Braşovul, la un click distanţă

Ca de obicei, în procesul de identificare a acestor tipuri de site-uri plec de pe site-urile primăriilor, unde de obicei se găsesc secţiuni cu informaţii turistice. De această dată, site-ul Primăriei Municipiului Braşov redirecţionează către un site turistic, ghid-brasov.ro, site pe care vizitatorii sunt întâmpinaţi de un mesaj al primarului. Nu îmi dau seama dacă site-ul este un proiect al primăriei executat de către agenţia media Digital Brain, agenţie de la care împrumută şi ceva din identitatea vizuală.

Contrar aşteptărilor, site-ul nu este un ghid al firmelor din Braşov şi împrejurimi, aşa cum sunt majoritatea site-urilor ce au cuvântul ghid în numele de domeniu asociat cu numele oraşului, ci unul turistic de pe care cei intersaţi se pot informa despre oraşul Braşov şi bisericile sale, despre bastioane, despre muzee şi activităţi culturale sau evenimente şi împrejurimi. Din păcate, site-ul nu încurajează interacţiunea vizitatorilor fiind unul static. Deşi informaţiile sunt bine structurate în categorii sunt prezentate succint, cei ce vor să afle mai mult despre un anumit obiectiv fiind nevoiţi să caute surse adiţionale.

Şi asta nu e o problemă, pentru că există site-uri administrate fie de firme, fie de grupuri de oameni ce îşi iubesc oraşul (sau pur şi simplu au văzut în acest tip de expunere o modalitate de a face bani) ce oferă informaţii care mai de care mai diverse.

De exemplu, Inside Communication, firmă de comunicare, administrează site-ul brasov.ro, site ce îşi propune să ţină la curent pe cei interesaţi cu tot ce se întâmplă în Braşov din punct de vedere timp liber. De asemenea, agenţia de turism OMTravel vine în îmtâmpinarea celor interesaţi cu brasovean.ro (sau brasovturism.ro), site ce păstrează acceaşi structură de ghid turistic ca şi ghid-braşov.ro, dar pe o platformă ce încet, încet îşi pierde din popularitate.

Din punctul meu de vedere, de departe cel mai interesant site de going-out ce promovează Braşovul este iubescbrasovul.ro. Ce e interesant e că site-ul este gândit ca o comunitate ce poate participa la generarea de conţinut sau la îmbunătăţirea celui actual, iar pentru o informare cât mai complexă fiecare local, obiectiv etc. înscris în site este asociat cu evenimentele ce au avut loc sau se vor desfăşura în locul respectiv. De asemenea, evenimentele listate pe site pot fi adăugate în calendarele vizitatorilor direct din paginile dedicate.

Şi pentru că promovarea unui oraş nu înseamnă numai text şi imagini statice, nu ezitaţi să faceţi şi un tur virtual.

Bloggerii, despre oraşele ţării

Ieşirile organizate în rândul boggerilor sunt un bun prilej de a promova obiective dintr-un anume oraş. Am amintit pe blog de astfel de evenimente, eu participând chiar la cel care a deschis această modă . Îmi pare rău că nu am putut onora invitaţiile Corinei pentru plimbările prin Târgovişte şi Bucureşti, şi încerc să mă mulţumesc sc cu faptul că astfel de ieşiri îmi dau subiecte pentru blog . Aşa cum a fost şi cazul ieşirii din acest sfârşit de săptămână: #prinbrasovulmeu, eveniment organizat de către Ovidiu Eftimie de la prinbrasov.com (actualizare din 19 octombrie 2011) printre ai cărui parteneri se numără şi Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Braşov, al cărui site poate fi pus alături de cele expuse mai sus.

Dacă ştiţi site-uri de promovare a Braşovului mult mai complexe decât cele menţionate sau dacă vreţi să comentaţi despre cele menţionate, nu ezitaţi să faceţi o intervenţie în comentarii. Având în vedere faptul că Braşovul este una dintre destinaţiile montane accesibile, sunt sigur că se bucură de multă vizibilitate în online. Haideţi să facem cunoscute proiectele care chiar merită.

