Ghid Turistic Digital 2.0

Pentru a putea înţelege mai bine turismul electronic, consider că e necesar a explica ce presupune aceast fenomen atât pentru consumator cât şi pentru turoperator.

Acum ceva timp am amintit într-un post de o primă etapă, şi anume, de cea de informare, pe care o voi detalia în cele ce urmează.

Ce presupune etapa de e-informare?

Etapa de e-informare presupune oferirea de informaţii în cadrul portal-urilor specializate (cel mai complex mi se pare www.rotur.ro (dacă site-ul nu se încarcă, accesaţi www.rotur.ro), portal dezvoltat de Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Turism), broşuri electronice, ghiduri turistice audio, albume foto (imagini statice şi panorame), imagini în timp real sau clipuri video, şi chiar jurnale de călătorie prin intermediul blogurilor (ex.: www.mariusursache.com) sau chiar comunităţi virtuale ‘specializate’ gen Virtual Tourist şi, de ce nu, “ghidurile” oferite prin intermediul “oraşelor virtuale” (ex.: www.e-constantza.ro, www.brasovtravelguide.ro).

Impactul informaţiilor oferite asupra puterii de decizie

Imaginile statice şi cele panoramice oferă vizitatorilor site-urilor cu tematică turistică posibilitatea de a face un “semitur virtual” al serviciilor, transformându-i pe aceştia în potenţiali clienţi. Prin intermediul acestora agenţiile turistice vând vise, vise ce, mai mult decât necesar, trebuie să aibă o bază reală. De exemplu, un album on-line cu fotografii deosebite din destinaţiile de vacanţa (hoteluri, împrejurimi, atracţii etc.) poate convinge un client să contracteze un sejur.

Structurarea şi accesul rapid şi facil la informaţiile din cadrul site-urilor/portalurilor cu temă turistică sunt esenţiale pentru vizitatorii începători şi ocazionali. Imaginaţi-vă doar un vizitator nerăbdător răsfoind zeci de meniuri, accesând zeci de linkuri şi obosind să tot fie asaltat de reclame de tip pop-ul etc.

Agenţiile prestatoare de servicii turistice, prezente online, influenţează nivelul aşteptărilor consumatorilor prin promisiunile pe care le fac. Agenţiile au o şansă mai mare de reuşită atunci când promisiunile lor reflectă calitatea reală a serviciului pe care-l pot aferi, decât în cazul transmiterii unei „imagini” idealizate a lui.

Cel mai indicat pentru agenţiile prezente online este să îşi autoevalueze corect serviciile prezente în ofertă, fie prin publicitatea care se face online, fie prin preţ şi facilităţile aferente acordate la cumpărarea serviciului. Trebuie menţionat că prin metodele de furnizare a informaţiilor portalurile/agenţiile turistice trebuie să depăşească atât nivelul aceptat, cât şi pe cel dorit al potenţialilor clienţi/consumatori, îm ceea ce priveşte calitatea serviciilor.

În caz contrar, toţi aceşti actori prezenţi pe piaţa online a serviciilor turistice trebuie să fie pregătiţi să accepte criticile, feedback-ul negativ, fenomen ce nu poate fi ţinut în frâu luând în calcul multitudinea de “plângeri şi reclamaţii” existente pe nenumărate forumuri, bloguri româneşti şi din afară, reţele sociale etc.

Durata procesului de e-informare

Procesul de informare se poate extinde pe întrega durată a voiajului. De exemplu, cazat la un hotel, turistul poate şti, datorită sistemelor de informare implementate în sitemele de gestiune ale hotelului, contavaloarea serviciilor de care a beneficiat.

Foto: Mircea Meşter

Procesul de e-informare se poate regăsi în activităţile de orientare prin intermediul tehnologiilor moderne (GPS, ghiduri digitale, smart phones) sau prin intermediul panourilor electronice de afişare a zborurilor, a mersului trenului etc.

Ghidul introductiv în turismul electronic va continua cu etapa de e-rezervare.