Plecând de aici am ajuns să caut un ghid turistic despre România scris de români, fie el online sau tipărit. Cum nu am reuşit să ajung încă la o concluzie , am să va cer ajutorul în această privinţa.

Haideţi să descoperim împreună cel puţin 5 ghiduri turistice online şi 5 ghiduri turistice tipărite, ambele scrise de români (indiferent că sunt în engleză sau română, important e autorul) despre România.

De asemenea, înainte de a stabili care este cel mai complet, cel mai eficient etc. trebuie să stabilim împreună care sunt criteriile pe care trebuie să le luăm în considerare.

Eu zic că un ghid bun nu se rezumă la obiectivele cele mai populare, ci cuprinde:

• şi unele mai puţin cunoscute pe lângă acestea (de exemplu, știați că lângă satul Tătaru, Comuna Dudești, Jud. Brăila, e o rezervație ornitologică numai bună de bird watching, câteva morminte tumulare (șantier arheologic), ba chiar locul are o istorie a sa, fiind la un moment dat parte dintr-un circuit turistic chiar?).
• informaţii despre modalitatea în care ajungi intr-o zonă,
• informații despre unităţile de cazare în care stai,
• informații despre cele mai bune locuri de servit masa sau petrecut timpul liber sunt esenţiale,
• informații despre obiceiuri și tradiții.

Sunt conștient de faptul că aspectele amintite mai sus sunt tratate diferit în edițiile de print spre deosebire de ghidurile turistice online. La fel de bine, edițiile printate își pierd valoarea dintr-un anumit punct de vedere (info transport, cazare etc.), pe când cele online pot fi ținute la zi.

În ultimul an, am pus într-o listă câteva ghiduri turistice online, după cum urmează:

În ceea ce privește partea de print, am găsit un singur ghid, Ghidul Turistic al României (Editura Polirom) care are și variantă online (Ghidul Turistic în lista de mai sus), deși destul de elementară din punctul meu de vedere.

Nu am apucat să le studiez pe toate din fir-a-păr, din acest motiv apelez la voi. Simțiți-vă liberi să face completări și comentarii pe marginea listei de mai sus.

E veche știrea, dar merită luată în evidență, mai ales că e un proiect finanțat de către Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, prin programul Economia bazată pe Cunoaștere.

Cu ocazia inaugurării parcului central (reamemajat din fonduri proprii ale comunei), a fost inaugurat şi sistemul Hotspot ce asigură conexiune gratuită la internet pentru toți cei care dispun de un aparat adecvat (laptop, iPod, telefon mobil cu WiFi, etc.). Scopul montării hotspot-ului a fost să-i determinăm pe turişti să se oprească în localitatea noastră, şi consultând panoul turistic, să viziteze obiectivele noastre turistice.

[...]

Sistemul Hotspot permite configurări multiple, dintre care momentan folosim limitarea benzii internetului, astfel încât să poată naviga pe internet, în acelaşi timp, un număr de 100 de utilizatori. În viitor dorim să introducem și o altă restricţie: obligativitatea accesării unei pagini WEB care va conţine, de asemenea, informaţii despre obiectivele turistice din microregiune.

Sursa: Istvan Menyhart, manager Rețeaua Electronică a Comunități Locale Sângeorgiu de Pădure, pentru portalul ecomunitate.ro

De asemenea, din septembrie 2011, localitatea este prezentă pe internet la adresa www.sgpadure.ro, sit în cadrul căruia se pot găsi și informații turistice (vezi secțiunea Orasul).

Accesând mobi situl, călătorii au ocazia să identifice trenurile ce pleacă dintr-un anumit loc în direcția dorită de ei, la o anumită dată, inclusiv informații despre trenuri după numărul acestora (nu este necesar tipul trenului, codul din litere).

Poate ar fi fost utilă o funcție de auto fill atunci când scrii numele gării de plecare/sosire.

[m.cfrcalatori.ro | via trans-ferro.com]

Două călugărițe merg cu mașina prin Transilvania, când un vampir sare pe capota mașinii. Sora Maria întreaba:
- Ce să fac?
Sora Eudochia răspunde:
- Pornește ștergătoarele.
Zis și făcut, dar vampirul nu pleacă.
- Stropește-l cu apă de spălat parbrizul, e apă sfințită!
Vampirul tot acolo.
Mai departe Sora Eudochia:
- Soră Maria, arată-i crucea.
Sora Maria se dă jos din mașină și zice:
- Crucea mă-tii! Nu te dai odata jos de pe capotă?!

