Subscribe to feed

Posts Tagged ‘e-informare’

… sau ce a fost înainte de portalul eRomania.

Făcând o revizuire a articolelor salvate în ultimul timp, am dat peste un articol din 2000, apărut în Ziarul Financiar, articol ce anunţa lansarea site-ului Romania Development Gateway în cadrul unui proiect finanţat de către Banca Mondială şi susţinut de Guvernul României prin Programul de dezvoltare instituţională a sectorului privat (PIBL). Ministerul responsabil de acest program a fost Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor de la acea vreme.

Practic, site-ul în cauză are aceleaşi scop ca şi portalul eRomania, acela de platformă de legătură între cetăţeni şi stat.

Pe acest site se vor putea face in viitor tranzactii comerciale on line, turism electronic si cetatenii vor putea sa le trimita mesaje membrilor Guvernului sau parlamentarilor.

Sursa: Banca Mondiala vrea sa puna toata Romania pe Internet, articol apărut în ediţia online a Ziarului Financiar din 7 iulie 2000

Din păcate, singurele informaţii publice legate de sectorul turistic sunt cele ce fac referire la un proiect de susţinere a dezvoltării sectorului turistic şi câteva articole apărute în presă ce tratează subiecte legate de activitatea turistică. Nimic legat de destinaţii, atracţii turistice (ca promovare turistică) sau, mai ales, de tranzacţii comerciale cu servicii turistice online.

Site-ul va contribui la integrarea Romaniei in standardele economiei mondiale, va facilita tranzactiile in interiorul si exteriorul tarii si atragerea de investitori straini, promovarea turismului.

Anca Boagiu , Ministrul Transporturilor la acea vreme

Acum, ori cei doi autori ai articolului, Adrian Bărbulescu şi Ioana Moldoveanu, au bagat material de umplutură ori doamna Anca Boagiu vorbea în necunoştinţă de cauză ori proiectul nu a avut rezultatul dorit.

Întrebarea de final este următoarea: de ce Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale nu a dezvoltat platforma eRomania pe aceeaşi platformă ca şi Romanian Development Gateway, din moment ce scopul ambelor site-uri este acelaşi de intermediere între cetăţean şi stat?

Nu mai punem la socoteală faptul că era deja disponibilă o bază de date cu tot ce însemnă proiecte în curs, în aşteptare sau finalizate din aproximativ toate domeniile de interes.

Aţi bani, altă distracţie!

P.S. Bine v-am găsit în 2010!

Pentru cei ce folosesc un dispozitiv GPS performant pentru orientare în trafic postul aici de faţă nu o să îşi găsească probabil rostul, pentru că dispozitivul în cauză furnizează informaţii despre trafic în timp real. Pentru restul şoferilor s-ar putea să fie cât de cât util … ca măsură de precauţie luată din timp, înainte de a pleca la drum, după ce s-au estimat distanţele de parcurs. :)

Foto: Klinne

În ceea ce priveşte Bucureştiul, puteţi verifica starea traficului în centru şi două dintre  principalele artere bucureşteane vizitând secţiunea InfoTrafic a site-ului LiveTraffic.ro. În această secţiune sunt vizibile două hărţi ce sunt actualizate la interval de câteva minute cu informaţii din trafic. Acest hărţi fac parte dintr-o aplicaţie de info-trafic dezvoltată de Brigada de Poliţie Rutieră în colaborare cu UTI Systems şi Primăria Capitalei în cadrul proiectului Bucharest Traffic Management System, aplicaţie ce poate fi regăsită pe mai multe site-uri auto, precum şi afişată pe panouri publicitare electronice (în jur de 40?!).

Pe acelaşi site puteţi accesa webcam-uri amplasate în intersecţiile din Bucureşti.

Iar dacă aţi rămas captivi în traficul bucureştean şi nu numai, nu vă rămâne decât să daţi de ştire şi altora via Twitter, printr-un reply la @info_trafic sau adăugând hashtag-ul #info_trafic în mesajul vostru, pentru a se evita zona. De asemenea, puteţi folosi şi Twitter search-ul după termeni specifici: aglomeratie, blocaj etc.

