Ca să revenim la subiect, prin toamna lui 2010, BCR a lansat, împreună cu Wizz Air, cardul de credit co-branded BCR Wizz Air.

Cei ce dețin un astfel decard beneficiază de puncte de fidelitate (2 puncte de loialitate pentru fiecare RON cheltuit la comercianți, și 4 puncte pentru fiecare RON cheltuit pentru achitarea de servicii Wizz Air) pentru fiecare cumpărătură efectuată cu cardul fie direct la comercianți, la POS, fie prin internet, puncte ce ulterior pot fi folosite pentru a cumpăra bilete de avion pe cursele Wizz Air (fiecare 100 de puncte însemnând 1 RON).

De asemenea, cardul ține loc și de asigurare de călătorie (asistență medicală, întârzierea mijlocului de transport plus asigurare de deces și invaliditate permanentă) și de asigurare a cumpărăturilor, fiind mai mult decât un card co-branded, mai exact un card cu servicii conexe.

Titularii de drept ai acestui tip de card, emis sub sigla MasterCard, pot cere eliberarea a încă două carduri suplimentare pentru membrii familiei sau pentru orice rudă de gradul I, care la rândul lor pot genera puncte pentru titular.

De asemenea, posesorii unui astfel de card sunt scutiți de taxa de rezervare pentru biletele de avion până la data de 31 august, 2012. Și aici tind să cred că e vorba de taxa de card/taxa de serviciu. Până la urmă este sau nu legală?

Mai multe detalii găsiți pe siturile celor două companii partenere: BCR și Wizz Air.

Chiar sunt curios dacă a reușit careva să strângă atât de multe puncte cât să poată cumpăra într-un an mai mult de două bilete dus-întors pe rutele Wizz Air.

P.S. Mă poate lămuri și pe mine cineva care e treaba cu applicația de Facebook BCR Wizz Air?

Mijloace de plătă în mediul electronic

Consumatorii pot folosi cărţi de credit, cecuri electronice, bani digitali (digital cash) sau chiar microcash, când plăţile însumează doar câţiva cenţi (în turism se poate aplica pentru cumpărarea debilete la spectacole, muzee etc.).  Multe din sistemele electronice de plată pe internet sunt echivalentul electronic a sistemelor folosite zi de zi. Până şi banii digitali, meniţi să reprezinte moneda forte, sunt disponibili.

Totuşi, tranzacţiile efectuate prin mijloace electronice de plată mai au mult până să depăşească tranzacţiile în care se operează cu bani lichizi.

În completarea mijloacelor de realizare a plăţilor electronice aminitite mai sus, mai există şi aşa numitele metode tried-and-true care presupun trimiterea numărului cărţii de credit, banca emitentă şi anumite informaţii personale prin telefon sau fax sau direct prin intermediul portalurilor care comercializează servicii, care în acest caz trebuie să fie securizate (asigură un anumit grad de securitate prin tehnologii de tipul SSL, TLS etc). Aceste metode sunt înlocuite treptat de către comerţul electronic. În România, sunt bănci care practică, în sistem propriu, metoda descrisă mai sus, dar şi pentru carduri de debit. Conform acestei metode, agenţia de turism prezentă online trebuie să-şi deschidă un cont la un procesator acreditat pentru carduri.

În cazul în care contravaloarea serviciilor turistice se achită prin transfer bancar apelând la un intermediar specializat în transferuri bancare electronice, agenţia/hotelul trebuie să deţină un cont pe unul site-urile de transferuri bancare.

În ţările în care comerţul electronic cu servcii este încă în stare incipientă, este şi cazul României, se practică pe scară largă şi metode clasice de plată cum sunt plata cu ordin de plată, prin mandat poştal, prin cec/bilet la ordin şi plata în rate, deşi multe agenţii pun la dispoziţia clienţilor POS-uri prin care pot face plăţi electronice.

Cum se efectuează o tranzacţie electronică?