Mai jos am extras proiectele acceptate în concurs ce au legătură cu zona turismului. Pentru fiecare proiect în parte veţi găsi reţelele sociale în care e promovat, date de contact ale iniţiatorilor/coordonatorilor, comentarii pe scurt legate de proiect, precum şi câte o întrebare pe care eu am adresat-o fiecărui concurent în parte, întrebare pentru care aştept răspuns în comentarii.

comoaranoastra.ro

Despre proiect: Pagina proiectului pe arenaursilor.ro | Site-ul proiectului | Facebook | Twitter

Iniţiator proiect: Sorin Trambitas [Pagina autorului pe arenaursilor.ro | Blog | LinkedIn | Facebook | Twitter]

Centralizator colaborativ de obiective turistice, unitati de cazare si evenimente. Trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari pentru utilizatorii sai:

- Ce sa vizitez in zona?

- Unde sa ma cazez in zona?

- Ce evenimente sunt in zona?

Un singur aspect s-a ignorat aici: Cum ajung în zonă dacă nu am maşină personală? Şi observ acest lucru la multe site-uri de turism. Majoriatate planificatoarelor de călătorii pun la dispoziţie calculatoare de rute prin Google Maps, ce îţi permit trasarea unui traseu optim atâta timp cât călătoreşti cu maşina personală. Totuşi, sunt anumite categorii de turişti care nu dispun de autoturism personal, drept urmare o secţiune de informaţii despre cum se poate ajunge aici cu autobuzul, rata locală, maxi-taxi sau trenul este binevenită.

Îmi place design-ul web 2.o şi simplitatea site-ului. Întrebarea pentru echipa din spatele proiectului este următoarea: cu ce vine în plus proiectul spre deosebire de proiectele deja existente (triptime.ro, aboutro.com, skytrip.ro), exceptând simplitatea?

DARIOSYSTEM

Despre proiect: Pagina proiectului pe arenaursilor.ro | Site-ul proiectului | Facebook | Twitter

Iniţiator proiect: Valentin Darii [Pagina autorului pe arenaursilor.ro | Blog | LinkedIn | Facebook | Twitter]

Poriectul presupune o platformă de mediere tip B2B între administratorii structurilor de cazare, agenţiile de turism şi turoperatori. Platforma pe care Valentin Darii a construit-o încearcă să vină ca răspuns la întrebarea pe care el însuşi a ridicat-o:

De ce micile agentiile de turism din Romania au 20 – 30 de hoteluri in oferta iar marile agentii nu lucreaza cu mai mult de  500 – 600 de unitati de cazare din cele peste 5900?

Mă uit peste proiectele despre care am tot vorbit pe blog şi nu pot decât să spun că mai e nevoie de multă muncă pe această piaţă ca să ieşi în faţă, deşi loc este pentru toată lumea, nici nu contest asta. Conform celor spuse de iniţiatorul proiectului, în 2010, demararea acestuia a fost evaluată la 8000 de euro:

Din investitia initiala de aproximativ 8.000 de euro, circa 5.000 de euro este suma necesara pentru dezvoltarea platformei si plata celor doi programatori care o vor realiza, iar restul de 3.000 de euro sunt directionati catre marketing.
Darii vrea sa inceapa afacerea cu sapte angajati si spera ca in acest an sa ajunga la un business de 30-40.000 de euro si sa inregistreze profit net.

Sursa: wall-street.ro

Întrebarea pentru echipa din spatele proiectului: intenţionaţi să vă completaţi baza de date cu unităţi  de cazare prin achiziţionarea unor site-uri de profil mai mici dar cu suficiente locuri de cazare (vedeţi şi discuţia de aici)? Oricare ar fi răspunul, vă rog să-l argumentaţi.

Sofa Space

Despre proiect: Pagina proiectului pe arenaursilor.ro | Site-ul proiectului | Facebook | Twitter]

Iniţiator proiect: Flavian Mihai [Pagina autorului pe arenaursilor.ro | Blog | LinkedIn | Facebook | Twitter]

Ideea este aceea de a crea o agentie de turism  online (Online Travel Agency) care, prin crearea unui portal web dedicat, poate face munca de mediere intre gazde si turisti.

Portalul se va numi “SofaSpace“ si isi va crea propriul business pe faptul ca in multe case exista un spatiu in plus – de obicei o camera dar si un loc pe canapea sau o casa intreaga – care poate fi pus la dispozitia altora pentru o taxa/suma de bani.

Din descrierea proiectului nu îmi dau seama cărei piețe se adresează: .com sau .ro. Dacă într-adevăr se adresează .com-ul, înseamnă că va fi un proiect de social travelling pe o nișa anume astfel încât să nu ajungă de bunăvoie în umbra arhicunoscutului couchsurfing.org.

