Plecând de aici am ajuns să caut un ghid turistic despre România scris de români, fie el online sau tipărit. Cum nu am reuşit să ajung încă la o concluzie , am să va cer ajutorul în această privinţa.

Haideţi să descoperim împreună cel puţin 5 ghiduri turistice online şi 5 ghiduri turistice tipărite, ambele scrise de români (indiferent că sunt în engleză sau română, important e autorul) despre România.

De asemenea, înainte de a stabili care este cel mai complet, cel mai eficient etc. trebuie să stabilim împreună care sunt criteriile pe care trebuie să le luăm în considerare.

Eu zic că un ghid bun nu se rezumă la obiectivele cele mai populare, ci cuprinde:

• şi unele mai puţin cunoscute pe lângă acestea (de exemplu, știați că lângă satul Tătaru, Comuna Dudești, Jud. Brăila, e o rezervație ornitologică numai bună de bird watching, câteva morminte tumulare (șantier arheologic), ba chiar locul are o istorie a sa, fiind la un moment dat parte dintr-un circuit turistic chiar?).
• informaţii despre modalitatea în care ajungi intr-o zonă,
• informații despre unităţile de cazare în care stai,
• informații despre cele mai bune locuri de servit masa sau petrecut timpul liber sunt esenţiale,
• informații despre obiceiuri și tradiții.

Sunt conștient de faptul că aspectele amintite mai sus sunt tratate diferit în edițiile de print spre deosebire de ghidurile turistice online. La fel de bine, edițiile printate își pierd valoarea dintr-un anumit punct de vedere (info transport, cazare etc.), pe când cele online pot fi ținute la zi.

În ultimul an, am pus într-o listă câteva ghiduri turistice online, după cum urmează:

În ceea ce privește partea de print, am găsit un singur ghid, Ghidul Turistic al României (Editura Polirom) care are și variantă online (Ghidul Turistic în lista de mai sus), deși destul de elementară din punctul meu de vedere.

Nu am apucat să le studiez pe toate din fir-a-păr, din acest motiv apelez la voi. Simțiți-vă liberi să face completări și comentarii pe marginea listei de mai sus.

Site-ul pune la dispoziția vizitatorilor informații pentru aproximativ 3099 obiective și 7441 oferte în hotelurile și restaurantele înscrise în baza de date. Dacă triptime.ro permite afișarea pe traseul stabilit numai a obiectivelor dintr-o anumită categorie, iar aboutro.com permite planificarea unui traseu pe baza obiectivelor deja semnalate pe hartă, nedepinzând de un traseu fix, skytrip.ro nu permite o filtrare a obiectivelor, acestea fiind afișate automat sub harta ce redă traseul dorit, singura filtrare fiind cea de proximitate (distanța maximă a obiectivelor față de traseul inițial).

Fiecare obiectiv are pagina sa de prezentare, pagină în care se găsesc semnalate și unități de cazare sau restaurante, facilități ce nu se regăsesc momentan nici pe triptime.ro, nici pe aboutro.com (echipa aboutro.com face demersuri în această direcție, pentru mai multe detalii vezi interviul). Rezervările prin email, direct din paginile unităților de cazare, nu sunt posibile decât pentru unitățile de cazare care plătesc un abonament. În încercările mele de a găsi o astfel de unitate de cazare nu am găsit decât unități de cazare care au optat pentru înscrierea gratuită pe site, drept urmare, demersurile pentru rezervări se fac prin telefon.

De asemenea, skytrip.ro pune la dispoziția vizitatorilor un calendar al evenimentelor culturale, artistice, sportive etc., aceștia având posibilitatea alegerii acestora după dată, județ, tip de eveniment. Din păcate, evenimentele nu sunt semnalate pe hartă la planificarea traseului.

Gurmanzii au la dispoziție și o secțiune de rețete culinare, rețete pentru care ar fi potrivit un planificator de rută cu specific. De exemplu, îmi stabilesc un traseu de la Brașov la Sighișoara, pe parcursul căruia să mi se afișeze restaurantele care prepară produse după rețetele respective sau locurile de origine ale rețetelor.

