Click pentru a mări captura de ecran

Cu ajutorul programului, ce poate fi accesat prin internet (harta este optimizată pentru Internet Explorer), este posibilă editarea şi actualizarea în timp real a bazei de date geo-spaţiale, în care monumentele istorice sunt tratate drept obiecte spaţiale, ce au asociate o localizare pe hartă şi un tabel de atribute (cod de inventariere, denumire, adresă, iar unele obiective sunt prezentate chiar prin imagini). Prelucrarea datelor înregistrate în program va contura strategii de conservare şi integrare a patrimoniului cultural în viaţa societăţii contemporane.

Puteţi citi mai multe despre acest proiect naţional, ce se derulează din 2006 până ân 2013, aici (.pdf) sau aici (.htm). Programul se bazează pe un parteneriat între Ministerul Culturii şi Cultelor, Institutul Naţional al Monumentelor Istorice şi ESRI România.

Aşa cum spuneam şi în articolul dedicat unui alt SIG, GISRoA, un poiect al Muzeului Naţional de Istorie a României, cred cu tărie că astfel de aplicaţii pot sta la baza unor hărţi turistice foarte amănunţite, informaţiile inventariate putând fi filtrate, iar cele de interes general putând fi puse la dispoziţia publicului larg în combinaţie cu baze de date şi hărţi ale căilor de acces, obiective culturale de interes general etc.

Voi mai cunoaşteţi iniţiative de acest fel, chiar şi private? De exemplu, în ceea ce priveşte monumentele istorice din Bucureşti, acestea au fost catalogate pe o hartă interactivă la iniţiativa Asociaţiei Prietenii Muzeului Naţional de Istorie a României.

Din câte am citit, informaţiile înregistrate în eGISpat ar trebui să existe şi pe site-uri dedicate, proiecte dezvoltate de către Direcţiile Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional, aşa că dacă aveţi cunoştinţă de aşa ceva, nu ezitaţi să lăsaţi un comentariu.

[via emaramures.ro]

Şi articolul de faţă a luat naştere ca urmare a documentării pentru 2 dintre articolele dedicate evenimentului Scrie România, eveniment organizat de Florin Arjocu (drumliber.ro) împreună cu Răzvan Radu (cazare-mamaia-constanta.ro), din secţiunea România Turistică, Cetăţi dobrogene: (L)Ibida şi Cetăți dobrogene: Enisala, articole pe care vă invit să le citiţi şi să le comentaţi în ideea de a întrema informaţia existentă.

După cum spuneam, tot răsfoind pagini web în căutarea de informaţii despre cele două cetăţi dobrogene, am descoperit server-ul cartografic al patrimoniului cultural naţional, platformă ce permite generarea de hărţi de tip GIS pe baza elementelor ce se doresc afişate pe hartă. Cum server-ul cartografic este întreţinut de Institutul de Memorie Culturală (CIMEC), informaţiile pe care le puteţi vizualiza sunt distribuţia spaţială a siturilor arheologice, lăcaşelor de cult şi muzeelor din România. De altfel, se pot afişa hărţi ale drumurilor europene, naţionale, judeţene şi comunale, precum şi căile ferate ce tranzitează zona de interes.

Folosind instrumentele puse la dispoziţie, utilizatorii pot detalia hărţile, le pot deplasa, pot face selecţii geografice (pe judeţe, regiuni istorice, localităţi, regiuni de dezvoltare), interogare, printare. Singurulele dezavantaje pe care le-am remarcat sunt legate, în primul rând de navigarea greoaie, iar în al doilea rând de faptul că nu sunt oferite informaţii exacte de localizare (adrese, date de contact pentru muzee), cel din urmă aspect fiind justificat şi de faptul că multe dintre sit-urile arheologice nu sunt deschis publicului larg. De altfel, credeţi de cuviinţă ca hărţile să poată fi încorporate pe site-urile celor ce fac analize arheologice sau pe site-urile ce descriu destinaţii turistice ce au în apropiere şi situri areheologice?

