Dacă pentru orașe ca Timișoara, Oradea sau Satu-Mare sistemul de plată a parcării prin SMS a fost implementat de către firma timișoreană Timsoft PICONET S.R.L., iar pentru Cluj se aude că Astinvest e printre firmele participante la licitație, pentru București acesta va fi implementat direct de unul din operatorii de telefonie mobilă, și anume Vodafone. Sistemul de plată a parcării prin SMS, ce va fi introdus ca urmare a unui parteneriat dintre Vodafone și Administrația Străzilor București, va fi disponibil pentru început în parcarea din fața Atheneului Român (Piața George Enescu).

Procesul de plată al parcării presupune trimiterea numărului de înmatriculare al mașinii și timpul de parcare la un număr scurt dedicat, acestea fiind înregistrate într-o bază de date, ce poate fi verificată la nevoie, la fața locului, de pe dispozitive GMS (Geographic Messaging Service) de tip PDA sau smartphone.

Ce mi se pare ironic e faptul că primarul Capitalei crede că această soluție va desfinta rețelele de parcagii. Ca mulți alții sunt de părere că acestea vor există atât timp cât li se permite fie că parcarea se plătește prin SMS sau la un operator. Și nu, existența simultană a plății clasice și a celei prin SMS nu va rezolva această problemă.

După proiectul pilot este posibil ca modalitatea de plată să se extindă la o serie de parcări publice din centrul orașului. Poate că sistemul de plată va trebui adaptat și pentru utilizatorii altor rețele de telefonie mobilă (la același plan tarifar ca în rețeaua Vodafone), dând astfel posibilitatea unui număr mai mare de șoferi să folosească spațiile dedicate.

[via nocash.info.ro & Blog Tpark]

Cum mă interesează fenomenul, mai ales atunci când vine vorba de informare turistică în medii digitale, mi-am aşteptat timp rândul pentru testing. Nu vă gândiţi că erau cine ştie ce curioşi strânşi grămadă în faţa info-chioşcului. Doar un cuplu şi-a făcut curaj să vadă despre ce e vorba, dar s-a lăsat păgubaş repede.

După ce şi-au terminat treaba, m-am apropiat şi am constatat că este vorba despre promovarea proiectului regional Cetăţile Braşovului, proiect selectat în cadrul Programului Operațional Regional și cofinanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Alături de organismele menţionate mai devreme se regăseşte şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, având în vedere că este vorba de un proiect de promovare turistică a zonei Braşovului, iar beneficiarul de drept al proiectului este Consiliul Judeţean Braşov.

Din păcate, nu am putut să aflu nimic nou, având în vedere faptul că singura operaţiune posibilă era aceea de a naviga pe o pagină pe care era afişat un puzzle. Bag de seamă că piesele puzzel-ului ar fi trebuit să fie clickabile, dar acest lucru nu era posibil.

Am fost tentat să cred că folosirea info-chioşcurilor TomTouch pentru popularizarea proiectului este doar un testing al producătorului echipamentelor (aşa, ca să arate cât de mândră este echipa braşoveană din spatele TomTouch), dar m-am liniştit. E posibil ca info-chioşcul să fie parte a unui contract de livrare produse specifice şi prestat servicii de informatizare (în valoare de 200.000 EUR) încheiat de Consiliul Judeţean Braşov cu CS Vision, prin care a fost dezvoltată cea mai mare reţea de terminale de exterior şi de vitrină (sursa).

Din păcate, nici pagina web a proiectului Cetăţile Braşovului nu este accesibilă. Judecând după informaţiile pe care am putut să le citesc în cache, la terminalul respectiv ar fi trebuit să fie disponibile informaţii de interes turistic despre 6 cetăţi din zona Braşovului: Cetatea Rupea, Cetatea Făgăraş, Cetatea Feldioara, Biserica Fortificată Prejmer, Biserica Fortificată Viscri, Biserica Fortificată Hărman.

Voi aţi mai întlnit info-chioşcuri prin intermediul cărora se popularizau proiecte din cadrul Programului Operațional Regional?

Bun, să marcăm câteva elemente ce se încadrează perfect în ultimele metode de promovare și să vedem în ce stadiu se găsesc.