Pe site-ul Jurnalul Naţional se găsesc informaţii cu privire la echipamentele radar instalate pe DN1/E60 (Bucureşti- Ploieşti – Braşov – Sibiu – Alba Iulia – Cluj Napoca – Oradea), iar site-ul Speed Cams pune la dispoziţie o întreagă listă a aparatelor radar/camerelor de supraveghere de pe teritoriul României.

>
View Larger Map

Pentru condiţiile din traficul naţional puteţi consulta pagina dedicată informaţiilor din trafic de pe site-ul Inspectoratului General al Poliţiei Române, pagina dedicată de pe site-ul Automobilul Clubul Român sau situaţia drumurilor naţionale de pe site-ul Companiei Naţionale Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. Mai găsiţi informaţii şi pe site-ul EuropaFM.ro.

Pe de altă parte, puteţi semnala orice informaţie referitoare la condiţiile din traficul naţional la @intraficeu. Ce e interesant e faptul că prin intermediul site-ului http://sunt.intrafic.eu se pot filtra informaţiile în funcţie de judeţ, atâta timp cât codul acestuia a fost furnizatîn twitt-ul către @intraficeu.

Cum ar fi să vedem un site care să adune toate aceste servicii la un loc şi să le prezinte într-un format mai web 2.o?

Dacă mai cunoaşteţi şi alte surse inovatoare de informare în materie de condiţii de trafic, nu ezitaţi să lăsaţi un comentariu.

De data aceasta este vorba de acel tip de info-chioşc care permite plăţile taxelor şi impozitelor direct din faţa touch screenului, cu ajutorul cardului bancar. Primăria Sectorului 6, Bucureşti, se laudă că este primul de acest fel din Europa de Est. Proiectul este susţinut de administraţia locală în parteneriat cu Piraeus Bank.

Foto: Site-ul Primăriei Sectorului 6

O altă funcţionalitate a acestui info-chioşc e aceea de a informa cetatenii Sectorului 6 asupra obiectivelor culturale, a evenimentelor ce se deruleaza la nivelul Capitalei, programul si activitatea institutiilor administratiei publice locale, stiri utilitare s.a. (citeşte mai multe pe site-ul Primăriei Sectorului 6). Se mai pot vizualiza rutele RATB, restaurante şi fast-food-uri, obiectivele turistice de pe raza Sectorului 6, acestea fiind prezentate într-o fereastră de tip pop-up în momentul în care sunt selectate prin atingerea touch screen-ului, precum şi hotelurile din zonă. Pentru toate obiectivele şi evenimentele prezente pe hartă sunt afişate adresele şi programul de lucru/de desfăşurare şi date de contact. Am avut ocazia să testez puţin secţiunea de destinaţii şi obiective turistice. Din păcate, nu se pot face rezervări online la hotelurile ce apar listate pe harta interactivă a Sectorului 6, iar multe dintre placemark-uri sunt afişate aiurea pe hartă (de exemplu, autogara Militari e poziţionată undeva după Carrefour Militari, pe autostradă, deşi adresa este cea de pe Blvd. Iuliu Maniu).

Sistemul informatic şi platforma tehnică a info-chioşcuri-lor au fost dezvoltate de administraţia locală în colaborare cu agenţia interactivă Green Pixel şi firma E-Invest Marketing, firmă specializată în consultanţă în domeniul managementului afacerilor.

Conform informaţiilor prezente pe site-ul Green Pixel, info-chioşcul permite utilizatorilor generarea de conţinut propriu ce se răspândeşte în toată reţeaua de info-chioşcuri. Drept urmare, trebuie să ne aşteptăm ca pe harta interactivă să apară fel de fel de obiective ca “blocu’ lu’ Gigel”, “maşina lu’ Geta” etc. Practic, ne vom confrunta cu ceea ce intră în fenomenul vandalism virtual. De fapt, utilizatorii pot lăsa doar comentarii la fiecare obiectiv prezent pe hartă, aşa cum se întâmplă pe majoritatea site-urilor de review-uri.

