Proiectul, al cărui beneficiar este Consiliul Judeţean Maramureş, iese din tiparul secţiunilor dedicate activităţii turistice dintr-un anume judeţ, secţiuni ce se regăsesc pe site-urile primăriilor, consiliilor judeţene sau prefecturilor.

Cum proiectul beneficiază de un site propriu, paleta de informaţii turistice este mult mai largă şi mult mai bine structurată, informaţiile fiind disponibile atât în romană, cât şi în engleză.

Site-ul proiectului este structurat în 4 secţiuni, ce oferă informaţii generale despre zona Maramureş, informaţii despre locurile ce pot fi vizitate, tipuri de activităţi cultural-recreative ce pot fi practicate în Maramureș, precum şi câteva propuneri de trasee turistice şi sfaturi de călătorie în secțiunea planifică-ți excursia.

În secţiunea dedicată sfaturilor de călătorie, celor interesaţi le sunt recomandate agenţiile de turism din principalele localităţi turistice ale Maramureşului. Din păcate, nu văd nicăieri recomandări în ceea ce priveşte unităţile de cazare. Posibil să fie parte din strategia consiliului judeţean în ceea ce priveşte promovarea turismului maramureşean, ţinându-se astfel departe de acuzele ce pot fi aduse de turişti în legătură cu neregulile descoperite pe parcursul sejururilor lor.

De asemenea, călătorii pot găsi aici informaţii despre cardul de reduceri la serviciile turistice, Maramureș Pass, card ce aduce cu sine o grămadă de reduceri în unităţile de alimentaţie publică, muzee etc. Cardul poate fi achiziţionat de la centrul de informare turistică din Baia Mare, unitate ce în prezent se ocupă şi de administrarea site-ului.

Mă întreb de ce pe site-ul Consiliului Județean se mai păstrează încă secțiunea dedicată informării turistice, când, la fel de bine, ar putea fi redirecționată către site-ul mai sus menționat.

Înainte de a trece la analiza implicării administraţiilor publice în turismul electronic în cadrul ficărui judeţ component al Regiunii de Dezvoltare Vest (Banat) (Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş), vreau să vă reamintesc faptul că am insistat pe următoarele aspecte:

• nivelul de implicare în turismul electronic (e-informare, e-rezervare, e-plată) înainte de obiectivele stabilite prin Programul Operaţional Regional 2007-2013;
• nivelul de evoluţie în aria aceasta a turismului electronic (e-informare, e-rezervare, e-plată) după adoptarea Programul Operaţional Regional 2007-2013 în relaţie cu actorii privaţi din peisajul economic;
• poziţia administraţiilor publice faţă proiectele Romanian Development Gateway şi e-România, în măsura în care acestea implică proiecte de turism electronic.

La nivel de regiune, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest pune la dispoziţia publicului informaţii turistice generale despre atracţiile turistice ale regiunii prin intermediul secţiunii dedicate din portalul www.regiuneavest.ro, fără a pune la dispoziţia publicului facilităţi de e-rezervare sau e-plată.

Acestea fiind spuse, vom continua în cele ce urmează analiza implicării administraţiilor publice din fiecare judeţ component al Regiunii de Dezvoltare Vest (Banat), instituţiile vizate fiind în primă instanţă consiliile judeţene.

În cazul în care vă intereseză un anume judeţ, faceţi click pe numele acestuia din următoarea listă (până îmi voi da seama cum să fac un articol pe mai multe pagini, citiţi mai departe apăsând pe butonul verde Read More):

• Arad
• Caraş-Severin
• Hunedoara
• Timiş

Arad

O primă strategie de dezvoltare a turismului în Judeţul Arad a fost elaborată de către Consiliul Judeţean Arad (CJA) pentru perioada 2005-2009, de altfel, singura iniţiativă de acest fel din ultimii 20 de ani. Acest lucru a fost luat ca reper în elaborarea unei strategii de dezvoltare a turismului pentru perioada 2011-2015.

