Este vorba de cardul de credit Citi Vodafone Plus, emis de Citibank în parteneriat cu Vodafone, card ce oferă utilizatorilor posibilitatea de a acumula puncte de loialitate la fiecare tranzacție în rețeaua Citi Partner, dar și acces gratuit la un număr de muzee din țară.

[...] detinatorii cardului Citi Vodafone Plus beneficiaza de acces gratuit in 17 muzee importante din tara, printre care Castelul Peles, Castelul Bran, Muzeul Brukenthal, Muzeul Satului, Muzeul National de Istorie al Romaniei, Muzeul National de Arta al Romaniei.

Sursa: citibank.ro

Acestă facilitate nu este oferită exclusiv abonaților Vodafone, ci se regăsește pentru toate cardurile de credit emise de Citibank, lucru pe care l-am aflat încă din primăvară când, în timpul târgului de turism, am fost abordat de o domnișoară care a încercat să mă convingă să îmi deschid un cont la Citibank .

Mai jos găsiți lista completă a muzeelor cu acces gratuit (pe baza cardului de credit Citibank) (via efin.ro):

1. Muzeul Național de Artă al României (București)
2. Muzeul Național de Artă Contemporană al României (București)
3. Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (București)
4. Muzeul Național de Istorie a României (București)
5. Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti (București)
6. Muzeul Național al Țăranului Român (București)
7. Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa (București)
8. Muzeul de Artă Vasile Grigore – pictor și colecționar (București)
9. Muzeul Național George Enescu (București)
10. Castelul Bran (Bran)
11. Castelul Peleș (Sinaia)
12. Muzeul Brukenthal (Sibiu)
13. Complexul Național Muzeal ASTRA: Muzeul Civilizației Populare Tradiționale, Muzeul Franz Binder, Muzeul Civilizației Transilvane, Muzeul Emil Sigerus (Sibiul)

În plus, este un card cu care se pot face plăți contactless.

[via Alex Radescu]

Singurul oraş din România ce poate fi găsit în căutări este Bucureştiul, unde sunt sugerate 6 puncte de interes: 3 muzee (Muzeul Naţional de Artă, Muzeul Antipa şi Muzeul Naţional de Istorie a României), o clădire de pe Cihoski, un hotel şi o firmă. Tentant, nu?

Nu sunt adeptul petiţiilor, dar nu pot să nu îi 0bserv pe cei ce doresc cu ardoare ca România să fie prezentă pe Google Maps. Spre fericirea unora, Bing Maps e mai de ajutor decât Google Maps, în ceea ce priveşte orientarea în Bucureşti. Nici Yahoo!Maps nu e de ignorat (vezi şi serviciul Find a map bazat pe Y!M) când vine vorba de Bucureşti.

Google City Tours [via LifeHacker]

Mergând pe firul istoric al turului virtual muzeal în România, conform Jurnalului de Botoşani şi Dorohoi, prima vizită virtuală într-un muzeu s-a efectuat în Sibiu, în anul 2005, cu ajutorul unor info-chioşcuri cu tematică etnografică, istorică şi culturală. Iată că descoperim info-chioşcuri mult mai timpurii decât cele din reţeaua tourist-informator.info.

În maxim 3 luni, posibil să vedem ancorat în Piaţa Unirii un balon cu aer cald din care bucureştenii şi turiştii de aiurea pot admira priveliştea de la înălţime.

Posibil să îl găsiţi chiar şi pe Google Maps. Asta pentru că, după introducerea funcţionalităţii de vizualizare a webcam-urilor locale, cei de la Google au introdus în Google Maps o facilitate de afişare a obiectivelor din jur la click pe opţiunea What’s here?, din meniul contextul ce se activează la click-dreapta. Sunt afişate text şi imagini ale clădirilor din zona pe care se execută click-ul. [via TechCrunch]

De la hărţile interactive ne mutăm la mediile tridimensionale şi ne transpunem ca turişti într-o activitate de Turism digital 3D, fenomen descris pe descopera.ro, într-un articol din 2008.

Pe cât de inutile pot părea reţelele sociale la prima vedere, pe atât de folositoare pot fi în a-ţi documenta viitoarea vacanţă.

Pe final, Bogdan Pătru ne lămureşte cum stă treaba cu cardul european de sănătate, deşi eu pot să jur că l-am văzut în format-ul prezentat pe site-ul CASMB şi nu în format A4.

Te mai pot interesa şi notele de aici.

Am primit pe mail un link către secţiunea din site-ul Palatului Elysée, unde ochii curioşi ai internauţilor pot explora la 360° câteva saloane şi împrejurimi ale palatului (la rezoluţii ce permit vizualizarea detaliilor).

Iată că unii înţeleg cum să se folosească de avantajele panoramării şi a mijloacelor de prezentare Web 2.0.

Când mă pregăteam să caut nod în papură prezentării Palatului Cotroceni, am găsit pe site-ul Muzeului Cotroceni panoramări la 360° (pot fi accesate direct din home page) ale câtorva încăperi ale muzeului.

Vizitând site-ul preşedinţiei, am descoperit numai prezentări statice: palatul în toate anotimpurile (imaginile din exterior pot fi vizualizate la o rezoluţie de 2000px × 1328px) şi ceva imagini din interior (la o rezoluţie de 263px × 396px, să nu care cumva să se identifice ceva detalii ce ar putea compromite siguranţa naţională).

Sincer, site-ruile în cod HTML de care fac abuz toate instituţiile statului devin, pe zi ce trece, din ce în ce mai plictisitoare.

P.S. Aici puteţi vedea o panoramare a unui interior din Palatul Parlamentului, iar aici o panoramare a unui balcon al Palatului.