neprofesionist realizate fara a stimula imaginatia si a crea dorinta
- site-uri sofisticate fara o tema clara de navigatie
- elemente de grafica flash prea bogate
- site-uri cu putine linkuri sau meta tag-uri prost alese si lipsa SEO
- lipsa promovare evenimente din zona/localitate
- lipsa integrare opinii oaspeti (retele socializare etc.)
etc.

Sursa: Cristina Vladau, Turismark.

8. Nu ne vindem serviciile, avem nevoie de imagine

De asemenea, lipsa unui conținut corespunzător și credibilitatea informațiilor oferite, conținut ce înclină spre nevoia de promovare, de afirmare (vezi pasajul aferent autopromovării) a operatorilor din turism, nu va atrage atențiea consumatorilor vizați de tine, aceștia căutând informații ce îi afectează direct (condiții de cazare, facilități etc.).

Concluziile le trageți voi

După cum ați putu observa, majoritatea exemplelor se limitează la agenții de turism sau companii aeriene, hotelurile neavând o poziție semnificativă în social media, cum bine constată și Cristina Vladau într-un articol pe blogul Turismark.

Pentru că m-am lungit prea mult, am să vă las pe voi să semnalați eventuale greșeli în social media din partea operatorilor/jucătorilor din turism, precum și cazuri de bune practici în aceeași arie. Pe final, aș dori să menționez că acest post a fost scris după ce am aflat de seminarul HoReCa Marketing 24/7, intrigat fiind de faptul că nu pot găsi prezentarea din cadrul acestuia: Top 10 greseli majore in abordarea marketingului pe internet in cadrul industriei HORECA. Chiar aș fi curios să aflu câte din cele expuse de mine aici se regăsesc în acea prezentare.

Bibliografie:

1. Alex Goaga, Predut, LG Romania, despre social media: Lansarea unui program de comunicare intr-un mediu nou este un act de curaj, www.dailybusiness.ro, martie 2010
2. Dan Ionescu, 7 Greseli de Evitat in Scrierea de Articole, http://articole.org, februarie 2010
3. Dan – Lucian Stefancu, 7 Greseli In Social Media (pentru companii), http://deceblog.net, noiembrie 2009
4. Ovidiu Negrean, Greseli in “Corporate Tweeting”, www.negrean.ro, octombrie 2009

Înainte de a comenta la acet post, vă rog să citiţi secţiunea Netichetă. De asemenea, orice comentariu anonim sau comentarii sub nume diferite de pe acelaşi IP nu vor fi aprobate.

Foto: pink-sheep.com

Iată ce a ieşit:

1. @bloguridecalatorii – o listă în care îmi propun să includ toate blogurile de călătorii/turism din .ro, fie că sunt susţinute de oameni pasionaţi de călătorii sau agenţii de turism;
2. @agentiiturismonline – o listă a agenţiilor de turism româneşti ce folosesc Twitter-ul ca mijloc alternativ de promovare şi comunicare cu potenţialii şi actualii clienţi;
3. @bileteavion – o listă a agenţiilor de ticketing ce activează online;
4. @cazareonline – include site-urile specializate în promovarea/site-uri ce oferă posibilitatea rezervării locurilor de cazare pe internet
5. @ghidurituristiceonline – cuprinde site-urile/oamenii ce promovează România, în general, şi locuri din ţară, în special;
6. @infoturism – o listă ce îşi doreşte să acopere cât mai multe surse ce oferă informaţii despre turismul românesc (ştiri, analize etc.)
7. @serviciiturism2.0 – pentru această listă au fost luate în cosiderare conturile de Twitter asociate cu serviciile/platformele ce facilitează planificarea călătoriilor.

Completările de rigoare le voi face pe măsură ce descopăr surse noi; mă puteţi ajuta chiar voi.

Noutatea a constat în widget-urile pe care internauţii le puteau prelua pe site-urile proprii pentru a promova diferite destinaţii în ţară sau străinătate (vezi exemplul alăturat).

De altfel, toţi participanţii la concurs au primit cupoane de reducere pentru pachetele turistice contractate prin cadrul agenţiei.