Pasionaţii de arheologie ce fac descoperiri le pot raporta către CIMEC folosind formularul de aici, în vederea includerii acestora pe hartă.

În cazul în care vă întrebaţi cu ce vă poate ajuta server-ul cartografic, vă invit să citiţi şi articolul Rolul GIS în e-tourism de pe acest blog. Într-adevăr, este o sursă de informaţii utilă celor pasionaţi de turism arheologic sau istoricilor, dar la fel de bine şi turiştilor interesaţi de muzee şi lăcaşuri de cult.

[Server cartografic pentru patrimoniul cultural naţional]

P.S. În cazul în care harta nu se deschide accesând link-ul de mai sus, încercaţi să o deschideţi din pagina de aici.

Sursa foto: mnir.ro

Ieri, 17 martie, 2011, a avut loc la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), un workshop în care s-au prezentat avantajele sistemelor informatice geografice (SIG), sisteme ce aduc la un loc baze de date şi hărţi. Cu ocazia workshop-ului, a fost anunţată şi aplicaţia SIG dedicată arheologiei româneşti.

Muzeul Naţional de Istorie a României s-a apropiat de acest obiectiv cu răbdare şi perseverenţă, de-a lungul mai multor ani, începând cu asigurarea personalului necesar, al infrastructurii, al suportului cartografic, finalizând cu producţia unei aplicaţii GIS propriu-zise.

Sursa: mnir.ro

Cum nu am fost la eveniment, nu îmi rămâne decât să spicuiesc din impresiile cuiva care a participat la eveniment şi este mult mai în temă decât mine:

Despre GISRoA – the new kid in town – am să spun, foarte scurt, că este o aplicaţie GIS proiectată pentru arheologii români, indiferent de apartenenţa instituţională. Programatorul este o tânără colaboratoare de la ASE (surpriză!), pe nume Aura Mocanu-Vîrgolici, deloc întâmplător soţie a unui alt colaborator apropiat al ultimilor ani, chimist (surpriză?) la IFIN, Marian Virgolici.

[...]

Aplicaţia funcţionează, prin comparaţie cu un avion capabil să decoleze şi să aterizeze fără plasă, dar este într-o etapă pe care am apreciat-o drept “Alpha-Zero”, fiindcă deocamdată avionul merge doar unde vrea el, între decolare şi aterizare.

[...] studiem – împreună – posibilitatea de a antrena şi alţi programatori în dezvoltarea proiectului, pentru că volumul de activitate propus este considerabil, pentru a putea lansa, de adevărat, o variantă Alpha (deci pentru testeri…).

Sursa: mnir-samizdat.blogspot.com

Cum aplicaţia este una, să-i spunem, cu circuit închis, singurele detalii pe care le avem la dispoziţie sunt prezente în notele explicative ale capturilor prezente pe site-ul Muzeului Naţional de Istorie A României. Aplicaţia GISRoA vine în ajutorul arheologilor cu o bază de date siturilor şi ansamblurilor arheologice, precum şi cu informaţie spaţială, o bază de date ce poate fi interogată, cu posibilităţi multiple de filtrare. Fără să mai lungim vorba inutil, aplicaţia aduce laolaltă topografie, cartografie, geofizică, GIS, 3DStudio şi arheologie,  toate pentru a crea o imagine virtuală.

De ce am ales să vorbesc despre această aplicaţie SIG? Pentru că cred cu tărie că astfel de aplicaţii pot sta la baza unor hărţi turistice foarte detaliate. Informaţiile din aplicaţiile specializate pot fi filtrate, iar cele de interes general pot fi făcute publice publicului larg în combinaţie cu baze de date şi hărţi ale căilor de acces, obiective turistice de interes general etc. Păcat că astfel de iniţiative nu au suport din partea privată sau, chiar dacă au, aceasta se retrage foarte repede, atunci când beneficiile aşteptate se dovedesc a fi pe termen lung.

