Cele mai comercializate produse online in aceasta perioada (n.a. primele trei luni ale anului 2010) sunt de telecom, turism, servicii, plata utiliatilor, retail si divertisment. Cea mai spectaculoasa crestere a numarului de tranzactii s-a inregistrat in domeniul turismului – cu 270% mai mult fata de anul trecut.

Sursa: www.businessmagazin.ro

Foto: Site-ul Primăriei Sectorului 6

O altă funcţionalitate a acestui info-chioşc e aceea de a informa cetatenii Sectorului 6 asupra obiectivelor culturale, a evenimentelor ce se deruleaza la nivelul Capitalei, programul si activitatea institutiilor administratiei publice locale, stiri utilitare s.a. (citeşte mai multe pe site-ul Primăriei Sectorului 6). Se mai pot vizualiza rutele RATB, restaurante şi fast-food-uri, obiectivele turistice de pe raza Sectorului 6, acestea fiind prezentate într-o fereastră de tip pop-up în momentul în care sunt selectate prin atingerea touch screen-ului, precum şi hotelurile din zonă. Pentru toate obiectivele şi evenimentele prezente pe hartă sunt afişate adresele şi programul de lucru/de desfăşurare şi date de contact. Am avut ocazia să testez puţin secţiunea de destinaţii şi obiective turistice. Din păcate, nu se pot face rezervări online la hotelurile ce apar listate pe harta interactivă a Sectorului 6, iar multe dintre placemark-uri sunt afişate aiurea pe hartă (de exemplu, autogara Militari e poziţionată undeva după Carrefour Militari, pe autostradă, deşi adresa este cea de pe Blvd. Iuliu Maniu).

Sistemul informatic şi platforma tehnică a info-chioşcuri-lor au fost dezvoltate de administraţia locală în colaborare cu agenţia interactivă Green Pixel şi firma E-Invest Marketing, firmă specializată în consultanţă în domeniul managementului afacerilor.

Conform informaţiilor prezente pe site-ul Green Pixel, info-chioşcul permite utilizatorilor generarea de conţinut propriu ce se răspândeşte în toată reţeaua de info-chioşcuri. Drept urmare, trebuie să ne aşteptăm ca pe harta interactivă să apară fel de fel de obiective ca “blocu’ lu’ Gigel”, “maşina lu’ Geta” etc. Practic, ne vom confrunta cu ceea ce intră în fenomenul vandalism virtual. De fapt, utilizatorii pot lăsa doar comentarii la fiecare obiectiv prezent pe hartă, aşa cum se întâmplă pe majoritatea site-urilor de review-uri.

Dacă ne raportăm la Sistemul Interactiv Teritorial de Informare a Cetăţenilor (SITIC) de care am amintit aici, şi luăm în calcul numărul de 8 info-chioşcuri amplasate de Primăria Sectorului 6 în centre comerciale, plus încă 2 (unul în holul primăpriei şi încă unul în terminalul Sf. Vineri), concluzionăm că din cele 100 de info-chioşcuri ce trebuiau scoase la lumină până la sfârşitul lunii septembrie, 90 încă mai au de aşteptat … probabil autorizaţii.

În anul 2008, sub 10% din cele 800 de agenţiile de turism membre ale Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) beneficiau de un sistem de rezervări pe internet, în timpul ce plăţile se făceau prin virament bancar sau “la casă”.

Azi, 12 noiembrie, 2009, Gecad ePayment a încheiat un parteneriat cu ANAT prin intermediul căruia va pune la dispoziţia genţiilor de turism membre instrumente şi facilităţi pentru plata online a vacanţelor şi biletelor de avion.

Băncile au început de ieri să blocheze cardurile clienţilor care au călătorit în acest an în Spania din cauza unor suspiciuni de fraudare transmise de operatorii internaţionali Visa şi MasterCard.

[...]

Conform calculelor Gândul, ar putea fi vorba de cel puţin 20.000 de români afectaţi de această măsură, luând în calcul estimările făcute de Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT), potrivit cărora în acest an, numărul turiştilor români care vor merge în vacanţă în Spania se ridică la 40.000.