Din informațiile disponibile pe net, Flavian Mihai nu este la prima inițiativă de proiect turistic, el susținându-și lucrarea de final de studii cu un proiect dedicat promovării României în rândul italienilor: visitromania.it și perfecționându-și conștințele de internet marketing și social media prin implicare directă în promovarea locală a unei ferme.

Întrebarea pentru Flavian este următoarea: cum crezi că ar primi .ro-ul un astfel de proiect?

wegetthere

Despre proiect: Pagina proiectului pe arenaursilor.ro | Site-ul proiectului | Facebook | Twitter]

Iniţiator proiect: David Nagy [Pagina autorului pe arenaursilor.ro | Blog | LinkedIn | Facebook | Twitter]

Iată-ne deja în fața celui de-al doilea proiect de tip social travelling prezent în competiția Arena Urșilor. Din start e clar faptul că proiectul vizează .com-ul și cu David Nagy în spate cu siguranță tinde spre the next big thing. Pe David l-am cunoscut la ieșirea #prinbucurestiulmeu. Deși nu am avut timp atunci să împărtășim idei, uitându-mă peste activitatea sa în mediul online nu pot să am decât cea mai mare admirație pentur un om cu așa o viziune. Să vedem cum își descrie David proiectul la care lucrează împreună cu Balazs Zsolt Bohonyi, wegetthere.com, unul dintre multele proiecte în care este implicat:

wegetthere.com ajuta oamenii sa calatoreasca mai mult, prin intermediul unei platforme de crowdfunding dedicate calatorilor, exploratorilor si aventurierilor. Poti strange fonduri pentru calatoria ta cu ajutorul familiei, prietenilor, comunitatii sau chiar al companiilor.

În cazul în care nu sunteți familiarizat cu conceptul de mai sus, vă mai pot da un exemplu despre care și eu am citit recent: twitchhiker.com. Omul din spatele site-ului s-a expus unui experiment prin care călătoriile sale cât mai departe de casă au fost finanțate de urmăritorii de pe Twitter: prieteni, companii, oameni de afaceri etc. Despre povestea lui puteți citi și în articolul de pe tnooz.com.

Întrebarea pentru David este aceeași ca pentru Flavian: cum crezi că ar primi .ro-ul un astfel de proiect?

Precious Tour S.R.L.

Despre proiect: Pagina proiectului pe arenaursilor.ro | Site-ul proiectului | Facebook | Twitter]

Iniţiator proiect: Alina Bolfescu [Pagina autorului pe arenaursilor.ro | Blog | BestJobs | Facebook | Twitter]

Practic, al doilea proiect doar la nivel de idee existent în concurs, o simulare de agenție de turism ce se dorește transpusă în realitate. Proiectul a beneficiat de ceva vizibilitate, fiind înscris la câteva concursuri destinate start-up-urilor și tinerilor antreprenori.

Întrucât orice societate modernă trăieşte din inovaţie şi din controlul schimbării şi al creşterii, conceptele cheie pentru o industrie a turismului şi serviciilor mereu antrenată în vârtejul schimbărilor şi pentru o economie de piaţă bazată pe competitivitate, PRECIOUSTOUR S.R.L. considera ca este inovaţia şi creativitatea.

Propunerea de proiect mi-a adus aminte de perioada studenției când am luat parte la o simulare de administrare a unei unități de alimentație pulică în cadrul Jocului de Conducere coordonat de dl. profesor Radu Emilian. Singura probă de creativiate, dar și de planificare în același timp, a fost cea de concepere a unui traseu turistic pentru care echipa din care făceam parte a câștigat maximul de puncte. În rest, statistici cu previziuni, mai și ce ne dicta logica și, într-un final, am ajuns pe locul 3.

Întrebarea pentru Alina este următoarea: cât la sută din efortul investit în varianta reala a afaceri ar fi bazat pe ceea ce îți dictează inima și cât bazat pe managementul științific?

Audio4Travel

Despre proiect: Pagina proiectului pe arenaursilor.ro | Site-ul proiectului | Facebook | Twitter]

Iniţiator proiect: Alin Popescu [Pagina autorului pe arenaursilor.ro | Blog | BestJobs | Facebook | Twitter]

Un serviciu online care ofera turistilor posibilitatea de a asculta comentarii audio geolocalizate si de a difuza propriile inregistrari audio intr-un mediu social similar Panoramio, YouTube. Acest serviciu se va oferi la nivel global si va contine comentarii audio gratuite si premium dezvoltate de catre i) noi, ii) partenerii nostri si iii) utilizatorii obisnuiti.