Metode de promovare implementate de administrația publică locală sau instituții din subordinea acestora în parteneriat cu alte entități:

• info-chioșcurile din sistemul administrativ ar putea fi folosite cu sucess, dacă ar mai exista pe undeva. Nu-i nimic, sunt bani la buget pentru unele dedicate promovării turismului.
• sistemul interactiv de informaredin pasajul de la Universitate se încadrează foarte bine la sisteme de informare utilizând tehnologii digitale, din păcate nu a rezistat foarte mult.
• seebucharest.ro (articolul despre lansare aici); este online, încă lipseşte facilitatea de rezervare online direct de pe site, nu are încă versiune în limba engleză și mai avem pretenția să atragem city-breakers, când nu le facilităm și informarea online, nu este promovat suficient nici măcar în rândul turiștilor români. Ar fi mers afișat pe autobuzele ce fac turul Bucureștiului.

• promovarea României pe Facebook(inclusiv a Bucureștiului); știți care e stadiul de implementare?
• panouri 3D pentru informare turisticăîn aeroporturi; încă la stadiul de idee. Aveți cunoștință de demararea acestui proiect?

• ministerul ar trebui să se facă un index al muzeelor virtualizate, măcar al celor existente
• de ce nu un city-guide pentru terminalele mobile?
• ghiduri turistice în mijloacele de transport în comun dotate cu sisteme GPS și echipament de redare video (vezi articolul de aici)

La fel ca şi RATB Navigator şi planificatorul de rută al RATB, transporturban.ro este un alt serviciu web ce pune le dispoziţia utilizatorilor facilităţi de planificare a rutelor, atât pentru mijloacele de transport de suprafaţă, cât şi pentru liniile de metrou.

Exceptând planificatorul de rută al RATB, RATB Navigator şi transporturban.ro oferă aceleaşi facilităţi: căutarea direct pe hartă a punctelor de plecare şi sosire sau alegerea acestora din lista străzilor sau obiectivelor (în cazul RATB Navigator, lista cu sugestiile de străzi/obiective nu este vizibilă în FireFox 3.6.13 în momentul în care se completează câmpurile de căutare), afişarea rutelor şi staţiilor pe hartă şi scurte indicaţii în cazul în care se schimbă mijloacele de trasport în comun, precum şi multiple variante de trasee.

Spre deosebire de planificatorul de rută de la RATB Navigator ce poate afişa rutele calculate atât pe Google Maps (vedere din satelit), cât şi pe Yahoo!Maps, cel de la transporturban.ro afişează rutele numai pe Google Maps (detaliu la nivel de stradă). Probabil varianta de Yahoo!Maps a RATB Navigator se justifica la nivel de detaliu al străzilor la momentul în care serviciu de mapare a străzilor în Google Maps era slab dezvoltat. La momentul actual, nu îl mai văd ca pe un avantaj competitiv, având în vedere noile schimbări în cadrul Google Maps.

Un plus al afişării traseelor în cadrul planificatorului de pe transporturban.ro este acela al afişării traseului pe hartă în paralel cu variantele de traseu şi explicaţiile aferente acestor, pe când RATB Navigator permite afişarea pe hartă abia după calcularea rutei, într-o fereastră separată. Daţi click pe imaginile de mai jos pentru detalii. Un plus pentru RATB Navigator îl consituie afişarea în km a distanţei parcurse şi timpul mediu de aşteptare (durata de parcurgere a trseului în condiţii de trafic normale?).

Legat de acest ultim aspect, ar fi interesant de văzut în ambele cazuri un calcul al timpului de parcurgere al unui traseu în condiţii meteo nefavorabile (ploaie, ninsoare, ceaţă – nu putem ignora faptul că în aceste condiţii nu ne putem bucura de un trafic normal), precum şi în funcţie de ambuteiajele de pe rutele stabilite (informaţiile ar putea fi luate din sistemul de management al traficului pentru mijloacele de transport în comun sau prin identificarea mesajelor Twitter ce conţin anumite hashtag-uri şi sunt asociate cu coordonate de localizare geografică – vezi info aici) .