Sursa: gandul.info, 20.000 de români s-au trezit ieri cu cardurile blocate

Dacă în cazul comerţului electronic cu bunuri,  fidelizarea înseamnă convingerea cosumatorului de a revenit pe site/a cumpăra de cel puţin 4 ori, în cazul comerţului electronic cu servicii turistice, fidelizarea înseamnă convingerea consumatorului de a reveni pe site şi a executa cel puţin 2 tranzacţii anual. Asta dacă luăm în calcul cele două anotimpuri în care consumatorii merg cel mai des în vacanţă: vara şi iarna.

Cea mai frecventă metodă de fidelizare a consumatorului (din punct de vedere al revenirii pe site-ul agenţiei), în turismul electronic, este newsletter-ul personalizat în funcţiie de preferinţele iniţiale ale acestuia, newsletter cu o frecvenţă de cel mult 4 ori pe an (câte unul pentru fiecare anotimp). Un caz de “aşa nu” este acela în care agenţia bombardează zilnic sau o dată la 2 -3 zile căsuţa de e-mail a abonatului la newsletter cu fel de fel de oferte.

O altă metodă, poate chiar şi cea mai folosită în .ro, sunt concursurile cu premii în vacanţe organizate pe site-urile agenţiilor de turism sub formă de quiz-uri, fie ca liste de subscriere şi recomandări.

Din punctul meu, fidelizarea consumatorilor de servicii turistice ar trebui să se facă prin dezvolatarea unei comunităţi în care aceştia să îşi dorească să interacţioneze cu alţi consumatori.

Trebuie menţionat că un model de fidelizare constă şi în acordarea de reduceri/facilităţi sub formă de vouchere electronice cu care consumatorii de servicii electronice îşi pot achita online viitoarele vacanţe (sau pentru serviciile de rent-a-car)  sau puncte de loialitate pentru fiecare vizită pe site/recomandare de destinaţie făcută prin intermediul site-ului/suport pentru ceilalţi useri înscrişi. Acest puncte de loialitate pot fi transformate în reduceri la diferiţi agenţi economici din anumite destinaţii, agenţi cu care s-au semnat contracte de parteneriat.

Un exemplu apropiat este cel al cardului Callatis VIP (vezi mostră) emis în timpul Târgului Naţional de Turism din toamna lui 2008, de către Primăria Municipiului Mangalia pentru a putea fi folosit în sezonul estival 2009.

Acest card se ofera gratuit turistilor care doresc sa-si petreaca vacanta in statiunile din sudul litoralului: Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Neptun, Olimp si nu in ultimul rand Mangalia. Turistii posesori ai cardului “CALLATIS VIP” beneficiaza de o reducere de 10%, intr-un numar mare de    unitati de cazare,  alimentatie publica si divertisment, aflate pe teritoriul Municipiului Mangalia si care au aderat la programul “CALLATIS VIP“, exceptie facand unitatile nerecomandate de primarie, adica acelea care nu ofera standarde de calitate pe masura cerintelor turistilor.

Sursa: Pagina Oficială a Municipiului Mangalia şi Sudul Litoralului

Cei ce vizează staţiunile din jud. Mangalia în sezonul estival 2010, pot face o cerere pentru un astfel de card aici.

Dacă mi-a scăpat ceva, puteţi face completări, ca de obicei , în comentarii.

RATB a implementat o aplicaţie care permite călătorilor reîncărcarea cardurilor active direct din faţa calculatorului.

Concret, posesorii cardurilor Activ – care permit calatoria cu metroul si cu mijloacele de transport de suprafata – isi pot transfera banii pe card de acasa, folosind aplicatia RATB online dezvoltata in acest sens (https://online.ratb.ro/).

Sursa: no-cash.ro, Cardul de transport emis de RATB poate fi reincarcat online

Din păcate, pentru varianta cardurilor active METROREX + RATB, încărcarea trebuie făcută în parte pentru fiecare tip de abonament. Pentru toate tipurile de carduri active acceptate în aplicaţie, reîncărcarea se face în 48 de ore de la efectuarea plăţii de pe card.

La câteva săptămâni după ce RATB a implementat sistemul online de reîncărcare a cardurilor active direct de pe card, CFR Călători a promovat, în timpul Târgului de Turism al României, noul sistem de vânzare online a biletelor de călătorie.

Biletele vor putea fi cumpărate prin accesarea secţiunii specializate de pe site-ul CFR Călători, alegerea ofertei dorite (rută, dată, tren, locuri etc.) şi plata prin card a contravalorii biletelor. Persoanele juridice autorizate pot folosi aceeaşi procedură în baza unui contract de prestări servicii încheiat cu CFR Călători.