Cei ce preferă deplasarea în țară cu avionul au la dispoziție un motor de căutare bilete avion oferit de esky.ro. De ce nu și o afiliere cu serviciile de car sharing românești?

Până la momentul publicării acestui post, reprezentanții skytrip.ro nu au răspuns solicitării trimise de  mine pentru informații suplimentare despre proiect .

Dacă la prima vedere site-ul încântă prin complexitatea sa, la o analiză mai atentă constatăm că există informații false ce nu fac decât să deruteze vizitatorul. Cum îmi stă în fire, fac teste de căutare după destinații pe site-urile pe care le analizez. Cum skytrip.ro se declară un site cu informaţii complete, actualizate la zi, despre toate obiectivele de interes turistic din ţară, am căutat pe site un obiectiv turistic nu foarte căutat (și asta datorită transformării sale în timp), Lacul Tătaru din Județul Brăila, lac despre care am scris pe Wikipedia, de unde au fost preluate de altfel și informațiile existente pe pagina de prezentare de pe skytrip.ro.

Surpriza a fost să constat că imaginea folosită în descriere nu are nici o treabă cu realitatea, Lacul Tătaru fiind la momentul actual o luncă în care mai băltesc pe ici și colo mici lacuri formate în urma ploilor, singura vegetație fiind cea caracteristică stepei (ierburi mărunte), nicidecum stufăriș și arbuști ca în imaginea de prezentare. Am semnalat problema via Twitter, dar se pare că folosesc canalul de comunicare doar pentru redarea feed-ului de pe site.

Mergând mai departe, se pare că munca de documentare dupusă în decursul unui an de zile nu a constat neapărat în generarea de conținut original, ci în preluarea de materiale fără a cere acordul autorilor de drept. Nu vreau să intru în amănute, ci doar vă direcționez acolo unde au fost semnalate astfel de abateri, pe blogul de călătorii calatoriisifotografii.blogspot.com (1, 2, 3).

[www.skytrip.ro | via b1.ro]

De asemenea, aplicația permite utilizatorilor localizarea rapidă a obiectivelor din apropiere utilizand facilitățile oferite de Google Maps și serviciul GPS al telefonului mobil.

Obiectivele pot fi sortate în funcție de denumirea acestira , categoria de obiective din care fac parte  (istorice, artistice, pitorești, naturale sau benzinării Petrom), cel mai apropiat oraș sau drum național.

Utilizatorii aplicației pot marca pe hartă obiectivele pe care le-au vizitat si le pot recomanda prietenilor via Twitter.

Din păcate, aplicația nu permite planificarea de rute între obiective. Eu aș mai introduce pe lângă această opțiune și info trafic sau starea drumurilor, având în vedere condițiile de acces la unele obiective din România.

Aplicația, realizată de către Blackseven (pentru iPhone în 2010) și de către iLeo Marketing Interactiv (2011), se apropie cel mai mult ca și funcționalitate de Trip Journal, doar că aplicația de față vizează strict România.

Pentru a fi la curent cu noutăți despre campania Redescoperă România, urmăriți site-ul proiectului, hash tag-ul #dinromania, pagina de Facebook a Petrom, precum și blogul lui Bobby Voicu, cel ce coordonează ieșirile din cadrul campaniei.

(Click pe imagine pentru a o mări)

Obiectivele sunt identificate pe bază de numere și culori. Numerele pe fundal roșu indică teatre, cele pe fundal verde parcuri, cele pe fundal albastru instituții publice, cele pe fundal portocaliu muzee, iar cele pe fundal galben universități.

În funcție de filtrul folosit (teatre, muzee etc.) obiectivele sunt afișate într-o listă derulantă afișată în partea stângă a ecranului, precum și pe hartă. Dacă se alege un obiectiv direct de pe hartă, o mică fereastră pop-up se deschide, fereastră în care sunt afișate, dup caz, o scurtp descriere a obiectivului, adresa, date de contact și o legătură către serviciul de vizualizare panoramică al MS, Photosynth.

Dacă cunoașteți astfel de inițiative din partea administrațiilor publice din alte orașe ale țării, nu ezitați să lăsați un comentariu.