În cursul anului 2009, CJA a înaintat către aprobare Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Direcţia Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism, un proiect al Programului Operaţional Regional (POR) ce vizează Crearea Centrelor Naţionale de Informare şi Promovare Turistică şi dotarea acestora ca parte a axei prioritare 5 (Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului), domeniul de intervenţie 5.3 (Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică).

Obiectivul principal al proiectului este de a promova potenţialul turistic al judeţului prin crearea unui Centru Naţional de Informare şi Promovare Turistică, la care se adaugă crearea unei baze de date cu informaţii turistice ce va permite condiţii propice pentru stocarea informaţiilor turistice, schimbul electronic de date la nivel naţional (în reţeaua în care vor fi interconectate toate centrele naţionale de informare şi promovare turistică) privind activitatea turistică a turiştilor autohtoni şi străini, precum şi accesul acestora pe cale electronică la informaţiile de interes turistic (obiective, trasee, unităţi de cazare şi facilităţi de rezervare).

Momentan, din punct de vedere turistic Judeţul Arad este promovat prin:

1. intermediul unor iniţiative private ca www.virtualarad.net, www.darnick.com, www.luncamuresului.ro sau www.manastireabodrog.ro;
2. iniţiative ale administraţiei publice ca pagini de prezentare a potenţialului turistic al judeţului: www.primariaarad.ro, www.cjarad.ro.

Până în acest moment s-au întreprins puţine demersuri în realizarea unui portal turistic unitar, aşa cum s-ar fi dorit de la început ca parte a strategiei de dezvoltare a turismului în Judeţul Arad pentru perioada 2005-2009. Această sarcină intră în responsabilităţile CJA, Centrului Cultural Judeţean Arad (CCJA) şi Primăriei Arad.

Reprezentanţii CCJA au declarat pentru www.gtd20.ro că singurul proiect iniţiat până la ora actuală de către CJA şi Centrul Cultural Judeţean Arad, ce este deja în execuţie şi vizează culegerea datelor de natură culturală şi turistică existente în cadrul instituţiilor de cultură şi turism din judeţ, precum şi recuperare şi transpunerea acestora în format electronic, este Enciclopedicarad, proiect despre care aţi putut citi pe www.gtd20.ro la momentul lansării acestuia.

Dacă la capitolul e-informare lucrurile se mişcă în direcţia cea bună, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre facilităţile de plăţi electronice, Judeţul Arad confruntându-se cu un grad scăzut de folosire a instrumentelor financiar-bancare moderne (carte de credit, virament prin internet etc.), precum şi cu o cooperarea slabă cu operatorii de turism, după cum se menţionează în analiza SWOT a potenţialului turistic prezentă pe site-ul CJA.

Aceleaşi surse din cadrul CCJA au confirmat pentru www.gtd20.ro faptul că, în nici una din localităţile de interes turistic din judeţ, nu există info-chioşcuri care să faciliteze informarea turistică, rezervarea sau plata serviciilor turistice de către turişti.

Totuşi, în anul 2009, Consiliul Judeţean Arad a accesat fonduri structurale în cadrul Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, axa prioritară III (Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public), domeniul major de intervenţie 2 (Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice), operaţiunea 2 (Implementarea de sisteme TIC în scopul creşterii interoperabilităţii sistemelor informatice şi asigurarea conexiunii broadband) pentru proiectul Creşterea interoperabilităţii sistemelor informatice între unităţile administrativ teritoriale din Judeţul Arad, proiect ce prevede crearea unei reţele între CJA şi primăriile de judeţ […], configurarea şi implementarea bazelor de date […], hărţi GIS etc.

În ceea ce priveşte proiectul ARAD@CONECT – Platformă Digitală de Integrare şi Consolidare a Serviciilor Electronice de e-Guvernare şi e-Administraţie pentru Consiliul Judeţean Arad cu Extindere la nivelul Judeţului Arad, depus spre aprobare sub operaţiunea 3.2.1. (Susţinerea implementării de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiunii broadband) din cadrul aceluiaşi program de finanţare, acesta prevede atât dezvoltarea de servicii de e-guvernare pentru cetăţeni, cât şi instalarea de info-chioşcuri administrative ce, mai mult ca sigur, vor oferi şi informaţii de natură turistică.