Nu știu cum se face că acum vreo două zile dădeam pe Twitter o ideea asemănătoare dar pentru care suportul era o mașină inteligentă Din descriere (vezi descrierea detaliată pe site) reiese că platformele ce vor fi folosite pentru distribuirea ghidurilor audio vor fi platforme web based asemănătoare YouTube sau Panoramio, de pe care se pot downloada aplicații. Se au în vedere cumva și aplicații mobile?

Întrebarea pentru Alin este următoarea: de unde așteptările ca utilizatorii obișnuiți să contribuie cu material audio propriu la ghidul turistic audio? De exemplu, eu ca turist am ajuns să fiu enervat de aparatul foto: în loc să mă bucur de ce e în jurul meu, îmi ocup timpul cu făcutul pozelor. La fel și cu telefonul mobil. Plus de asta, cum urci înregistrarea în baza de date de pe mobil? Există riscul ca omul să uite de înregistrare până ajunge la o conexiune bună.

Video Guide

Despre proiect: Pagina proiectului pe arenaursilor.ro | Site-ul proiectului | Facebook | Twitter]

Iniţiator proiect: Emanoil Șerban [Pagina autorului pe arenaursilor.ro | Blog | BestJobs | Facebook | Twitter]

Conceptul VideoGuide se bazeaza pe una dintre cele mai inovatoare si de impact tehnologii inventate vreodata: Filmul.
Folosind filmul ca instrument de comunicare, prezentam Romania prin videostreaming

Mai multe despre proiect puteți citi în postul de aici. Întrebarea pentru inițiatorul său este: care este direcția de dezvoltare a platformei de promovare video în condițiile actuale ale pieței?

Acestea fiind spuse, să le urmăm succes tuturor concurenților. Aștept părerile și estimările de investițiilor de care credeți că au într-adevăr concurenții în comentarii.

Dar stângăcia celui ce filmează şi calitatea imaginii îl pot determina pe cel ce se interesează de anumite destinaţii/locuri să renunţe la a mai vizualiza materialele în cauză. Pentru cel ce se informează ar fi o problemă minoră … poate alege să caute într-o multitudine de astfel de platforme.

Problema mai delicată apare în cazul agenţilor comerciali ce vor să promoveze prin clipuri video unităţi de cazare, localuri sau alte unităţi prestatoare servicii pe care le au în administrare.

Cum costurile unui spot TV sunt prohibitive pentru micii întreprinzători, aceştia se pot orienta către firme specializate care pot face clipuri video de prezentare profesionale şi le pot asigura prezenţa pe internet. În această categorie de prestatori de servicii intră şi Atlas Media Promotion, din Braşov, care administrează platforma videoguide.ro, o platformă în care s-au investit 30.000 EUR (!) şi pentru care lucrează o echipă de 25 de oameni.

Platforma de promovare video nu asigură numai vizibilitatea unităţilor prestatoare de servicii turistice ci şi promovarea de atracţii, această ultimă acţiune făcându-se din proprie iniţiativă a administratorului sau la cererea celor interesaţi, contra cost.

Deşi platforma sus numită a fost gândită să aducă bani prin promovare online contra cost, materialele video prezente pot fi integrate fără restricţii, asigurând astfel o vizibilitate mai mare în forumuri, bloguri, site-uri de agenţie sau asemeni metropedia.ro, reţele sociale etc. în acelaşi preţ.

Cetatea Brasovului

Îmi place layout-ul paginii pentru că asigură o navigare uşoară şi îmi place şi faptul că există o descriere text pentru fiecare clip video în parte. Subcategoriile fiecărei destinaţii (momentan Braşov şi Bucureşti) în parte includ Hoteluri/Pensiuni, Restaurante, Întreţinere şi relaxare, Atracţii turistice/atracţii oraşe. Orice locaţie deja înscrisă  în oricare din categorii poate fi plasată preferenţial în cadrul site-ului, contra cost.

Dau un minus pentru faptul că nu am găsit pe site informaţii despre compania din spatele proiectului şi încă unul pentru lipsa unor dimensiuni custom a clipurilor integarte (vezi YT).  Dar vorba aia: minus şi cu minus fac numai la şcoală plus.

Şi ar mai fi şi prezentarea pe hartă statică a locaţiilor …

Ar fi interesant de văzut un mashup cu o hartă interactivă (nu neapărat cu Yahoo!Maps, Google Maps etc).