Anunţat la sfârşitul lui martie, în cadrul #hmeet Sibiu, triptime.ro s-a evidenţiat din rândul a 10 proiecte finaliste care au fost prezentate în faţa unui juriu format din Orlando Nicoară, Vlad Stan, Marius Ghenea, Dragoş Rouă şi Dragos Mănac. În spatele proiectului, prin intermediul firmei Insightful Solutions, se află Adriana Cocic, o tânără iubitoare de călătorii ce a pus şi bazele viajoa.ro, blogul câştigător la categoria Bloguri de travel din cadrul RoBlogFest 2010, împreună cu Ana – Maria Roşioară.

Video via refrehroTV

Fetele nu sunt la prima iniţiativă de proiect, în 2003, câştigând locul I în cadrul competiţiei Cupa Siveco cu proiectul Pachet de lecţii de informatică şi chimie, proiect ce a şi fost achiziţionat de Siveco şi inclus în pachetul de materiale educaţionale AEL (pentru mai multe detalii vezi 1 şi 2).

triptime.ro este un planificator de rută ce ajută la planificarea călătoriilor şi stabilirea obiectivelor ce se regăsesc pe ruta aleasă şi urmează a fi vizitate, cu posibilitatea ca aceste detalii să fie printate sub formă de road map. Pe blogul triptime.ro puteţi vedea cum funcţionează acest planificator de rută.

Personal îl văd ca o combinaţie între facilităţile oferite de map24.com (alegerea obiectivelor/punctelor de interes ce urmează a fi incluse în traseu) şi maps.google.ro .

Totuşi, în cadrul map24.com obiectivele nu sunt aşa de evidenţiate cum par a fi în cadrul triptime.ro, iar pe maps.google.ro nu ai la dispoziţie placemark-uri pentru obiective. Am să povestesc mai multe imediat ce primesc invitaţia de înscriere pe site.

Citesc pe site-ul competiţiei că platforma triptime.ro va permite utilizatorilor să adauge conţinut, ceea ce momentan mă duce cu gândul la erorile de tipul celor întâlnite în cadrul ongo.ro sau turismpedia.ro.

Eu unul sper ca triptime.ro să dispună de resursele necesare astfel încât să auzim de el şi în anii ce va să vină. Ar fi păcat să dispară din peisaj ca multe alte iniţiative.

Foto: Site-ul Primăriei Sectorului 6

O altă funcţionalitate a acestui info-chioşc e aceea de a informa cetatenii Sectorului 6 asupra obiectivelor culturale, a evenimentelor ce se deruleaza la nivelul Capitalei, programul si activitatea institutiilor administratiei publice locale, stiri utilitare s.a. (citeşte mai multe pe site-ul Primăriei Sectorului 6). Se mai pot vizualiza rutele RATB, restaurante şi fast-food-uri, obiectivele turistice de pe raza Sectorului 6, acestea fiind prezentate într-o fereastră de tip pop-up în momentul în care sunt selectate prin atingerea touch screen-ului, precum şi hotelurile din zonă. Pentru toate obiectivele şi evenimentele prezente pe hartă sunt afişate adresele şi programul de lucru/de desfăşurare şi date de contact. Am avut ocazia să testez puţin secţiunea de destinaţii şi obiective turistice. Din păcate, nu se pot face rezervări online la hotelurile ce apar listate pe harta interactivă a Sectorului 6, iar multe dintre placemark-uri sunt afişate aiurea pe hartă (de exemplu, autogara Militari e poziţionată undeva după Carrefour Militari, pe autostradă, deşi adresa este cea de pe Blvd. Iuliu Maniu).

Sistemul informatic şi platforma tehnică a info-chioşcuri-lor au fost dezvoltate de administraţia locală în colaborare cu agenţia interactivă Green Pixel şi firma E-Invest Marketing, firmă specializată în consultanţă în domeniul managementului afacerilor.