Sursa: capital.ro, Bilete online la CFR. Sistemul a fost promovat timid la Târgul de Turism

Noul serviciu de vânzare a biletelor va fi lansat la sfârşitul lunii octombrie odată cu lansarea noul site CFR Călători. Acest serviciu îl completează pe cel de rezervări online pus la dispoziţia publicului în martie 2009. Aţi mai auzit ceva de dispozitivele mobile (automatele de bilete) de emitere electronică a biletelor?

Automate de bilete în gările Mainz şi Budenheim, Germania

Update: începând de ieri, 30 octombrie, sistemul de vânzare online a biletelor este activ şi poate fi accesat aici. Vezi termenii şi condiţiile de utilizare.

Note: There is a poll embedded within this post, please visit the site to participate in this post's poll.

1. Site-urile de pe care se pot cumpăra bilete de avion pot afişa tarife din care sunt omise intenţionat anumite taxe (taxă de aeroport, taxă de securitate, taxă specifică companiei aeriene etc.). În această problemă, parlamentul european lucrează la o serie de reglementări care să pună capăt publicităţii mincinoase.

2. Site-urile de profil prin intermediul cărora se fac tranzacţii cu cardul trebuie să aibă în spate sisteme de procesare a plăţilor bine securizate. Cu cât mai cunoscute, cu atât mai bine.

3. Rezervarea online a biletelor de avion se face doar pentru cursele de linie, nu şi pentru cele low-cost. În 12 ore de la efectuarea rezervării biletul trebuie achitat, astfel rezervarea este anulată. În cel mai scurt timp de la efectuarea rezervării, agenţia de ticketing/operatorul liniei aeriene etc. trebuie să furnizeze informaţii legate de tarifele la zi şi condiţiile, restricţiile şi regulile (dictate de companiile aeriene) aplicabile biletului. În momentul în care a fost achitat biletul, zborul este confirmat şi rezervarea este garantată. Nu şi când se fac erori de agent!

4. Preţurile biletelor diferă de la o perioadă la alta pentru aceeaşi rută aeriană.

5. Preţul oricărui bilet de avion cumpărat online include aşa numita taxă de serviciu (pentru emitere bilet -booking fee-), în cazul companiilor de linie, sau taxa pentru procesarea plăţilor cu cardul, în cazul companiilor low-cost, taxă (3-6 euro pentru cardurile de debit şi până peste 20 de euro pentru cele de credit) care se aplică pentru fiecare segment de zbor. Această taxă este percepută şi de către agenţiile de voiaj şi, de multe ori, este confundată cu comisionul bancar. De fapt, taxa merge la procesatorul de plăţi şi la companiile emitente de carduri.

În cazul în care plata se face de pe un card de debit, banii pleacă imediat din cont către procesatorul de plăţi sau către bancă. În cazul cardului de debit, contravaloarea biletului este blocată, iar comercianţii o pot deconta în termen de 30 de zile.

Lista rămâne deschisă … Dacă mai aveţi sugestii, lăsaţi un comentariu ţinând cont de numeroatarea acestora în continuare celor de mai sus. Mulţumesc!

Mai jos sunt listate câteva site-uri româneşti de pe care puteţi cumpăra bilete de avion:

www.vola.ro

www.paravion.ro

www.bileteavion.ro

www.airtickets.ro

www.decoleaza.ro

Site-uri orientate strict pe segmentul low-cost:

www.flypod.ro

www.zborplacut.ro

www.flaps.ro

Site-uri unde se pot face doar rezervări:

www.rezerevarebileteavion.ro

www.bursabileteavion.ro

Voi ce alte servicii aţi mai folosit şi ce probleme aţi întâmpinat?

Pentru a afla de noi oferte şi preţuri speciale la bilete de avion sau ştiri din aria zborurilor comerciale, puteţi urmări site-urile de specialitate sau blogul specializat, airclicks.net, blog în spatele căruia se află jurnalistul Cristian Curus.

Mijloace de plătă în mediul electronic

Consumatorii pot folosi cărţi de credit, cecuri electronice, bani digitali (digital cash) sau chiar microcash, când plăţile însumează doar câţiva cenţi (în turism se poate aplica pentru cumpărarea debilete la spectacole, muzee etc.).  Multe din sistemele electronice de plată pe internet sunt echivalentul electronic a sistemelor folosite zi de zi. Până şi banii digitali, meniţi să reprezinte moneda forte, sunt disponibili.