Un minus în cazul RATB Navigator este faptul că, în momentul selectării punctului de plecare/sosire, trebuie să ştii ce mijloc de transport vei folosi (eg. autobuzul 331 sau 133 în condiţiile în care pe acea stradă/lângă acel obiectiv ai variante multiple de transport), un criteriu ce va fi luat în calcul la stabilirea rutei, pe când planificatorul de rută al transporturban.ro va alege cea mai apropiată staţie de strada/obiectivul indicat în funcţie de mijlocul de transport ales (autobuz, troleibuz etc.).

În privinţa versiunilor mobile ale serviciilor de care am amintit mai sus doar RATB Navigator este accesibil, transporturban.ro urmând a lansa o versiune mobilă a planificatorului în viitorul apropiat.

Pe final, dacă ne legăm strict de numele serviciului, putem deduce că transporturban.ro ar putea acoperi în viitor trasee ale mijloacelor publice de transport şi din alte oraşe ale ţării.

Voi mai ştiţi alte servicii de planficare rută pentru mijloacele de transport în comun?

transporturban.ro [via refresh.ro]

Municipalitatea [...] vrea ca in luna ianuarie 2011 sa lanseze website-ul turistic www.seebucharest.ro, care sa contina informatii trasee turistice, monumente, muzee, evenimente importante in Bucuresti, precum si o gama de oferte de cazare cu posibilitate de rezervare online.

Sursa: www.hotnews.ro

De asemenea …

In urma cercetarii/dezvoltarii strategiei de brand a Bucurestiului, vom incepe, in trimestrul II al anului 2011 sa dezvoltam o serie de proiecte: Bucharest Daily Pass – card turistic al Bucurestiului ce va include accesul la muzee, teatre, transport RATB si Metrorex, diferite facilitati/discounturi oferite de catre agentii economici parteneri ai PMB.

Surse din PMB pentru www.hotnews.ro

Ei, bine, site-ul mai sus amintit:

• este deja activ, mai lipseşte facilitatea de rezervare online direct de pe site;
• deşi numele site-ului e în engleză, după limba în care sunt prezentate informaţiile este un site destinat românilor; momentan nu există versiuni în alte limbi.

(Click pe imagine pentru a o mări)

Obiectivele sunt identificate pe bază de numere și culori. Numerele pe fundal roșu indică teatre, cele pe fundal verde parcuri, cele pe fundal albastru instituții publice, cele pe fundal portocaliu muzee, iar cele pe fundal galben universități.

În funcție de filtrul folosit (teatre, muzee etc.) obiectivele sunt afișate într-o listă derulantă afișată în partea stângă a ecranului, precum și pe hartă. Dacă se alege un obiectiv direct de pe hartă, o mică fereastră pop-up se deschide, fereastră în care sunt afișate, dup caz, o scurtp descriere a obiectivului, adresa, date de contact și o legătură către serviciul de vizualizare panoramică al MS, Photosynth.

Dacă cunoașteți astfel de inițiative din partea administrațiilor publice din alte orașe ale țării, nu ezitați să lăsați un comentariu.

Foto: Klinne

În ceea ce priveşte Bucureştiul, puteţi verifica starea traficului în centru şi două dintre  principalele artere bucureşteane vizitând secţiunea InfoTrafic a site-ului LiveTraffic.ro. În această secţiune sunt vizibile două hărţi ce sunt actualizate la interval de câteva minute cu informaţii din trafic. Acest hărţi fac parte dintr-o aplicaţie de info-trafic dezvoltată de Brigada de Poliţie Rutieră în colaborare cu UTI Systems şi Primăria Capitalei în cadrul proiectului Bucharest Traffic Management System, aplicaţie ce poate fi regăsită pe mai multe site-uri auto, precum şi afişată pe panouri publicitare electronice (în jur de 40?!).

Pe acelaşi site puteţi accesa webcam-uri amplasate în intersecţiile din Bucureşti.

Iar dacă aţi rămas captivi în traficul bucureştean şi nu numai, nu vă rămâne decât să daţi de ştire şi altora via Twitter, printr-un reply la @info_trafic sau adăugând hashtag-ul #info_trafic în mesajul vostru, pentru a se evita zona. De asemenea, puteţi folosi şi Twitter search-ul după termeni specifici: aglomeratie, blocaj etc.