VideoGuide [via Pixel & Daily Business]

Din acest motiv, toate piesele de patrimoniul existente în incinta castelului au fost retrase şi vor rămâne în proprietate statului român, urmând a fi expuse în incinta Vămii Medievale. Până pe 18 mai, vizitatorii încă mai pot vizita camerele goale ale castelului.

Conform ziare.com, în urma acrodului semnat cu statul român în 2006, o dată cu Castelul Bran, vor mai intra în posesia familiei Habsburg Casa principesei Ileana, Casa de Ceai Regina Maria, Casa Administratorului, Tabernaculul Inima Reginei Maria, parcul castelului (28.000 mp), cele două lacuri din parcul castelului (suprafaţă totală de 1.400 mp) şi drumul de acces (1.650 mp).

Să sperăm că în urma retrocedării castelul va rămâne în circuitul turistic, acesta fiind al doilea obiectiv turistic din România care atrage cei mai mulţi vizitatori, după castelul Peleş.

Ultimele informaţii cu privire la situaţia Castelului Bran [retrospectivă  Cotidianul]

Castelul Bran a fost inclus într-un top al celor mai frumoase castele medievale realizat de către CNN. Din păcate, Biroul de Turism din România şi administratorii Castelului Bran insistă să scoată în evidenţă legătura dintre castel şi Vlad Ţepeş. Vindem poveşti în loc să vindem istorie!

Reproduceri ale peisajului citadin autohton ca Ateneul, Palatul Regal, Biblioteca Central Universitară pot fi vizitate in lumea virtuală SecondLife, începand cu 29 noiembrie.

Toate drepturile rezervate © Aura Tatu

Pe lângă Sibiu şi Bucureşti, Braşov lasă deschisă lista iniţiativelor de transpunere în spaţiul virtual a oraşelor româneşti. Voi mai cunoaşteţi astfel de iniţiative?

Printre oraşele europene ce pot fi vizitate în SecondLife se numară Amsterdam, Barcelona, Cracovia, Copenhaga, München, Milano şi Torino.

Turismul virtual este acum o realitate accesibilă oricui deţine un calculator şi ştie să folosească ceva mai mult decât o hartă digitală.

Pe când rezervari direct dintre pereţii vreunui hotel românesc transpus 3D?

Also they could chose to visit (in VR mode, of course) accommodation & shopping places, restaurants, cultural destinations etc. in order to take a decision where to eat, where to stay over night or where to shop etc. All of this objectives are presented through a short text description and panoramas, and are located on the city’s virtual map.

In order to view this panoramas you need to install Quicktime Player and DevalVR plug-in.

Blog: http://vrbrasov.blogspot.com/

Let me know if you know other virtual maps of the Romanian cities.

Blog Reactions

Recently, one of my colleagues told me about the tourist info kiosk in Buşteni. Finally, I figured out, that the one in Braşov is part of the same network like the one in Buşteni. You can see a few pictures of the tourist info kiosk on Zodia penei’s Blog.

The tourist info kiosk called tourist informator provides city maps and info about places where to eat, where to stay over night, where to go (tourist attractions) or info about different kind of events. The hotel reservations could be made free of charge using the phone hanged near to the touch-screen, in 3 minutes time limit. Also, the tourists could take pictures of them self and send them to their friends via e-mail.

Soon, we will see one or more tourist info kiosks in Bucharest.

To find more about the tourist informator visit this website: www.tourist-informator.info

Photo: Mihaela Pană

Aşadar, scurta vacanţă de anul nou mi-am petrecut-o mai mult pe drumuri, dar în mare a fost OK, pentru că am revăzut Braşovul şi am socializat. Am plecat din Bucureşti spre Câmpulung pe data de 29 decembrie, în jurul prânzului. Curios, pe autostrada Bucureşti-Piteşti traficul se desfăsura în condiţii normale, deşi la ştiri se anunţau ceaţă şi porţiuni de polei pe anumite tronsoane din autostradă.

E bine de ştiu că, pe direcţia Bucureşti-Piteşti a autostrăzii, între Km 20 şi Km 70, sunt câteva gropi, mai bine spus gropane, ce te pot scoate uşor de pe carosabil sau te pot proiecta direct în parapetul metalic ce desparte autostrada în cele două sensuri de mers. Aşa că aveţi grijă cum conduceţi în caz că aveţi drum pe acolo. Şi bineînţeles, feriţi-vă de şumahării cu Dacii cu Nike pe lunetă sau merţane albe!