Din punct de vedere al proiectului e-România, lansat în iunie 2009, reprezentanţii CCJA sunt de părere că

Site-ul ar trebuie să dezvolte o strategie de comunicare integrată, axată pe coerenţă şi consecvenţă în ceea ce priveşte elementele de identitate vizuală deja folosite de fiecare entitate participantă în acest proiect, dezvoltarea unei campanii de educare a consumatorului pentru a cunoaşte şi apela cu încredere, on-line, cele trei facilităţi oferite de tehnologia informaţiei (e-informare, e-rezervare şi e-plată), pe respectarea referinţelor prezentate la începutul adresei noastre, cât, mai ales, pe un real şi dinamic parteneriat local, regional sau chiar naţional public-privat.

La nivel municipal, în materie de e-informare turistică, Primăria Arad vizează tot un site web, precum şi pe ajutorul iniţiativelor ONG-urilor ce administrează platforme ca www.cepotface.ro, ce oferă alternative de petrecere a timpului liber în Arad şi împrejurimi. În ceea ce priveşte atragerea turiştilor, primăria mizează pe promovarea web şi cardul turistic pentru oferirea de pachete turistice celor interesaţi de obiectivele turistice din Judeţul Arad.

Caraş-Severin

Contactaţi via email, reprezentanţii Consiliului Judeţean Caraş-Severin (CJCS) nu s-au arătat interesaţi de subiectul investigat pentru materialul aici de faţă, menţionându-se doar faptul că Serviciul Proiecte cu Finanţare Internaţională din cadrul CJCS a avut rolul de a implementa proiectul Centru de informare si promovare a atracţiilor turistice BANAT la Gărâna, proiect în cadrul căruia s-a contractat serviciul de realizare a Strategiei de Dezvoltare Integrată a Turismului în zona Caraş-Severin – Vršac – Banatul de Sud ca parte a Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Caraş-Severin 2007-2013.

Referitor la modalităţile de e-informare, e-rezervare şi e-plată, în capitolul 4 al strategiei mai sus amintite, Direcţii de dezvoltare şi de investiţii directe în turismul Caraş-Severinean, se menţionează în analiza SWOT dorinţa CJCS de a schimba atitudine opiniei publice despre importanţa Internetului, întrucât CJCS întrevede ca şi megatendinţe pe termen mediu şi scurt faptul că deciziile şi ordinele de călătorie date de clienţi se vor face pe internet, brokerii oferind discount-uri pentru închirierea spaţiilor de cazare pe websit-uri.

În ceea ce priveşte managementul durabil al destinaţiilor turistice de excelentă în dezvoltare, bazate pe atracţii naturale, culturale, religioase, balneologice, industriale vechi, rurale, moşteniri (capitolul 8), CJCS este de părere că …

[…] este necesară asigurarea coerenţei acţiunilor diverşilor actori publici şi privaţi cu rol potenţial în promovare, atât în plan orizontal (firme, instituţii, filiere turistice), cât şi în plan vertical (actori locali, regionali, naţionali şi, eventual, parteneriate la nivel internaţional).

… iar internet-ul poate ajuta consistent în această direcţie, fiind un bun canal de informare, comunicare şi promovare, atât pentru actorii privaţi, cât şi pentru cei publici (ex. oficiile de turism).

De asemenea, în ceea ce priveşte distribuţia electronică a spaţiilor de cazare, CJCS este deschis către parteneriate în cadrul unor reţele sau asociaţii de comercializare dedicate în vederea creării unui sistem central de rezervare online.

Concret, pe partea de e-informare, ca urmare a proiectului Dezvoltarea turismului tematic în Banatul Montan, finalizat în data de 30 noiembrie 2009, CJCS a creat o pagină de internet în vederea promovării regiunii ce poate fi accesată la adresa http://turism.cjcs.ro/.