Pe site-ul Jurnalul Naţional se găsesc informaţii cu privire la echipamentele radar instalate pe DN1/E60 (Bucureşti- Ploieşti – Braşov – Sibiu – Alba Iulia – Cluj Napoca – Oradea), iar site-ul Speed Cams pune la dispoziţie o întreagă listă a aparatelor radar/camerelor de supraveghere de pe teritoriul României.

>
View Larger Map

Pentru condiţiile din traficul naţional puteţi consulta pagina dedicată informaţiilor din trafic de pe site-ul Inspectoratului General al Poliţiei Române, pagina dedicată de pe site-ul Automobilul Clubul Român sau situaţia drumurilor naţionale de pe site-ul Companiei Naţionale Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. Mai găsiţi informaţii şi pe site-ul EuropaFM.ro.

Pe de altă parte, puteţi semnala orice informaţie referitoare la condiţiile din traficul naţional la @intraficeu. Ce e interesant e faptul că prin intermediul site-ului http://sunt.intrafic.eu se pot filtra informaţiile în funcţie de judeţ, atâta timp cât codul acestuia a fost furnizatîn twitt-ul către @intraficeu.

Cum ar fi să vedem un site care să adune toate aceste servicii la un loc şi să le prezinte într-un format mai web 2.o?

Dacă mai cunoaşteţi şi alte surse inovatoare de informare în materie de condiţii de trafic, nu ezitaţi să lăsaţi un comentariu.

Cele 100 de info-chioşcuri fac parte din Sistemul Interactiv Teritorial de Informare a Cetăţenilor (SITIC), proiect ce ar fi trebuit finalizat încă din 2007, conform informaţiilor existente pe site-ul Primăriei Municipiului Bucureşti.

Din păcate, până la ora actuală doar două astfel de info-chioşcuri au fost scoase la vedere. Unul expus în holul de la parterul Primăriei Capitalei şi unul inaugurat acum mai bine de un an în Terminalul Sf. Vineri, zona Unirii, în mandatul lui Adriean Videanu.

Conform spuselor lui Costin Păun, director la Direcţia de Dezvoltare Turism, din cadrul PMB, pe lângă informaţiile de interes administrativ, locuitorii Bucureştiului, dar mai ales turiştii, pot consulta hărţi ale mijloacelor de transport în comun, o hartă inteligentă care îi va ghida prin oraş către cele mai importante atracţii turistice, precum şi un program al celor mai importante evenimente care se desfăşoară în oraş.

Personal cred că aceste info-chioşcuri ar fi utile pentru turişti atât timp cât ar pune la dispoziţie, pe lângă cele menţionate, şi o hartă cu amplasarea hotelurilor, pensiunilor etc. care dispun de locuri libere de cazare. Am văzut această funcţionalitate aplicată la modul rudimentar în Albena, Bulgaria. Sisteme asemănătoare mai pot fi întâlnite în gările din marile oraşe europene.

Proiectul face parte din Strategia Naţională de Comunicaţii, program sub care s-a dezvoltat şi proiectul e-România. Din păcate, nu reuşesc să aflu nimic despre firma care se face răsăpunzătoare de aceste info-chioşcuri, aşa că orice informaţie este binevenită.

Nici staţiile de metrou nu vor duce lipsă de infochioşcuri, Pro Engineering, parte a UTI, urmând să finalizeze amplasarea a o serie de infochioşcuri în cele mai importante staţii de metrou. Chiar zilele trecute am văzut unul nefuncţional în staţia de metrou Păcii, iar altele, deja active, putând fi întâlnite în staţiile de pe magistrala Grigorescu 2 – Linia de Centură (citeşte mai multe).

În Bucureşti (ex. aeroportul Otopeni) şi în alte oraşe din ţară, mai pot fi întâlnite şi alte infochioşcuri, dar strict de interes turistic, infochişcuri întreţinute de NWG CONCEPT din Miercurea-Ciuc.

Până şi cei ce administrează Liberty Center au intenţionat facilitarea informării oamenilor, plasând în apropierea mall-ului un info chioşc care zace doar ca mobilier stradal. Noroc cu cele din interior că sunt funcţionale.

Din câte îmi dau eu seama, în multe locuri din Bucureşti şi din ţară, vor exista câte două tipuri de info-chioşcuri, care vor oferi, cel puţin din punct de vedere turistic, aceeaşi informaţie.