Singurul lucru care te mai scotea din banalitatea unui drum drept, erau zonele împădurile ce păreau ca de zahăr datorită brumei căzută în nopţile reci … şi bineînţeles speranţa că, după Km 50 vei mai găsi un spaţiu de servicii unde să îţi uşurezi vezica (deşi există panouri de atenţionare, acestea abia sunt în construcţie). Am ocolit Piteştiul pe tronsonul nou de autostradă, iar cei 50 de kilometri până la Câmpulung au fost cei mai jalnici din tot traseul datorită şoselei plină de gropi. După 4 ore am ajuns în final la Câmpulung, unde spre deosebire de Bucureşti, nu mai era pic de zăpadă.

Seara am ieşit să explorăm Câmpulung-ul, animat doar de-a lungul bulevardului Negru Vodă. Până acum e singurul oraş în care am văzut cele mai multe însemnări de genul “Ne rezervăm dreptul de a ne selecta clienţii”, de unde, eu unul am înţeles că e un oraş plin de oameni dubioşi (ca să nu zic altceva). Ne-am oprit la o pizza la un local (restaurant + pizzerie) care, deşi arată kitchios pe dinafară, oferă o atmosferă degajată (mai mult de pub!) susţinută de muzică din anii ’80 şi … porţii imense de pizza.

Duminică, 30 decembrie, am plecat, tot în jurul prânzului, spre Braşov. Zăpada a apărut (ca strat depus deja) abia după ce am început să coborâm în culoarul Rucăr-Bran, dar şoseaua era OK, fără zăpadă, şi până în Bran a fost un drum liniştit. Pentru a traversa Branul, ne-a luat pe puţin 30 de minute. Am ajuns la Braşov în jur de ora 15, unde, spre deosebire de unde veneam noi, erau pe puţin -10° C, şi un strat de zăpadă consistent, dar străzile dezăpezite!

Bineînţeles, atracţia principală … Lipscaniul Braşovului, Blvd. Republicii, frumos luminat, Piaţa Sfatului cu bradul cel mare şi fântâna luminată. În nebunia de turişti care mişunau pe acolo, am uitat să mă conving personal de existenţa acelui info-kiosk. Oricum, din auzite, cică ar fi nevoie de o aprobare de la primărie pentru a accesa acel punct de informare. Deci, în loc să se uşureze accesul turiştilor la informaţii, de fapt se îngreunează.

E o plăcere să te plimbi prin centru vechi al Braşovului, pe străduţele înguste, printre care şi Strada Sforii, să admiri clădirile vechi ca Şcoala Germană, Biserica Neagră, Turnul Alb etc., iar apoi să te opreşti într-una din cafenelele de pe Blvd. Republicii. Noi ne-am oprit la Mado Cafe, una din cafenelele-restaurant, care acum câţiva ani aveau automate de distribuire a prezervativelor în toalete, lucru pe care nu l-am mai întâlnit în altă parte. Preţurile ca de oraş turistic, dar nu atât de mari ca să te ţină multe ore în frig în căutarea de un local convenabil sau să te facă să te mulţumeşti cu privitul la mini specatcolul amerindian în aer liber.

Luni, 31 decembrie, ne-am întors la Câmpulung, cu oprire în Poiana Braşov, foarte aglomerată de altfel. Vile şi viluţe au apărut peste tot pe lângă drumul ce urcă în Poiană, iar acolo, toate locurile unde poţi băga o maşină sunt locuri de parcare cu plată (4 RON/h). Pentru numai 30 RON poţi schia o zi întreagă (skiuri şi beţe) sau pentru cei mai statici există vin fiert la 4 RON/400 ml, friptură şi cârnaţi de casă.

Drumul înapoi spre Câmpulung a fost oarecum obositor datorită faptului că ne-a prins noaptea şi am prins porţiuni cu ceaţă, lucru mărunt pentru unul cu un Audi TT . Ajunşi la Câmpulung şi neavând nimic aranjat am fi vrut să ieşim în centru, dar oboseala şi-a spus cuvântul şi am rămas să închinăm un pahar de şampanie în intimitatea căminului propriu, cu gândul la un an mai bun şi împliniri pe măsură.

I’m just wondering, if it’s possible to download digital maps to the USB devices from the info kiosk!

FOR SALE: A PAIR OF WHOLE EARTH BOOTS, 150 RON