Microsite-ul în cauză pune la dispoziţia turiştilor internauţi informaţii detaliate despre:

• formele de turism practicate pe tot cuprinsul judeţului;
• traseele turistice;
• harta turistică,

precum şi o bază de date cu informaţii de contacte pentru nu mai puţin de 200 de unităţi de cazare, în special vile şi pensiuni.

O altă bază de date cu informaţii despre turismul transfrontalier şi internaţional a fost concepută în cadrul proiectului Centrul de informare şi promovare a turismului Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, finalizat în februarie 2009.

În ceea ce priveşte poziţia administraţiei publice din Caraş-Severin faţă de proiectele e-România şi Romania Development Gateway, reprezentanţii CJCS nu au furnizat nici o informaţie.

Hunedoara

Conform planului judeţean de dezvoltare 2007 – 2013, legat de Axa strategică III. Turismul (strict legat de partea de e-informare, e-rezervare, e-plată), Consiliul Judeţean Hunedoara (CJH) îşi propune următoarele:

• Înfiinţarea de centre de informare turistică
• Extinderea panourilor stradale tip city-light cu informaţii turistice
• Asistenţă pentru dezvoltarea unor metode moderne de furnizare a serviciilor turistice
• Realizarea unor sisteme informaţionale centralizate de prezentare a ofertelor turistice şi de rezervări online

Dl. Alexandru GRUIAN, consilier pe probleme de turism în cabinetul preşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara, a avut amabilitatea de a răspunde cererii înaintate de mine, furnizând câteva informaţii legate stric de aspectele e-informare, e-rezervare şi e-plată în activitatea de turism susţinută de administraţia publică hunedoreană.

Până la momentul demarării Programului Operaţional Regional, Consiliul Judeţean Hunedoara a avut în vedere aspecte legate de informarea electronică a populaţiei, cu trimitere directă la turism.

Astfel, site-ul Consiliului Judeţean Hunedoara cuprinde un număr semnificativ de date despre oferta turistică a judeţului şi poate fi consultat la adresa www.cjhunedoara.ro. De asemenea, a fost creată o bază de date electronică ce cuprinde monumentele din judeţ, spaţiile de cazare şi masă, numerele de telefon, adresele de e-mail şi site-urile, acolo unde acestea există.

Mai exact, în secţiunea Informaţii despre Judeţul Hunedoara, se găseşte şi secţiunea dedicată activităţii de turism, iar baza de date cu monumentele din judeţ poate fi accesată în secţiunea Cultura Hunedoreană.

În privinţa info-chioşcurilor turistice, dl. Alexandru GRUIAN a confirmat pentru www.gtd20.ro existenţa a 5 asemenea info-chioşcuri în punctele de informare turistică din Deva, Vaţa de Jos, Straja, Geoagiu şi Orăştie. Acestea facilitează prezentarea detaliată a ofertei turistice a judeţului, în limba română şi în limbile engleză, franceză, germană, italiană şi maghiară.

Merită menţionat faptul că CJH, prin intermediul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva a fost partener în proiectul De la primele scrieri până la multimedia, proiect dezvoltat în colaborare cu Institutul Multimedia Româno-Elveţian, Deva, prima iniţiativă românească de furnizare a informaţiilor de interes cultural prin intermediul QR code-urilor.

Conform spuselor d-lui Alexandru GRUIAN, în cadrul protocoalelor de colaborare dintre judeţul Hunedoara şi regiunile europene între care există astfel de protocoale sunt incluse prevederi legate de promovarea reciprocă a turismului, evident şi prin e-informare, în prezent lucrându-se la proiecte referitoare la e-rezervare şi e-plată (ca parte a implementării Programului Operaţional Regional aşa cum au fost enunţate la începutul secţiunii).

Referitor la platforma Romania Developement Gateway, dl. Alexandru GRUIAN a menţionat faptul că nu s-au făcut nici un fel de demersuri pentru facilitarea accesului populaţiei la servicii turistice.