Conform informaţiilor prezente pe site-ul Green Pixel, info-chioşcul permite utilizatorilor generarea de conţinut propriu ce se răspândeşte în toată reţeaua de info-chioşcuri. Drept urmare, trebuie să ne aşteptăm ca pe harta interactivă să apară fel de fel de obiective ca “blocu’ lu’ Gigel”, “maşina lu’ Geta” etc. Practic, ne vom confrunta cu ceea ce intră în fenomenul vandalism virtual. De fapt, utilizatorii pot lăsa doar comentarii la fiecare obiectiv prezent pe hartă, aşa cum se întâmplă pe majoritatea site-urilor de review-uri.

Dacă ne raportăm la Sistemul Interactiv Teritorial de Informare a Cetăţenilor (SITIC) de care am amintit aici, şi luăm în calcul numărul de 8 info-chioşcuri amplasate de Primăria Sectorului 6 în centre comerciale, plus încă 2 (unul în holul primăpriei şi încă unul în terminalul Sf. Vineri), concluzionăm că din cele 100 de info-chioşcuri ce trebuiau scoase la lumină până la sfârşitul lunii septembrie, 90 încă mai au de aşteptat … probabil autorizaţii.

Conform contractului, Expertissa Constanţa va presta servicii de modelare 3D şi modelare 3D evoluţie timp, va realiza o pagină web interactivă şi un film documentar.

Reconstrucţiile virtuale vor evidenţia cetăţile aşa cum arătau ele în timpurile romane. Nu ştiu cât de complexe vor fi aceste reconstrucţii, dar să sperăm că se vor ridica cât de cât la nivelul celor prin care a fost readus la viaţă oraşul Pompei (ca parte din proiectul LifePlus) şi vor reuşi să îi convingă pe e-vizitatori să viziteze în carne şi oase vestigiile antice. Acestea vor beneficia de marcaje corespunzătoare în teren, lucru pe care, de altfel, ni-l dorim pentru cât mai multe obiective turistice.

Cum reconstrucţiile tridimensionale cer topografieri detaliate, suma alocată proiectului acoperă şi echipamente performante ce permit cercetarea în sistem tridimensional, un rol important jucându-l sistemele de tip GIS (Geographic Information System).

Proiectul “Introducerea în circuitul turistic a unor cetăţi antice dobrogene” este un proiect finanţat PHARE Cross Border Cooperation ale cărui baze au fost puse în 2006.

Conform documentelor existente pe site-ul Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), proiectul are o valoare totală de 667.000 EUR din care CJC asigură cofinanţare locală de 67.000 EUR.

Mă aşteptam să găsesc aceste informaţii şi în secţiunea de turism de pe portalul e-România, lansat cu 6 luni de zile în urmă, precum şi alte detalii pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi a Locuinţei.

Din păcate, site-ul e-România a rămas la acelaşi nivel ca acum 6 luni, iar pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi a Locuinţei se găseşte doar documentaţia de ansamblu a proiectului de colaborare transfrontalieră dintre România şi Bulgaria.

Pentru mai multe detalii despre proiect citiţi şi:

1. Trei cetăţi antice din judeţ, introduse în circuitul turistic cu finanţare europeană, un articol de Robert Nenciu, Telegraf Online, 2 martie 2009;
2. Carsium, prima prezentare tridimensionala a unei cetati romanesti, un articol de Darius Martinescu, România Liberă, 20 iulie 2009;
3. 1,7 mil. lei pentru introducerea in circuitul turistic a unor cetati antice dobrogene, Daily Business, 10 noiembrie 2009;
4. SC Expertissa Constanţa, din nou pe lista câştigătoare, un articol de Claudia Candet, Ziua de Constanţa, 11 noiembrie 2009.

Privirile ţi se pierd în mozaicul de naţii: italieni, turci, arabi, asiatici sau africani. La nivelul întregii ţări, din 82 de milioane de locuitori aproximativ 15 milioane au origini străine, iar în magazine şi restaurante n-ai să vezi foarte mulţi nemţi angajaţi.

Pentru noi Frankfurt-ul a fost o escapadă de o zi. Am ajuns aici cu trenul: cu Trans-Regio, un operator privat de transport feroviar, din Budenheim în Mainz şi apoi S-Bahn-ul până în Frankfurt. În total cam 6 euro de persoană doar dus.