Prestatorul de servicii turistice are un contract de acceptare a cardurilor cu un procesator acreditat pentru carduri, generează un mesaj de autorizare prin intermediul reţelei private a procesatorului şi se transmite astfel mesajul de autorizare către banca emitentă. În cazul unui răspuns favorabil din partea băncii emitente, acesta este trimis băncii acceptatoare care informează prestatorul de servicii turistice, care la rândul lui confirmă prestarea serviciilor alese de client. Urmează ca prestatorul să primească contravaloarea serviciilor de la banca acceptatoare, care la rândul ei, prin intermediul procesatorului de carduri, le primeşte de la banca emitentă. Banca emitentă descărca aceste sume din contul clientului.

Carduri cu servicii conexe

Cardul, ca instrument de plată, poate îndeplini, în anumite condiţii, şi alte funcţii, cum ar fi aceea de acoperire a unor riscuri, la fel ca şi o poliţă de asigurare sau aceea de asistenţă pentru anumite situaţii. Acestea sunt cardurile cu servicii conexe prin intermediul cărora sunt sunt asigurate riscurile de accident, de deces, de pierdere a unor bagaje sau a unor curse aeriene, răspundere civilă. Prin intermediul acestora sunt disponibile servicii de asistenţa medicală şi juridică şi pot include pachete de asigurări şi tarife reduse la anumite servicii oferite de anumite companii.

Câteva date despre tranzacţiile electronice

În ceea ce priveşte plăţile în sistem electronic, conform unui studiu Visa International, s-a constatat că turiştii străini au cheltuit pe carduri VISA, în 2003, peste 68 milioane USD în restaurantele, hotelurile, magazinele şi benzinăriile din România, cu 34% mai mult faţa de anul 2002. [1]

Valoarea medie a unei tranzacţii la comercianţi a fost de 146,4 USD. În 2003, s-au înregistrat 1,2 milioane tranzacţii la comercianţi din partea străinilor care au vizitat România (aproximativ 40% din numărul total de tranzacţii Visa). [1]

În 2006, pentru al nouălea an la rând, cardul Visa a fost ales cel mai bun card din industria turismului, la nivel mondial, în cadrul World Travel Awards. Pentru a încuraja folosirea cardului în scopuri turistice, Visa a lansat şi un site dedicat, visadestinations.com, dispărut demult în arhivele internetului.

În 2007, industria turismului şi transporturilor a generat 20% din încasările comerţului electronic românesc. Cea mai mare parte din vânzări a fost generată de achiziţionarea biletelor de avion, iar vânzarea pachetelor turistice complete a contribuit substanţial la numărul de tranzacţii online. [2]

În 2008, în ceea ce priveşte produsele comercializate, topul vânzărilor a rămas relativ neschimbat faţă de 2007, produsele telecom ocupând primul loc, cu o pondere de 35%, categorie urmată de turism şi transporturi cu 26% şi e-tail cu 18%. [3]

În trimestrul I din 2009, la nivel european, numărul de tranzacţii Visa de pe carduri de debit a crescut cu 14% faţă de trimestrul al I din 2008. [4]

Sezonalitatea activităţii turistice influenţează tranzacţiile electronice

Datorită sezonalităţii activităţii turistice, cele mai multe tranzacţii electronice pentru biletele şi pachetele turistice se efectuează, în special, toamna şi primăvara, datorită diferenţei de preţuri, dar şi datorită rezervărilor ce trebuie confirmate prin plata unor avansuri sau chiar plata integrală. Vara şi iarna (în special, decembrie) este perioada propice pentru călătorii.

Referinţe:

[1] Cresc dobanzile la depozitele pe termen scurt, Capital, 18 martie 2004
[2] Comerţul online local, de 728 ori mai mic decât cel american, Market Watch, mai 2008
[3] Bilant 2008: 53,1 milioane euro pentru comertul electronic cu plata online, epayment.ro, 6 ianuarie, 2009
[4] Numarul tranzactiilor cu carduri Visa a crescut cu 9% in T1, Financiarul, 23 aprilie 2009