Totuşi, tranzacţiile efectuate prin mijloace electronice de plată mai au mult până să depăşească tranzacţiile în care se operează cu bani lichizi.

În completarea mijloacelor de realizare a plăţilor electronice aminitite mai sus, mai există şi aşa numitele metode tried-and-true care presupun trimiterea numărului cărţii de credit, banca emitentă şi anumite informaţii personale prin telefon sau fax sau direct prin intermediul portalurilor care comercializează servicii, care în acest caz trebuie să fie securizate (asigură un anumit grad de securitate prin tehnologii de tipul SSL, TLS etc). Aceste metode sunt înlocuite treptat de către comerţul electronic. În România, sunt bănci care practică, în sistem propriu, metoda descrisă mai sus, dar şi pentru carduri de debit. Conform acestei metode, agenţia de turism prezentă online trebuie să-şi deschidă un cont la un procesator acreditat pentru carduri.

În cazul în care contravaloarea serviciilor turistice se achită prin transfer bancar apelând la un intermediar specializat în transferuri bancare electronice, agenţia/hotelul trebuie să deţină un cont pe unul site-urile de transferuri bancare.

În ţările în care comerţul electronic cu servcii este încă în stare incipientă, este şi cazul României, se practică pe scară largă şi metode clasice de plată cum sunt plata cu ordin de plată, prin mandat poştal, prin cec/bilet la ordin şi plata în rate, deşi multe agenţii pun la dispoziţia clienţilor POS-uri prin care pot face plăţi electronice.

Cum se efectuează o tranzacţie electronică?

Prestatorul de servicii turistice are un contract de acceptare a cardurilor cu un procesator acreditat pentru carduri, generează un mesaj de autorizare prin intermediul reţelei private a procesatorului şi se transmite astfel mesajul de autorizare către banca emitentă. În cazul unui răspuns favorabil din partea băncii emitente, acesta este trimis băncii acceptatoare care informează prestatorul de servicii turistice, care la rândul lui confirmă prestarea serviciilor alese de client. Urmează ca prestatorul să primească contravaloarea serviciilor de la banca acceptatoare, care la rândul ei, prin intermediul procesatorului de carduri, le primeşte de la banca emitentă. Banca emitentă descărca aceste sume din contul clientului.

Carduri cu servicii conexe

Cardul, ca instrument de plată, poate îndeplini, în anumite condiţii, şi alte funcţii, cum ar fi aceea de acoperire a unor riscuri, la fel ca şi o poliţă de asigurare sau aceea de asistenţă pentru anumite situaţii. Acestea sunt cardurile cu servicii conexe prin intermediul cărora sunt sunt asigurate riscurile de accident, de deces, de pierdere a unor bagaje sau a unor curse aeriene, răspundere civilă. Prin intermediul acestora sunt disponibile servicii de asistenţa medicală şi juridică şi pot include pachete de asigurări şi tarife reduse la anumite servicii oferite de anumite companii.

Câteva date despre tranzacţiile electronice

În ceea ce priveşte plăţile în sistem electronic, conform unui studiu Visa International, s-a constatat că turiştii străini au cheltuit pe carduri VISA, în 2003, peste 68 milioane USD în restaurantele, hotelurile, magazinele şi benzinăriile din România, cu 34% mai mult faţa de anul 2002. [1]

Valoarea medie a unei tranzacţii la comercianţi a fost de 146,4 USD. În 2003, s-au înregistrat 1,2 milioane tranzacţii la comercianţi din partea străinilor care au vizitat România (aproximativ 40% din numărul total de tranzacţii Visa). [1]

În 2006, pentru al nouălea an la rând, cardul Visa a fost ales cel mai bun card din industria turismului, la nivel mondial, în cadrul World Travel Awards. Pentru a încuraja folosirea cardului în scopuri turistice, Visa a lansat şi un site dedicat, visadestinations.com, dispărut demult în arhivele internetului.