Cum domeniul visittransilvania.ro era deja luat de către S.C. Daniramont International S.R.L., din Braşov, iar un domeniu cu extensia .travel nu se potriveşte cu un proiect ce are ca scop promovarea pe plan local a regiunii Centru, Asociației Infoturism nu i-a rămas decât să ia domeniul turism-transilvania.ro pentru a putea derulua online programul Transilvania Misterioasă – Promovare Online şi Offline A Obiectivelor Naturale şi Antropice cu Potenţial Turistic Major, Zona Centru, parte a Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa Prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului.

Situl web nu diferă decât din punct de vedere conţinut faţă de transilvania-magica.ro, sit tot în administrarea Asociaţiei Infoturism, promovând aproximativ 70 de obiective turistice din inima Transilvaniei. Dacă din punct de vedere al poziţionării în SERP, transilvania-magica.ro se poziţioneză pe prima pagină, în primele 4 rezultate, situl turism-transilvania.ro nu se bucură de vizibilitate în rezultatele Google (la căutarea după Transilvania Misterioasă), cel mai bine poziţionate fiind sursele online ce anunţă lansarea proiectului. Să sperăm că prezenţa proiectului în cadrul târgurilor şi expoziţiilor va poziţiona situl de promovare pe poziţiile de top ale rezultatelor organice, asta dacă nu cumva se va investi în promovarea online prin Google AdWords.

De câteva zile tot mă uit pe siturile în cauză şi nu pot să trec cu vederea faptul că se trage tare pe partea de destinaţii şi obiective, fără a se oferi informaţii despre modalităţile în care poţi ajunge acolo sau locuri unde te poţi caza pentru a fi în imediata apropiere a obiectivelor prezentate. Sub această formă proiectul e departe de ceea ce vrea beneficiarul, un one stop shop.

Cât despre promovarea proiectului în sine, cred că cei ce au pus bazele asociaţiei pot ajunge la o înţelegere cu iniţiatorul proiectului Asta-i România care-mi place! pentru a include în paginile destinaţiilor motivele pentru care turiştii ar merge în acea destinaţie. Nu ştiu cum se face că iar am ajuns în zona recenziilor. Schimbul de vizitatori ar putea fi reciproc sau se poate recurge doar la importul motivaţiilor fără link activ, doar cu precizarea sursei. Sugestia nu e întâmplătoare, având în vedere faptul că există legături comune între Asociaţia Infoturism şi Infoturism Media, firma ce administrează situl inforturism.ro.

De asemenea, mi-ar fi plăcut să văd pe situl proiectului un kit pentru jurnalişti sau bloggeri, cu logo-uri, badge-uri ce pot fi preluate şi aşa mai departe.

[Transilvania Misterioasă | via Traian Bădulescu]

Andrei Samoil, iniţiatorul turului, a decis să facă acest lucru pentru a arăta lumii că avem încă locuri frumoase în România şi lucruri care merită făcute.

Plec sa dovedesc ca avem lucruri care merita vazute si facute in Romania. Plec sa le vad si sa le fac PE TOATE. O sa ma sui pe motorul meu si o sa conduc, o sa merg , o sa ma catar, inot, tarasc, vaslesc, orice va fi nevoie ca sa ajung sa trec pe langa fiecare lucru romanesc valoros din punct de vedere turistic.

Sursa: Pagina de Facebook Turul complet al Romaniei pe doua roti si doua picioare.

Click pe hartă pentru a o mări

Deşi Andrei a organizat totul de unul singur, nu a ezitat să implice oamenii din comunitatea motociclism.ro ca şi ghizi ai turului, pentru a-i prezenta locurile prin care el urma să treacă, din perspectivă unor localnici.

Asta este momentul in care trebuie sa va spun ca exista si o a doua fateta a ideii mele. In acest moment piesa asta de teatru devine interactiva. Acum actorii sar pe voi si trag de voi sa faceti tot felul de chestii de care nu aveti chef. Daca vreti sa stati doar pe scaun si sa va uitati, eu nu ma supar. Vizionare placuta si sper sa va placa ce veti vedea.
Celor de care trag si se lasa ridicati, le propun urmatorul lucru: FITI GHIZII MEI ! Eu stiu cateva “locuri care merita”, dar poate voi stiti altele. Ganditi-va ca vine fratele vostru chinez (de la alta mama) la voi in zona si vreti sa ii aratati ceva interesant prin Romania. Stiu, toata lumea stie de Casa Poporului, dar o “Poiana Inchisa” nu aveti?