Exemplu: în aeroportul Otopeni există deja un info-chioşc turistic administrat de firma NWG CONCEPT, iar Primăria intenţionează să mai amplaseze încă unul, care va oferi în plus şi informaţii la nivel de administraţie locală. Avantajul va fi acela că mulţi gură-cască îşi vor satisface curiozitatea în acelaşi timp.

[Acest post va suferi modificări viitoare]

Mergând pe firul istoric al turului virtual muzeal în România, conform Jurnalului de Botoşani şi Dorohoi, prima vizită virtuală într-un muzeu s-a efectuat în Sibiu, în anul 2005, cu ajutorul unor info-chioşcuri cu tematică etnografică, istorică şi culturală. Iată că descoperim info-chioşcuri mult mai timpurii decât cele din reţeaua tourist-informator.info.

În maxim 3 luni, posibil să vedem ancorat în Piaţa Unirii un balon cu aer cald din care bucureştenii şi turiştii de aiurea pot admira priveliştea de la înălţime.

Posibil să îl găsiţi chiar şi pe Google Maps. Asta pentru că, după introducerea funcţionalităţii de vizualizare a webcam-urilor locale, cei de la Google au introdus în Google Maps o facilitate de afişare a obiectivelor din jur la click pe opţiunea What’s here?, din meniul contextul ce se activează la click-dreapta. Sunt afişate text şi imagini ale clădirilor din zona pe care se execută click-ul. [via TechCrunch]

De la hărţile interactive ne mutăm la mediile tridimensionale şi ne transpunem ca turişti într-o activitate de Turism digital 3D, fenomen descris pe descopera.ro, într-un articol din 2008.

Pe cât de inutile pot părea reţelele sociale la prima vedere, pe atât de folositoare pot fi în a-ţi documenta viitoarea vacanţă.

Pe final, Bogdan Pătru ne lămureşte cum stă treaba cu cardul european de sănătate, deşi eu pot să jur că l-am văzut în format-ul prezentat pe site-ul CASMB şi nu în format A4.

Te mai pot interesa şi notele de aici.

Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa

Cei ce nu au timp pentru o vizită în carne şi oase la Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa, pot face un tur virtual al accestuia, după completarea unui scurt chestionar pe pagina web a muzeului. Se pot vizualiza exponatele din holul centrual, demisolul, parterul şi etajul, iar trecerea dintr-o încăpere în alta se face printr-un simplu click pe globurile indicate cu săgeţi galbene.

Tururile virtuale au fost realizate de către Sopa Consulting, compania care a făcut şi tururile virtuale ce pot fi accesate pe www.sibiul.ro.

Turul virtual al Muzeului Antipa [via Alina (Junior Blogger) pe Cirip]

Muzeul Municipiului Bucureşti

Dacă în mai nu aţi avut ocazia să vizitaţi muzeul în cadrul evenimentului Noaptea Muzeelor, o puteţi face oricând accesând secţiunea Expoziţia permanentă de pe site-ul muzeului. În cadrul acestei secţiuni aveţi posibilitatea de a alege 5 tururi virtuale: Salonul Roşu, camera destinată arheologiei, camera feudală, sala unirii şi încăperea destinată administraţiei bucureştene.

Pentru a putea accesa tururile virtuale în Muezeul Municipiului Bucureşti aveţi nevoie de Quicktime Player. Eu vă recomand Quicktime Alternative. Spre deosebire de turul virtual al Muezului Antipa, în acest tur virtual nu aveţi posibilitatea de a naviga dintr-o încăpere în alta, decât întorcându-vă la meniul secţiunii Expoziţia permanentă.

Panoramările au fost executate de către firma de web design Cratima.

Muzeul Municipiului Bucureşti [via xperts.ro]

Muzeul Cotroceni

Pe site-ul Muzeului Cotroceni se pot vizualiza panoramări la 360° (pot fi accesate direct din home page) ale câtorva încăperi ale muzeului. Responsabili de panoramare se fac cei de la Flash Image Media. Despre Aceste prezentări am amintit şi în postul referitor la tururile virtuale în instituţiile statului de interes turistic.

Observăm că piaţa prezentărilor panoramice la 360° ia avânt pe zi ce trece, agenţiile turistice şi alte părţi interesate în promovarea propriei imagini conştientizând beneficiile acestor tehnologii.