Timiş

Contactaţi via email, reprezentaţii Consiliului Judeţean Timiş (CJT) au declarat pentru www.gtd20.ro că:

[...] o prioritate a administraţiei judeţene este crearea infrastructurii (drumuri, alimentare cu apă, etc.), cu scopul de a oferi posibilitatea dezvoltării de investiţii, inclusiv în domeniul turistic. Consider că rolul administraţiei judeţene este să dezvolte infrastructura, astfel încât să atragă investitori care să deschidă pensiuni şi zone de agrement, precum cea cuprinsă între localităţile Bârna, Surduc, Gladna, Zolt, Luncani, Tomeşti, Pietroasa şi Făget (partea de est a judeţului Timiş),

precum şi faptul că, prin intermediul Agenţiei de Dezvoltare Economică Timiş, s-au

[...] iniţiat mai multe proiecte care vizează domeniul turistic, printre care „Valorificarea potenţialului turistic local judeţean transfrontalier – Timişoara, poartă de acces spre arealul româno-sârb al Dunării”, SF-ul pentru Pista de cicloturism în zona cooperării transfrontaliere România-Ungaria, SF pentru valorificarea potenţialului turistic transfrontalier, incluzând piste de cicloturism de-a lungul râului Bega, în aval de Timişoara, consolidarea şi reamenajarea Palatului Baroc (care găzduieşte Muzeul de Artă), reabilitarea şi revitalizarea fortificaţiei Cetăţii Timişoara.

Din păcate, nu s-a făcut nici o referire la aspectele menţionate în cererea înaintată, drept urmare, singurele informaţii oficiale sunt cele prezente pe site-ul CJT şi pe site-ul Primăriei Timişoara.

Aşadar, conform Strategiei de Dezvoltare Economico – Socială a judeţului Timiş pentru perioada 2009 – 2015, în perioada 2004-2008 nu a fost finalizat nici un proiect pe axa turism, dorindu-se ca în perioada 2009 – 2015 să se creeze o ofertă turistică atractivă şi competitivă, care să pună în valoare potenţialul zonei şi să contribuie la creşterea economică a judeţului. Nu îmi pot da seama dacă acest obiectiv presupune şi crearea unui site şi dacă acesta va putea facilita rezervări şi plăţi electronice. Având în vedere numărul redus al utilizatorilor din judeţ (conforma analizei SWOT), nici nu cred că se va pune accent pe acest lucru.

Informarea electronică a turiştilor internauţi se face prin intermediul paginii dedicate de pe site-ul CJT, unde se găsesc informaţii sumare ce prezintă la modul general turismul în Judeţul Timiş.

În privinţa aceluiaşi aspect privind informarea electronică, printre pionierii ce au adoptat tehnologii de transmitere a informaţiilor la distanţă şi pentru plata electronică a taxelor şi impozitelor se regăseşte Primăria Timişoara. În 2003, primăria a introdus în principalele zone frecventate de timişoreni (în special în oficiile de taxe şi impozite) primele info-chioşcuri ce facilitau, pe lângă plata electronică a texelor şi impozitelor, vizualizarea ghidului turistic al Timişoarei şi traseele mijloacelor de transport cu care aceştia se pot deplasa din locul în care se află spre anumite obiective la care intenţionează să ajungă sau posibilitatea consultării băncii de date urbane prin intermediul sistemului informatic GIS.
Adoptarea tehnologiilor de asistare a cetăţenilor i-a adus Primăriei Municipiului Timişoara marele premiu în cadrul Festivalului de Comunicare Internetics, la categoria multimedia offline, pentru Aplicaţia info kiosk.

Din păcate, conform ziarului Ziua de Vest, din cele 17 info-chioşcuri achiziţionate de primărie de-a lungu timpului, doar unul mai e funcţional.

Şi nu în ultimul rând, nu ştiu dacă este neapărat inspirat din proiectul Digital Zoo, dar ştiu cu siguranţă că este un proiect de cooperare transfrontalieră, proiectul CarpatZoo (Traim în bazinul Carpati – Dezvoltarea atractivitatii pentru vizitatorii Parcului Zoologic Szeged si Gradinii Zoologice Timisoara) vine să completeze aria serviciilor de e-informare prin site-ul dedicat proiectului, site ce prezintă fauna existentă în Grădina Zoologică din Timişoara. Siteul este dezvoltat de către firma Expertissa, firmă ce se ocupă şi de reconstrucţia virtuală şi promovarea turistică a trei cetăţi antice dobrogene.