Norocul nostru că am fost însoţiţi, altfel am fi pierdut vreo oră încercând să ne orientăm în Frankfurt Hauptbahnhof, gara centrală, unde trag toate formele de transport pe şine, de suprafaţă sau din subteran.

Ajunşi aici am încercat să aflăm unde se ţine piaţa de Crăciun, dar am ajuns cu o zi mai târziu, aşa că ne-am mulţumit cu alte atracţii ale Frankfurt-ului.

Am luat cu asalt Main Tower, unul dintre celebrii zgârie nori ai Frankfurt-ului, cu o înălţime de 200 de metri, din care 40 de metri sunt reprezentaţi de antena de telecomunicaţii de pe clădire. Biletul nu e foarte scum, în jur de câţiva euro, dar poţi obţine o reducere dacă prezinţi orice document care ar demonstra că eşti student, inclusiv cardul de acces la bibliotecă  .

Odată ajunşi în vârf ne-am ţinut răsuflarea pentru câteva momente. E o experienţă unică să vezi în jur atâtea obiective care ţin o evidenţă cronologică a vieţii politice, culturale şi economice a oraşului. Mai jos aveţi un exemplu a ceea ce vă spuneam: Paulskirche, locul unde s-a întemeiat primul guvern german, şi turnurile gemene unde îşi are sediul Deutsche Bank.

De sus, de pe Main Tower, poate fi văzut întreg Mainhatten-ul, cum este denumit cartierul financiar în care se găseşte şi turnul, sediile a câtorva bănci cunoscute pe plan internaţional, printre care şi Eurotower, sediul Băncii Central Europene.

Lăsând la o parte băncile, mai se pot vedea Platz Roßmarkt din care începe vestita stradă cu magazine, Zeil Straße, St. Catherine’s Church, podul cel vechi de peste râul Main, Paulskirche, Domul din Frankfurt, Frankfurter Wertpapierbörse (Bursa din Frankfurt) … mai multe despre împrejurimi găsiţi pe site-ul turnului sau vă puteţi face o idee într-un tur virtual al împrejurimilor.

De aici am plecat la un restaurant undeva pe lângă Platz Roßmarkt pentru a ne potoli foamea. N-are rost să intru în amănunte, pentru că am servit un meniu thailandez, raţă cu curry. Aşa se întâmplă când trebuie să mulţumeşti pe toată lumea. Am lăsat pe altă dată bucătăria tradiţională. La fel de bine am ratat şi Kleinmarkthalle (loc propus de cineva pe Twitter), pentru că am văzut recomandarea prea târziu şi vorba aia … ce să vezi mai întâi când ai la dispoziţie 5-6 ore!?

Sătui şi încă cu speranţa că vom găsi la un moment dat Piaţa de Crăciun, am ajuns şi la Dom sau la Catedrala Sf. Bartholomeus, cea mai mare biserică din oraş, o construcţie în stil gotic ce datează din secolul XIV (vezi şi informaţiile de pe Wikipedia în limba română).

Turişti de toate naţiile furnicau prin catedrală, blitz-urile se aprindeau şi se stingeau dând naştere unui joc de lumini care te ducea cu gândul la stroboscoapele din cluburi, gând anulat imediat de arhitectura interioară şi calmul celor ce înceacau să găsească aici o oază de linişte şi împăcare cu sine.

Mi-au rămas întipărite în minte nişte picturi murale ce reprezentau personalităţi de rang înalt susţinute de nişte animale ce păreau a fi lei sau câini. Lămuriri, careva?

Am părăsit şi Dom-ul într-un final, şi, printre traceuri de-ai locului, am ajuns acolo unde, cu o zi înainte, se ţinuse mult căutata Piaţă de Crăciun, în Römer Platz, unde încă trona bradul de Crăciun.

Aici se găseşte şi primăria oraşului, într-o clădire formată din trei case gotice alăturate ce este cunoscută sub numele de Römer. Ne-am resemnat, ne-am pozat pe lângă statuia din centru pieţei, pe sub brad şi am plecat după un magazinaş de suveniruri cu program prelungit.