În afară de prezentarea aplicaţiei mai sus amintite, au mai avut loc următoarele prezentări:

• Bogdan Şandric, Irina Oberländer-Târnoveanu (cIMeC) – Server cartografic pentru patrimoniul cultural naţional. Scopuri, obiective, etape. Cazul MapServer
• Mihai S. Florea (MNIR) – Achiziţii de suport cartografic pentru implementarea unei aplicaţii GIS
• Dan Ştefan, Maria-Magdalena Ştefan (Universitatea Bucureşti) – Integrarea cercetărilor geofizice cu ajutorul GIS, în vederea reconstrucţiei virtuale a sistemului de fortificaţii de Epoca Bronzului de la Păuleni Ciuc – Ciomortani „Dâmbul Cetăţii”, jud. Harghita
• Carmen Cornelia Bem (cIMeC) – Aplicaţiile fotografiei aeriene în identificarea siturilor arheologice. Studii de caz din sudul României

[Lansarea aplicaţiei GISRoA | via Direcţia Judeţeană de Cultură şi Patrimoniul Naţional a Judeţului Călăraşi]

Sistemele informatice tip front-office sunt sisteme informatice ce prelucrează informaţii şi oferă rapoarte în formă scrisă sau vizuală. Sunt folosite atât în structurile de primire turistică de dimensiuni medii şi mari, dar şi în agenţiile de turism. Aceste sisteme faciliteză înregistrarea turiştilor, gestiunea şi managementul camerelor, comercializarea produselor turistice sau evidenţa încasărilor. Un exemplu de sistem ce înglobează toate activităţile prezentate mai sus este Fidelio, o aplicaţie care lucrază cu pachete complexe de servicii cum sunt organizarea timpului liber, optimizarea profitului, facturare, corespondenţă sau înregistrarea plecărilor şi sosirilor de turişti.

Sistemele informatice destinate rezervărilor turistice pot opera atât cu turişti individuali, dar şi cu agenţiile de turism. Ele reunesc serviciile de rezervare şi vânzare propriu-zisă cu cele de informare.

Cele două tipuri de sistemele prezentate mai sus sunt modularizate şi permit interconectarea departamentelor ticketing, outgoing, incoming şi intern etc. din cadrul structurilor de primire turistice sau din cadrul agenţiilor cu departamentele financiar-contabile şi cu managementul acestora. Printre altele, acestea permit expedierea şi recepţia de date către şi de la sistemele de distribuţie globală (Global Distribution Systems sau GDS), precum Worldspan şi Amadeus. Cei interesaţi pot parcurge o descriere sumară a unei rezervări în sistemul informatic Amadeus aici.

Sisteme ca Worldspan şi Amadeus sunt sisteme informatice utilizate în turism, ce folosesc internetul; sunt accesibile atât turiştilor, cât şi personalului agenţiilor/structurilor de primire turistice, bineînţeles sub forme diferite. Astfel de sisteme implică folosirea de echipamente hardware şi software specifice în desfăşurarea activităţilor.

Şi dacă tot a venit vorba de aplicaţii ce folosesc internetul în domeniu turistic, ţin să amitesc faptul că multe companii din domeniul turistic au dezvoltat în colaborare cu alte instituţii (muzee, ministere, organizaţii non-profit etc.), în cadrul portalurilor pe care le administrează, sisteme informaţionale geografice (sau GIS) publice, sisteme în care au fost introduse date, imagini, animaţii şi chiar reconstrucţii virtuale a unor obiective turistice, restaurante, hoteluri etc. Aceste sisteme online combină avantajele sistemelor propriu-zise şi pe cele ale internetului, în turism ele fiind folosite ca sisteme de luare a deciziilor în ceea ce priveşte traseele ce urmează a fi parcurse şi punctele de interes sau ca instrumente de informare.

La sistemele informatice menţionate mai sus se mai pot adăuga sistemele integrate pentru managementul patrimoniului turistic, sisteme pentru marketingul destinaţiilor turistice etc.

Conform contractului, Expertissa Constanţa va presta servicii de modelare 3D şi modelare 3D evoluţie timp, va realiza o pagină web interactivă şi un film documentar.