Sursa: Pagina de Facebook Turul complet al Romaniei pe doua roti si doua picioare.

N-am apucat să citesc toate posturile de pe blogul dedicat turului, dar pot să spun că stilul în care sunt scrise nu se compara cu stilul fugitiv ce a etichetat campania Redescoperă România pe 2 Roti. Şi asta pentru că Andrei nu a fost presat de timp. Unde mai pui faptul că în fiecare fotografie făcută se vede pasiunea pentru arta fotografică, lucru care a scos în evidenţă frumuseţea locuruilor şi obiectivele vizitate. Experienţa de călător şi-a spus cuvântul.

În nu mai puţin de 2 luni, trei zile, cinci ore si niste minute, a reuşit să viziteze 215 obiective din cele 218 propuse, pe parcurusul a 11284 de kilometri. Lista obiectivelor o puteţi găsi pe pagina de Facebook.

Aşa cum am menţionat în paragraful de mai sus, pe parcursul turului Andrei şi-a povestit aventurile pe blogul 2roti2picioare.blogspot.com, încercând să menţină o frecvenţa de o postare la 2-3 zile. Deşi blogul şi-a atins deja scopul şi probabil va fi abandonat, şi-a câştigat locul în bookmark-uri şi în blogroll, secţiunea de ghiduri turistice despre România.

Dacă şi vouă v-a plăcut aventura sa, nu ezitaţi să daţi un like paginii de Facebook, iar dacă vreţi să veniţi cu mai multe detalii despre locurile prin care a trecut, lăsaţi comentarii pe blog. Pentru cei încă înrădăcinaţi în thread-uri de forumuri există secţiune dedicată pe forumul motociclism.ro.

Am scris despre acest tur al României, pentru că este un bun exemplu de aventură offline povestită online, pentru oamenii din online şi nu numai; cum ar fi spus cineva, e despre un om care a făcut ceva cu viaţa sa.

Florin, ai legătura!

Proiectul, al cărui beneficiar este Consiliul Judeţean Maramureş, iese din tiparul secţiunilor dedicate activităţii turistice dintr-un anume judeţ, secţiuni ce se regăsesc pe site-urile primăriilor, consiliilor judeţene sau prefecturilor.

Cum proiectul beneficiază de un site propriu, paleta de informaţii turistice este mult mai largă şi mult mai bine structurată, informaţiile fiind disponibile atât în romană, cât şi în engleză.

Site-ul proiectului este structurat în 4 secţiuni, ce oferă informaţii generale despre zona Maramureş, informaţii despre locurile ce pot fi vizitate, tipuri de activităţi cultural-recreative ce pot fi practicate în Maramureș, precum şi câteva propuneri de trasee turistice şi sfaturi de călătorie în secțiunea planifică-ți excursia.

În secţiunea dedicată sfaturilor de călătorie, celor interesaţi le sunt recomandate agenţiile de turism din principalele localităţi turistice ale Maramureşului. Din păcate, nu văd nicăieri recomandări în ceea ce priveşte unităţile de cazare. Posibil să fie parte din strategia consiliului judeţean în ceea ce priveşte promovarea turismului maramureşean, ţinându-se astfel departe de acuzele ce pot fi aduse de turişti în legătură cu neregulile descoperite pe parcursul sejururilor lor.

De asemenea, călătorii pot găsi aici informaţii despre cardul de reduceri la serviciile turistice, Maramureș Pass, card ce aduce cu sine o grămadă de reduceri în unităţile de alimentaţie publică, muzee etc. Cardul poate fi achiziţionat de la centrul de informare turistică din Baia Mare, unitate ce în prezent se ocupă şi de administrarea site-ului.

Mă întreb de ce pe site-ul Consiliului Județean se mai păstrează încă secțiunea dedicată informării turistice, când, la fel de bine, ar putea fi redirecționată către site-ul mai sus menționat.

Cum mă interesează fenomenul, mai ales atunci când vine vorba de informare turistică în medii digitale, mi-am aşteptat timp rândul pentru testing. Nu vă gândiţi că erau cine ştie ce curioşi strânşi grămadă în faţa info-chioşcului. Doar un cuplu şi-a făcut curaj să vadă despre ce e vorba, dar s-a lăsat păgubaş repede.