A două iniţiativă aparţine agenţiei Paralela 45 care, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de activitate, organizează un concurs cu premii, concurs în care doritorii se pot înscrie folosind aplicaţia Facebook, jocul flash de pe site-ul concursului sau preluând unul widget-urile special concepute pe bloguri sau site-uri. Mai multe despre concurs aici.

Pe gtd20.ro am preluat un widget flash, deşi nu am cine ştie ce aşteptări la traficul pe care îl are blogul.

Bineînţeles, nu sunt primele iniţiative de promovare online ale unor agenţii, Vola.ro organizând numeroase concursuri cu premii în bilete de avion şi cazare prin intermediul reţelei de socializare Facebook.

P.S. S-a relansat site-ul de turism viaromania.eu, administrat de ITINERIS ONLINE SRL din Braşov, agenţie de turism exclusiv online. Da, chiar … o agenţie de turism ce operează exclusiv online cum se promovează? Simpla ei prezenţă online e din start un avantaj?

• Ghid de promovare online – se adresează, în special, administratorilor de unităţi de cazare
• Ce ne enervează la Bucureşti: lipsa indicatoarelor turistice – eu zic că ar trebui să luăm în calcul şi lipsa hărţilor turistice sau a punctelor de informare turistică sub formă de info-chioşcuri;
• Chiar te poate ajuta YouTube să găseşti tatăl copilului tău? – post ce face referire la o campanie virală comandată de ministerul turismului din Danemarca;
• Pentru ce aş plăti în online? Pentru ghiduri turistice – asta, aşa, ca să mă amăgesc că nu am câştigat la concursul ăsta.

EN

• Software Recreates An Entire City from Tourist Photographs
• Twaller is Twitter for Travellers

Dar stângăcia celui ce filmează şi calitatea imaginii îl pot determina pe cel ce se interesează de anumite destinaţii/locuri să renunţe la a mai vizualiza materialele în cauză. Pentru cel ce se informează ar fi o problemă minoră … poate alege să caute într-o multitudine de astfel de platforme.

Problema mai delicată apare în cazul agenţilor comerciali ce vor să promoveze prin clipuri video unităţi de cazare, localuri sau alte unităţi prestatoare servicii pe care le au în administrare.

Cum costurile unui spot TV sunt prohibitive pentru micii întreprinzători, aceştia se pot orienta către firme specializate care pot face clipuri video de prezentare profesionale şi le pot asigura prezenţa pe internet. În această categorie de prestatori de servicii intră şi Atlas Media Promotion, din Braşov, care administrează platforma videoguide.ro, o platformă în care s-au investit 30.000 EUR (!) şi pentru care lucrează o echipă de 25 de oameni.

Platforma de promovare video nu asigură numai vizibilitatea unităţilor prestatoare de servicii turistice ci şi promovarea de atracţii, această ultimă acţiune făcându-se din proprie iniţiativă a administratorului sau la cererea celor interesaţi, contra cost.

Deşi platforma sus numită a fost gândită să aducă bani prin promovare online contra cost, materialele video prezente pot fi integrate fără restricţii, asigurând astfel o vizibilitate mai mare în forumuri, bloguri, site-uri de agenţie sau asemeni metropedia.ro, reţele sociale etc. în acelaşi preţ.

Cetatea Brasovului

Îmi place layout-ul paginii pentru că asigură o navigare uşoară şi îmi place şi faptul că există o descriere text pentru fiecare clip video în parte. Subcategoriile fiecărei destinaţii (momentan Braşov şi Bucureşti) în parte includ Hoteluri/Pensiuni, Restaurante, Întreţinere şi relaxare, Atracţii turistice/atracţii oraşe. Orice locaţie deja înscrisă  în oricare din categorii poate fi plasată preferenţial în cadrul site-ului, contra cost.

Dau un minus pentru faptul că nu am găsit pe site informaţii despre compania din spatele proiectului şi încă unul pentru lipsa unor dimensiuni custom a clipurilor integarte (vezi YT).  Dar vorba aia: minus şi cu minus fac numai la şcoală plus.

Şi ar mai fi şi prezentarea pe hartă statică a locaţiilor …

Ar fi interesant de văzut un mashup cu o hartă interactivă (nu neapărat cu Yahoo!Maps, Google Maps etc).

VideoGuide [via Pixel & Daily Business]