După modelul proiectului bucureştean şi cel timişorean va beneficia de avantajele camerelor web ce vor reda viaţa de zi cu zi a animalelor.

În ceea ce privește implicarea în proiectul Romanian Development Gateway, surse din cadrul Agenţiei de Dezvoltare Economică Timiş au confirmat pentru www.gtd20.ro că nu s-au făcut demersuri în acest sens, iar în privința privința proiectului e-România au fost făcute următoarele precizări:

În privința unor acțiuni concrete de implementare a conceptului e-România, Consiliul Județean Timiș nu a fost contactat și nici informat până în prezent de către Ministerul comunicațiilor și Societății Informaționale, pe care îl considerăm “bagheta unică” de coordonare a inițiativelor venite din partea administrațiilor publice locale și județene în acest domeniu. Rămânem cu speranța că în perioada care va urma se va realiza în acest domeniu o punte de legătură directă a ministerului și cu administrația publică din Județul Timiș.

De asemenea, aceleași surse din cadrul Agenţiei de Dezvoltare Economică Timiş au ținut să precize că, în perioada următoare, pe plan local se vor iniția cu ajutorul mijloacelor existente câteva activități de sensibilizare a administrațiilor publice și locale din Județul Timiș cu privire la importanța și necesitatea inițierii și implementării unor proiect care să încurajeze implicarea în turismul electronic.

Concluzii

Parcurgând cele de mai sus se observă o orientare a administraţiilor publice în special către zona de e-informare turistică (digitalizarea informaţiei turistice) şi mai puţin spre partea de e-rezervare sau e-plată, facilităţi ce depind în mare parte de colaborarea cu actorii privaţi din peisajul economic. De asemenea, focusul pe îmbunătăţirea infrastructurii ce susţine turismul (drumuri, spaţii de cazare etc.) îndepăratează administraţiile publice locale de procesul promovării şi facilitarea accesului la pachete turistice prin intermediul internetului.

Ca de fiecare dată, orice completări la cele de mai sus sunt binevenite în comentarii sau în topicul creat special pe grupul de LinkedIn dacă sugestiile vin pentru judeţe ce nu se regăsesc în postul de faţă.

Înainte de a prelua informaţii ca atare din acest post, vă rog să citiţi Neticheta blogului şi să mă contactaţi înainte pentru a stabilit condiţiile în care le puteţi prelua. Cei ce intenţionează să folosească materialul de faţă ca atare pentru lucrări de licenţă sau disertaţie, ar fi bine să se gândească de două ori înainte să facă asta, după ce citesc articolul Cum să scrii o lucrare de licenţă despre turismul electronic fără a fi acuzat de plagiat şi articolul Acest articol nu este despre turismul electronic în ediţiile de print ale ziarelor. Nici măcar în cele online.

Enciclopedicarad este o transpunere în format digital a obictivelor cultural-turistice de pe teritoriul Judeţului Arad.

Avand sloganul ”o enciclopedie virtuala a valorilor ce ne inconjoara” acest proiect are o dubla misiune. Pe de-o parte isi propune stimularea interesului fata de artisti si personalitati culturale contemporane, promovarea operelor acestora, precum si a obiectivelor turistice ale zonei, iar pe de alta parte se urmareste punerea acestor informatii la dispozitia tinerilor, intr-un format de comunicare modern si flexibil, intr-un instrument larg folosit si accesat de acestia, adica o enciclopedie digitala, a declarat Adrian Tolea, vicepresedintele CJ Arad. Sursa: Portalul Naţional de Administraţie Publică

Proiectul va fi prezentat şi prin intermediul unui blog,  ce are ca scop promovarea valorilor judeţului în rândul tinerilor.

O parte din conţinutul enciclopediei (~200 de articole), poate fi accesat în cadrul Wikipedia în limba română.