Dacă ne raportăm la Sistemul Interactiv Teritorial de Informare a Cetăţenilor (SITIC) de care am amintit aici, şi luăm în calcul numărul de 8 info-chioşcuri amplasate de Primăria Sectorului 6 în centre comerciale, plus încă 2 (unul în holul primăpriei şi încă unul în terminalul Sf. Vineri), concluzionăm că din cele 100 de info-chioşcuri ce trebuiau scoase la lumină până la sfârşitul lunii septembrie, 90 încă mai au de aşteptat … probabil autorizaţii.

Ei, bine, se pare că cineva a fost mult mai rapid decât mine şi a dat naştere unui frăţior mai mic al webcams.travel :) … varianta românească. Este vorba de firma Soft Class S.R.L., din Timişoara, care a dezvoltat un director de camere web locale, NetCam.ro, pe care îl numesc portal turistic, deşi momentan se limitează la a prelua streaming-uri live din diverse surse. Probabil e numit portal turistic pentru că oferă câte o scurtă descriere pentru fiecare locaţie vizată prin streaming-urile video. Mai mult ca sigur, în viitorul apropiat, vor asocia streaming-urile cu hoteluri şi atracţii locale, aşa cum se “poartă” mai pe toate site-urile de gen. Vezi şi exemplul videoguide.ro.

În acest director veţi găsi camere web turistice de pe tot cuprinsul României.

Şi aici apare prima problemă: cât de corectă/legală este această activitate, atâta timp cât eu, ca propietar al unei transmisiuni printr-o cameră web, nu îmi doresc listarea într-un astfel de director, dar sunt alţi bine-voitori care ţin cu tot dinadinsul să listeze streaming-ul? Ar trebui introdus un disclaimer înainte de procesul de listare a unui nou streaming. Un lucru bun este faptul că fiecare streaming web are specificată sursa.

Odată rezolvată această problemă, ar fi interesant de implementat facilitatea de embed, aşa cum permite Jurnalul Naţional şi webcams.travel. Fie direct transmisia live, fie un thumbnail.

Spre surprinderea mea, aceeaşi firmă din Timişoara a dezvoltat pentru o companie din UK un site asemănător, site pe care l-am adăugat la favorite pe del.icio.us acum ceva timp.

Sărim peste reclamele AdSense şi ne bucurăm de restul site-ului.

NetCam.ro [via BanatSoftware.eu]

La Gala Premiilor în eCommerce 2009, eveniment ce a avut loc marţi, 20 octombrie, la Hotel Ramada, în prezentarea despre plăţile online în comerţul electronic susţinută de Cristian Badea, CIO Gecad ePayment, s-a menţionat că turismul este una din nişele comerţului electronic care cresc încrederea consumatorilor în plăţile online cu cardul. Ceea ce înseamnă că este o nişă mai mult decât potrivită în care trebuie să se pună accentul pe fidelizarea consumatorului de servicii turistice.

Dacă în cazul comerţului electronic cu bunuri,  fidelizarea înseamnă convingerea cosumatorului de a revenit pe site/a cumpăra de cel puţin 4 ori, în cazul comerţului electronic cu servicii turistice, fidelizarea înseamnă convingerea consumatorului de a reveni pe site şi a executa cel puţin 2 tranzacţii anual. Asta dacă luăm în calcul cele două anotimpuri în care consumatorii merg cel mai des în vacanţă: vara şi iarna.

Cea mai frecventă metodă de fidelizare a consumatorului (din punct de vedere al revenirii pe site-ul agenţiei), în turismul electronic, este newsletter-ul personalizat în funcţiie de preferinţele iniţiale ale acestuia, newsletter cu o frecvenţă de cel mult 4 ori pe an (câte unul pentru fiecare anotimp). Un caz de “aşa nu” este acela în care agenţia bombardează zilnic sau o dată la 2 -3 zile căsuţa de e-mail a abonatului la newsletter cu fel de fel de oferte.