În 2007, industria turismului şi transporturilor a generat 20% din încasările comerţului electronic românesc. Cea mai mare parte din vânzări a fost generată de achiziţionarea biletelor de avion, iar vânzarea pachetelor turistice complete a contribuit substanţial la numărul de tranzacţii online. [2]

În 2008, în ceea ce priveşte produsele comercializate, topul vânzărilor a rămas relativ neschimbat faţă de 2007, produsele telecom ocupând primul loc, cu o pondere de 35%, categorie urmată de turism şi transporturi cu 26% şi e-tail cu 18%. [3]

În trimestrul I din 2009, la nivel european, numărul de tranzacţii Visa de pe carduri de debit a crescut cu 14% faţă de trimestrul al I din 2008. [4]

Sezonalitatea activităţii turistice influenţează tranzacţiile electronice

Datorită sezonalităţii activităţii turistice, cele mai multe tranzacţii electronice pentru biletele şi pachetele turistice se efectuează, în special, toamna şi primăvara, datorită diferenţei de preţuri, dar şi datorită rezervărilor ce trebuie confirmate prin plata unor avansuri sau chiar plata integrală. Vara şi iarna (în special, decembrie) este perioada propice pentru călătorii.

Referinţe:

[1] Cresc dobanzile la depozitele pe termen scurt, Capital, 18 martie 2004
[2] Comerţul online local, de 728 ori mai mic decât cel american, Market Watch, mai 2008
[3] Bilant 2008: 53,1 milioane euro pentru comertul electronic cu plata online, epayment.ro, 6 ianuarie, 2009
[4] Numarul tranzactiilor cu carduri Visa a crescut cu 9% in T1, Financiarul, 23 aprilie 2009

Pe ambele site-uri se pot face rezervări şi plăţi online. Pe autogări.ro sunt 13 operatori de transport persoane care acceptă rezervări şi plăţi online pe rute interne, facilitate valabilă din octombrie/noiembrie 2006, iar pe partea de transport feroviar se pot face rezervări şi plăţi online pe cfrcalatori.ro, facilitate valabilă de la 1 septembrie 2008 pentru persoane juridice şi de la 16 martie 2009 pentru persoane fizice.

In martie 2008, autogari.ro a incheiat un contract cu Cosmote, pe baza căruia furnizează informaţii despre cursele de autocare şi  mersul trenurilor  abonaţilor de telefonie mobilă prin serviciul i-mode accesibil de pe mobil. Versiunea mobilă a site-ului este accesibilă şi abonaţilor Vodafone şi Orange. Pentru furnizarea informaţiilor referitoare la mersul trenurilor, autogari.ro se foloseste de merstren.ro

În dorinţa de a ţine cât mai mult vizitatorii pe site-urile proprii, multe agenţii/companii din industria turismului îşi dezvoltă in-house sisteme de informare pentru mersul trenurilor (vezi exemplul infoturism.ro) sau pentru rutele de autocare (vezi exemplul iturism.ro), la care adaugă valoare prin asocierea informaţilor existente cu oferte de cazare la unităţile prezente pe traseele afişate.

O mică parte din companiile româneşti implicate în activitatea turistică pe internet au înţeles importanţa prezenţei informaţiei pe site-urile agenţiilor şi au dezvoltat servicii de informare ce pot fi integrate/accesate foarte uşor pe site-urile acestora: vezi exemplul serviciului mersultrenurilor.ro (vezi şi versiunea de mobil) ce poate fi accesat prin intermediul câtorva site-uri de turism. “Integrate” e totuşi mult spus având în vedere faptul că vizitatorul este redirecţionat către site-ul amintit şi nu rămâne pe site-ul agenţiei etc.

Companiile responsabile de administrarea serviciilor (Bileteria SRL şi Informatică Feroviară S.A./CFR Călători  S.A.) amintite la începutul acestui post pot veni în întâmpinarea acestui tip de nevoi prin dezvoltarea de programe de afiliere şi soluţii ce permit vizitatorilor unei agenţii de turism să rămână pe site-ul acesteia în timp ce fac o rezervare pentru o călătorie cu autocarul/trenul.

Fiecare parte implicată ar avea de câştigat prin expunerea informaţiilor proprii pe site-urile afiliate şi vice-versa sau prin comisioane la fiecare rezervare/plată prin sistemul de afiliere.  Parţial, autogari.ro practică un astfel de parteneriat cu helloromania.eu, ce pune la dispoziţia vizitatorilor autogari.ro oferte de cazare în funcţie de destinaţia aleasă. Am zis parţial pentru că informaţiile de pe autogari.ro nu se regăsesc şi pe site-ul partener.