După ce şi-au terminat treaba, m-am apropiat şi am constatat că este vorba despre promovarea proiectului regional Cetăţile Braşovului, proiect selectat în cadrul Programului Operațional Regional și cofinanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Alături de organismele menţionate mai devreme se regăseşte şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, având în vedere că este vorba de un proiect de promovare turistică a zonei Braşovului, iar beneficiarul de drept al proiectului este Consiliul Judeţean Braşov.

Din păcate, nu am putut să aflu nimic nou, având în vedere faptul că singura operaţiune posibilă era aceea de a naviga pe o pagină pe care era afişat un puzzle. Bag de seamă că piesele puzzel-ului ar fi trebuit să fie clickabile, dar acest lucru nu era posibil.

Am fost tentat să cred că folosirea info-chioşcurilor TomTouch pentru popularizarea proiectului este doar un testing al producătorului echipamentelor (aşa, ca să arate cât de mândră este echipa braşoveană din spatele TomTouch), dar m-am liniştit. E posibil ca info-chioşcul să fie parte a unui contract de livrare produse specifice şi prestat servicii de informatizare (în valoare de 200.000 EUR) încheiat de Consiliul Judeţean Braşov cu CS Vision, prin care a fost dezvoltată cea mai mare reţea de terminale de exterior şi de vitrină (sursa).

Din păcate, nici pagina web a proiectului Cetăţile Braşovului nu este accesibilă. Judecând după informaţiile pe care am putut să le citesc în cache, la terminalul respectiv ar fi trebuit să fie disponibile informaţii de interes turistic despre 6 cetăţi din zona Braşovului: Cetatea Rupea, Cetatea Făgăraş, Cetatea Feldioara, Biserica Fortificată Prejmer, Biserica Fortificată Viscri, Biserica Fortificată Hărman.

Voi aţi mai întlnit info-chioşcuri prin intermediul cărora se popularizau proiecte din cadrul Programului Operațional Regional?

Primăria Municipiului Curtea de Argeş, instituţia iniţiatoare a proiectului Curtea Domnească de Argeș, vizează prin proiectul în cauză promovarea produselor turistice locale printre care Muzeul Municipal Curtea de Argeş, Biserica Domnească, Biserica Sân Nicoară, Muzeul de etnografie Casa Norocea, Parcul Fântâna lui Manole, Mânăstirea Curtea de Argeş, traseul turistic către Cetatea Poenari, Lacul Bâlea şi Lacul Vidraru. Detalii despre fiecare din obiectivele enumerate pot fi găsite în articolele ce pot fi accesate din meniul glisant de pe site.

Toate obiectivele amintite mai sus plus multe altele sunt localizate pe o hartă creată pe un API Google Maps. Harta poate fi accesată aici. Fiecare obiectiv prezentat pe hartă beneficiază de o descrie ilustrată cu poze la care se adaugă adresa acestuia. Din păcate, detaliile de contact sunt incomplete, lipsind programul de vizitate şi numerele de telefon la care se pot obţine informaţii suplimentare.

De asemenea, pe site-ul proiectului se regăsesc informaţii despre istoricul şi cultura zonei, informaţii utile (nr. de teleform pentru diverse instituţii ale statului, inclusiv judecătorii, pentru că, nu-i aşa, nu ştii niciodată cândo să ai ocazia să vizitezi Curtea de Argeş şi o să trebuieasă să te judeci cu cineva), precum şi proiectele finalizate/în curs de finalizare etc. iniţiate de primărie, precum şi o secţiune dedicată unei galerii de imagini.

Dacă mă întrebaţi pe mine, site-ul e departe de a susţine un proiect de promovare turistică. Am ămas cu impresia că o parte din site-ul primăriei s-a mutat pe site-ul analizat. Lipsesc detalii legate de căile de acces în regiune, precum şi detalii legate de facilităţi de cazare sau legate de petrecerea timpului liber.

Începând cu a doua parte a lunii august, informaţiile existente pe site sunt mediatizate prin intermediul unui newsletter. Mă întreb ce se va întâmpla atunci când toate aceste informaţii vor fi epuizate.

Am ridicat această întrebare din urmă, după ce am citit postul de pe blogul lui Răzvan, ce anunţa lansarea forumului de turism calatoresc.ro. Din punctul meu de vedere, orice sursă de informare turistică ar trebui să fie deschisă publicului larg, fără a condiţiona aderarea la o comunitate pe bază de înscriere.