Reconstrucţiile virtuale vor evidenţia cetăţile aşa cum arătau ele în timpurile romane. Nu ştiu cât de complexe vor fi aceste reconstrucţii, dar să sperăm că se vor ridica cât de cât la nivelul celor prin care a fost readus la viaţă oraşul Pompei (ca parte din proiectul LifePlus) şi vor reuşi să îi convingă pe e-vizitatori să viziteze în carne şi oase vestigiile antice. Acestea vor beneficia de marcaje corespunzătoare în teren, lucru pe care, de altfel, ni-l dorim pentru cât mai multe obiective turistice.

Cum reconstrucţiile tridimensionale cer topografieri detaliate, suma alocată proiectului acoperă şi echipamente performante ce permit cercetarea în sistem tridimensional, un rol important jucându-l sistemele de tip GIS (Geographic Information System).

Proiectul “Introducerea în circuitul turistic a unor cetăţi antice dobrogene” este un proiect finanţat PHARE Cross Border Cooperation ale cărui baze au fost puse în 2006.

Conform documentelor existente pe site-ul Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), proiectul are o valoare totală de 667.000 EUR din care CJC asigură cofinanţare locală de 67.000 EUR.

Mă aşteptam să găsesc aceste informaţii şi în secţiunea de turism de pe portalul e-România, lansat cu 6 luni de zile în urmă, precum şi alte detalii pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi a Locuinţei.

Din păcate, site-ul e-România a rămas la acelaşi nivel ca acum 6 luni, iar pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi a Locuinţei se găseşte doar documentaţia de ansamblu a proiectului de colaborare transfrontalieră dintre România şi Bulgaria.

Pentru mai multe detalii despre proiect citiţi şi:

1. Trei cetăţi antice din judeţ, introduse în circuitul turistic cu finanţare europeană, un articol de Robert Nenciu, Telegraf Online, 2 martie 2009;
2. Carsium, prima prezentare tridimensionala a unei cetati romanesti, un articol de Darius Martinescu, România Liberă, 20 iulie 2009;
3. 1,7 mil. lei pentru introducerea in circuitul turistic a unor cetati antice dobrogene, Daily Business, 10 noiembrie 2009;
4. SC Expertissa Constanţa, din nou pe lista câştigătoare, un articol de Claudia Candet, Ziua de Constanţa, 11 noiembrie 2009.

Rămânem tot în zona hărţilor interactive, mai exact la versiunea de mobil a Goolge Maps with My Location. Aici puteţi vedea cam care ar fi eroarea de localizare în cazul a câţiva useri.

Şi cum am ajuns la Google Maps, pentru cine nu ştie, acum un an, Google a lansat Mapmaker, un serviciu asemănător Open Street Maps, axat pe câteva ţări unde reprezentările geospaţiale sunt sărace în informaţie. Pe blogul Radar O’Reilly puteţi citi un post despre acest serviciu comparat cu Open Street Maps şi Tele Atlas.

Lăsând la o parte serviciile GIS, ajungem şi la tururile virtuale. Două servicii v-ar putea ajuta în luarea deciziilor în ceea ce priveşte alegerea destinaţiilor de călătorie: Earth Album, un mushup între Google Maps şi Flickr care îţi permite să vizualizezi poze în funcţie de destinaţie [via Hoinar pe Web] şi Sosauce, o reţea socială axată pe călătorii ce pune la dispoziţia utilizatorilor jurnale online, planificatoare de călătorii, ghiduri şi găzduire fotografii [via Mashable].

Din zona agregatorelor de pachete turistice, bilete avion etc. menţionez un serviciu lansat la începutul lunii mai, Voyij [via Mashable].

La cele de mai sus se mai pot adăuga trei resurse web:

• Monumente Uitate – veţi avea posibilitatea să citiţi aici despre unele dintre puţin cunoscutele castele din România, din păcate în paragină
• Vederi din Trecut – un blog pentru nostalgici dar şi pentru generaţia tânără, blog început ca o colecţie de cărţi poştale ce au ca temă litoralul
• Ştiu un Loc – o iniţiativă lăudabilă prin care se pot descoperi locuri despre a căror existenţă nici măcar nu se ştia.