Sistemele informatice tip front-office sunt sisteme informatice ce prelucrează informaţii şi oferă rapoarte în formă scrisă sau vizuală. Sunt folosite atât în structurile de primire turistică de dimensiuni medii şi mari, dar şi în agenţiile de turism. Aceste sisteme faciliteză înregistrarea turiştilor, gestiunea şi managementul camerelor, comercializarea produselor turistice sau evidenţa încasărilor. Un exemplu de sistem ce înglobează toate activităţile prezentate mai sus este Fidelio, o aplicaţie care lucrază cu pachete complexe de servicii cum sunt organizarea timpului liber, optimizarea profitului, facturare, corespondenţă sau înregistrarea plecărilor şi sosirilor de turişti.

Sistemele informatice destinate rezervărilor turistice pot opera atât cu turişti individuali, dar şi cu agenţiile de turism. Ele reunesc serviciile de rezervare şi vânzare propriu-zisă cu cele de informare.

Cele două tipuri de sistemele prezentate mai sus sunt modularizate şi permit interconectarea departamentelor ticketing, outgoing, incoming şi intern etc. din cadrul structurilor de primire turistice sau din cadrul agenţiilor cu departamentele financiar-contabile şi cu managementul acestora. Printre altele, acestea permit expedierea şi recepţia de date către şi de la sistemele de distribuţie globală (Global Distribution Systems sau GDS), precum Worldspan şi Amadeus. Cei interesaţi pot parcurge o descriere sumară a unei rezervări în sistemul informatic Amadeus aici.

Sisteme ca Worldspan şi Amadeus sunt sisteme informatice utilizate în turism, ce folosesc internetul; sunt accesibile atât turiştilor, cât şi personalului agenţiilor/structurilor de primire turistice, bineînţeles sub forme diferite. Astfel de sisteme implică folosirea de echipamente hardware şi software specifice în desfăşurarea activităţilor.

Şi dacă tot a venit vorba de aplicaţii ce folosesc internetul în domeniu turistic, ţin să amitesc faptul că multe companii din domeniul turistic au dezvoltat în colaborare cu alte instituţii (muzee, ministere, organizaţii non-profit etc.), în cadrul portalurilor pe care le administrează, sisteme informaţionale geografice (sau GIS) publice, sisteme în care au fost introduse date, imagini, animaţii şi chiar reconstrucţii virtuale a unor obiective turistice, restaurante, hoteluri etc. Aceste sisteme online combină avantajele sistemelor propriu-zise şi pe cele ale internetului, în turism ele fiind folosite ca sisteme de luare a deciziilor în ceea ce priveşte traseele ce urmează a fi parcurse şi punctele de interes sau ca instrumente de informare.

La sistemele informatice menţionate mai sus se mai pot adăuga sistemele integrate pentru managementul patrimoniului turistic, sisteme pentru marketingul destinaţiilor turistice etc.

Conform contractului, Expertissa Constanţa va presta servicii de modelare 3D şi modelare 3D evoluţie timp, va realiza o pagină web interactivă şi un film documentar.

Reconstrucţiile virtuale vor evidenţia cetăţile aşa cum arătau ele în timpurile romane. Nu ştiu cât de complexe vor fi aceste reconstrucţii, dar să sperăm că se vor ridica cât de cât la nivelul celor prin care a fost readus la viaţă oraşul Pompei (ca parte din proiectul LifePlus) şi vor reuşi să îi convingă pe e-vizitatori să viziteze în carne şi oase vestigiile antice. Acestea vor beneficia de marcaje corespunzătoare în teren, lucru pe care, de altfel, ni-l dorim pentru cât mai multe obiective turistice.

Cum reconstrucţiile tridimensionale cer topografieri detaliate, suma alocată proiectului acoperă şi echipamente performante ce permit cercetarea în sistem tridimensional, un rol important jucându-l sistemele de tip GIS (Geographic Information System).

Proiectul “Introducerea în circuitul turistic a unor cetăţi antice dobrogene” este un proiect finanţat PHARE Cross Border Cooperation ale cărui baze au fost puse în 2006.

Conform documentelor existente pe site-ul Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), proiectul are o valoare totală de 667.000 EUR din care CJC asigură cofinanţare locală de 67.000 EUR.

Mă aşteptam să găsesc aceste informaţii şi în secţiunea de turism de pe portalul e-România, lansat cu 6 luni de zile în urmă, precum şi alte detalii pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi a Locuinţei.

Din păcate, site-ul e-România a rămas la acelaşi nivel ca acum 6 luni, iar pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi a Locuinţei se găseşte doar documentaţia de ansamblu a proiectului de colaborare transfrontalieră dintre România şi Bulgaria.

Pentru mai multe detalii despre proiect citiţi şi:

1. Trei cetăţi antice din judeţ, introduse în circuitul turistic cu finanţare europeană, un articol de Robert Nenciu, Telegraf Online, 2 martie 2009;
2. Carsium, prima prezentare tridimensionala a unei cetati romanesti, un articol de Darius Martinescu, România Liberă, 20 iulie 2009;
3. 1,7 mil. lei pentru introducerea in circuitul turistic a unor cetati antice dobrogene, Daily Business, 10 noiembrie 2009;
4. SC Expertissa Constanţa, din nou pe lista câştigătoare, un articol de Claudia Candet, Ziua de Constanţa, 11 noiembrie 2009.

Rămânem tot în zona hărţilor interactive, mai exact la versiunea de mobil a Goolge Maps with My Location. Aici puteţi vedea cam care ar fi eroarea de localizare în cazul a câţiva useri.

Şi cum am ajuns la Google Maps, pentru cine nu ştie, acum un an, Google a lansat Mapmaker, un serviciu asemănător Open Street Maps, axat pe câteva ţări unde reprezentările geospaţiale sunt sărace în informaţie. Pe blogul Radar O’Reilly puteţi citi un post despre acest serviciu comparat cu Open Street Maps şi Tele Atlas.

Lăsând la o parte serviciile GIS, ajungem şi la tururile virtuale. Două servicii v-ar putea ajuta în luarea deciziilor în ceea ce priveşte alegerea destinaţiilor de călătorie: Earth Album, un mushup între Google Maps şi Flickr care îţi permite să vizualizezi poze în funcţie de destinaţie [via Hoinar pe Web] şi Sosauce, o reţea socială axată pe călătorii ce pune la dispoziţia utilizatorilor jurnale online, planificatoare de călătorii, ghiduri şi găzduire fotografii [via Mashable].

Din zona agregatorelor de pachete turistice, bilete avion etc. menţionez un serviciu lansat la începutul lunii mai, Voyij [via Mashable].

La cele de mai sus se mai pot adăuga trei resurse web:

• Monumente Uitate – veţi avea posibilitatea să citiţi aici despre unele dintre puţin cunoscutele castele din România, din păcate în paragină
• Vederi din Trecut – un blog pentru nostalgici dar şi pentru generaţia tânără, blog început ca o colecţie de cărţi poştale ce au ca temă litoralul
• Ştiu un Loc – o iniţiativă lăudabilă prin care se pot descoperi locuri despre a căror existenţă nici măcar nu se ştia.