Daţi-mi voie să mă explic. Majoritatea surselor de informare turistică de pe internet, de la site-urile agenţiilor de turism, la site-urile de informare turistică (ghiduri ale destinaţiilor turistice), primesc majoritatea vizitelor din căutările organice de pe motoarele de căutare. Să zicem că eu caut o anumită informaţie cu un anumit motor de căutare şi găsesc ceva parţial pe calatoresc.ro, drept pentru care aş vrea să las un mesaj pe acel forum. Nu am să pot face asta pentru că sunt condiţionat de crearea unui cont şi nu îi văd rostul atât timp cât eu în acea comunitate intenţionam să fac o singură intervenţie. La fel de bine pot găsi informaţie incompletă pe alte forumuri şi vreau să intervin pentru lămuriri, dar sunt condiţionat de crearea unor conturi de utilizator. Nu cred că se merită pentru câteva intervenţii atât timp cât nu intenţionez să mă limitez la o singură sursă de informare.

Probabil o să vină cineva acum şi o să zică că înregistrarea pe calatoresc.ro se poate face cu contul de Facebook, ideea e că în urma acestui proces tot vei rămâne cu un profil pe un forum, să-i zicem, de unică folosinţă (nu în sensul răutăcios).

Aşa cum am menţionat mai sus, din punctul meu de vedere, astfel de surse de informare trebuie să rămână accesibile publicului larg, de aceea găsesc de cuviinţă că site-urile de informare turistică trebuie făcute ţinând cont de noul val web 2.0, ce permite interacţiunea utilizatorilor, o platformă WordPress fiind potrivită pentru aşa ceva. Un exemplu de site de informare turistică pe platforma WordPress este romaniaturistica.com. Fiecare informaţie introdusă pe site poate fi comentată la liber prin formularul de comentarii, nefiind nevoie de un cont de utilizator.

Revenind la calatoresc.ro, pentru că cei din spatele proiectului au depus deja destulă muncă în crearea forumului, migrarea pe o platformă WordPress ar fi o corvoadă. În situaţia dată, ar trebui să lucreze la accesul vizitatorilor la acesta. Nu ştiu dacă platforma vBulletin permite, dar ar putea încerca încorporarea plug-in-ului social de comentarii al Facebook, dând astfel posibilitatea unui număr mai mare de vizitatori să îşi dea cu părerea despre un anumit subiect. Pentru a mări numărul vizitatorilor contributori se poate chiar integrarea sistemului de comentarii Disqus cu platforma vBulletin, dând astfel acces vizitatorilor la dezbaterea subiectelor doar cu identificarea cu un profil social deja existent.

Şi o ultimă remarcă. Din câte îmi dau eu seama, forumul are 25 de membri înregistraţi, dar 632 de admiratori pe Facebook, ceea ce ar trebui să susţină spusele mele de mai sus. Chiar şi aşa, unde e comunitatea celor ce călătoresc de plăcere, în România sau în lumea largă? Pe forum sau pe Facebook?

Bun, să marcăm câteva elemente ce se încadrează perfect în ultimele metode de promovare și să vedem în ce stadiu se găsesc.

Metode de promovare implementate de administrația publică locală sau instituții din subordinea acestora în parteneriat cu alte entități:

• info-chioșcurile din sistemul administrativ ar putea fi folosite cu sucess, dacă ar mai exista pe undeva. Nu-i nimic, sunt bani la buget pentru unele dedicate promovării turismului.
• sistemul interactiv de informaredin pasajul de la Universitate se încadrează foarte bine la sisteme de informare utilizând tehnologii digitale, din păcate nu a rezistat foarte mult.
• seebucharest.ro (articolul despre lansare aici); este online, încă lipseşte facilitatea de rezervare online direct de pe site, nu are încă versiune în limba engleză și mai avem pretenția să atragem city-breakers, când nu le facilităm și informarea online, nu este promovat suficient nici măcar în rândul turiștilor români. Ar fi mers afișat pe autobuzele ce fac turul Bucureștiului.

• promovarea României pe Facebook(inclusiv a Bucureștiului); știți care e stadiul de implementare?
• panouri 3D pentru informare turisticăîn aeroporturi; încă la stadiul de idee. Aveți cunoștință de demararea acestui proiect?

• ministerul ar trebui să se facă un index al muzeelor virtualizate, măcar al celor existente
• de ce nu un city-guide pentru terminalele mobile?
• ghiduri turistice în mijloacele de transport în comun dotate cu sisteme GPS și echipament de redare video (vezi articolul de aici)