O altă metodă, poate chiar şi cea mai folosită în .ro, sunt concursurile cu premii în vacanţe organizate pe site-urile agenţiilor de turism sub formă de quiz-uri, fie ca liste de subscriere şi recomandări.

Din punctul meu, fidelizarea consumatorilor de servicii turistice ar trebui să se facă prin dezvolatarea unei comunităţi în care aceştia să îşi dorească să interacţioneze cu alţi consumatori.

Trebuie menţionat că un model de fidelizare constă şi în acordarea de reduceri/facilităţi sub formă de vouchere electronice cu care consumatorii de servicii electronice îşi pot achita online viitoarele vacanţe (sau pentru serviciile de rent-a-car)  sau puncte de loialitate pentru fiecare vizită pe site/recomandare de destinaţie făcută prin intermediul site-ului/suport pentru ceilalţi useri înscrişi. Acest puncte de loialitate pot fi transformate în reduceri la diferiţi agenţi economici din anumite destinaţii, agenţi cu care s-au semnat contracte de parteneriat.

Un exemplu apropiat este cel al cardului Callatis VIP (vezi mostră) emis în timpul Târgului Naţional de Turism din toamna lui 2008, de către Primăria Municipiului Mangalia pentru a putea fi folosit în sezonul estival 2009.

Acest card se ofera gratuit turistilor care doresc sa-si petreaca vacanta in statiunile din sudul litoralului: Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Neptun, Olimp si nu in ultimul rand Mangalia. Turistii posesori ai cardului “CALLATIS VIP” beneficiaza de o reducere de 10%, intr-un numar mare de    unitati de cazare,  alimentatie publica si divertisment, aflate pe teritoriul Municipiului Mangalia si care au aderat la programul “CALLATIS VIP“, exceptie facand unitatile nerecomandate de primarie, adica acelea care nu ofera standarde de calitate pe masura cerintelor turistilor.

Sursa: Pagina Oficială a Municipiului Mangalia şi Sudul Litoralului

Cei ce vizează staţiunile din jud. Mangalia în sezonul estival 2010, pot face o cerere pentru un astfel de card aici.

Dacă mi-a scăpat ceva, puteţi face completări, ca de obicei :) , în comentarii.

Scurtă analiză a site-ului HotelGia.ro

Conţinut

Pe partea de e-informare s-a recurs la un amalgam de informaţie, informaţie împărţită în mai multe secţiuni decât sunt necesare.

Pagina Despre noi conţine informaţii incomplete sau împrăştiate în cu totul alte pagini. Indicat ar fi ca, în această pagină,  să fie trecute şi  datele de identificare a firmei care administrează unitatea de cazare. Momentan, numele acestei firme este vizibil cu litere mici de tot în footer-ul site-ului, iar link-ul asociat cu numele firmei duce către o pagină cu cuvinte cheie. Istoricul hotelului ar trebui să se regăsească tot în cadrul secţiunii Despre noi.

Nu de puţine ori s-a întâmplat ca cei ce au cumpărat bilete de avion online să constate că preţul afişat pe site nu corespundea cu cel de pe factură sau că pe lângă preţul biletelor de pe card au dispărut şi alte sume etc. Aşadar, nu strică să luaţi în calcul câteva aspecte în momentul în care vă hotărâţi să achiziţionaţi online bilete de avion.

Street Art in Centrul Vechi

1. Site-urile de pe care se pot cumpăra bilete de avion pot afişa tarife din care sunt omise intenţionat anumite taxe (taxă de aeroport, taxă de securitate, taxă specifică companiei aeriene etc.). În această problemă, parlamentul european lucrează la o serie de reglementări care să pună capăt publicităţii mincinoase.

Page 10 of 12« First...3456789101112