În acest demers, unul dintre obiective presupune instituirea unui sistem integrat şi informatizat al ofertei turistice româneşti, lucru pe care mi-l propun să îl urmăresc în detaliu pentru fiecare regiune de dezvoltare în parte.

Practic, nu mă voi limita asupa acestui aspect, ci voi încerca să aflu cum este perceput fenomenul turism electronic în toate cele trei faze ale sale (e-informare, e-rezervare, e-plată) la nivel de administraţie publică, în primul rând plecând de la strategia de dezvoltare a turismului pentru perioada 2007 – 2013, ca parte a strategiei de promovare a turismului, iar în al doilea rând aducând în discuţie aspecte ce ţin de proiectele din trecut şi stadiul lor de dezvoltare/implementare.

• Cum înţeleg administraţiile publice turismul electronic. Regiunea de Vest (Banat)

Momentan, site-ul prin care Ministerul Comunicaţiilor vrea să aducă ţara mai aproape de oameni a fost lansat în vederea obţinerii de feedback din partea publicului şi va fi lansat oficial la începutul lunii iulie.

Printre serviciile transpuse în mediul virtual se găseşte şi cel de dezvoltare turistică regională transpus în secţiunea e-Turism, unde cetăţeanul va putea să se informeze în legătură cu fenomenul turistic de pe teritoriul României, ba chiar se va putea familiariza cu serviciile de rezervare şi plăţi online.

Marius, autorul Blog Turism, a făcut o analiză a secţiunii în cauză şi concluzionează că turismul în România lasă încă de dorit (mai bine zis organizarea şi promovarea acestuia), judecând după relevanţa şi acurateţea informaţiilor de natură turistică prezentate în secţiunea e-Turism, precum şi oragnizarea acestora.

Piticu scoate în evidenţă structurarea site-ului ca un portal, ca un agregator de informaţii structurate, model demult apus în online-ul românesc şi crede că prezentarea tuturor satelor şi cătunelor în pagini personalizate este o idee proastă şi costisitoare.

Nu şi dacă o gândeşti din punct de vedere turistic, zic eu. E o idee proastă atâta timp cât încerci să o aplici în rândul unor oameni care nici nu ştiu ce e ăla internet, d-apăi să mai facă plăţi online. Eşecurile trecute sunt o dovadă clară.

Şi chiar de ar fi o idee proastă, satele şi cătunele de interes turistic, cultural sau istoric tot merită o prezenţă online, poate aşa devin mai vizibile pe hărţile turistice. Singura problemă e că o parte din acestea sunt deja prezente online în varianta Wikipedia sau sub alte domenii, dar nu au nimic de a face cu Strategia Naţională de Comunicaţii. Şi să copiezi conţinut din zeci de surse, nu are rost.

Ca turist, portalul în cauză ar trebui să mă ajute să:

- sa vad, de exemplu, unde pot sa imi petrec vacanta
- sa pot sa fac o rezervare la un hotel cu carte de credit sau cu un transfer bancar rapid
- sa pot sa gasesc legaturile cu trenul/ masina/autobuzul/avionul de la locul de plecare, la locul in care imi voi petrece concediul rezervat via acest site
- sa gasesc informatii despre judete/ orase/comune/sate care ar putea fi de interes pentru mine
[...]
- sa pot inchiria o masina in concediu, fara prea mare birocratie
[...]

[Sursa: răspunsul unui anume Radu la articolul eRomania e clana Wikipedia de pe HotNews]

În cadrul Strategie Naţionale de Comunicaţii, pe partea de turism, ar trebui să se pună accent şi pe partea de legislaţie, nu numai pe cea de promovare, precum şi pe conştientizarea unui turism durabil prin educaţie ecologică.

Alte iniţiative ale Strategiei Naţionale de Comunicaţii cu impact indirect asupra turismului sunt instalarea a câtorva sute de hot-spot-uri cu acces gratuit în toată ţara şi amplasarea de info-chioşcuri în marile oraşe, info-chioşcuri prin intermediul căreora se pot accesa informaţii turistice, istorice, informaţii referitoare la transportul public etc.