Bucegi 3D este o reprezentare tridimensională a Munţilor Bucegi ce acoperă staţiunile amintite mai sus plus Braşov, Moeciu, Moroieni, Fundata şi Zărneşti. În cadrul reprezentării 3D a zonelor, pot fi admirate reconstrucţii specifice a câtorva obiective turistice (Mănăstirea Caraiman, Castelul Cantacuzino (Buşteni), Castelul Peleş (Sinaia), Castelul Bran (Bran) etc.).

Foto: captură bucegimountains.com, Castelul Cantacuzino, Buşteni, reprezentare tridimensională

De asemenea, cei interesaţi de trasee turistice au la dispoziţie o serie de trasee în zona Munţilor Bucegi, trasee ce pot fi parcurse virtual pentru a vedea diferenţa de altitudine, configuraţia reliefului etc.  La momentul lansării proiectului, o serie de greşeli legate de reprezentarea traseelor prin marcaje au fost sesizate de Claudiu Vasilescu şi Adrian Ciorbă, cel din urmă devenind chiar colaborator al proiectului, judecând după faptul că o serie de fotografii ce însoţesc descrierile traseelor poartă semnătura acestuia. Traseele pot fi descărcate sub formă de hărţi în format .pdf, dar şi sub formă de coordonate GPS.

Datele referitoare la trasee, drumuri, ape şi împărţiri teritoriale au fost preluate fie la faţa locului, fie de la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) din Bucureşti, fie de la administraţia Parcului Naţional Bucegi.

Cei ce se folosesc de harta 3D a Munţilor Bucegi mai au la dispoziţie şi o serie de unităţi de cazare, inclusiv cabane şi refugii montane, informaţii despre pârtiile de schi şi transport pe cablu. În ceea ce priveşte unităţile de cazare, informaţii despre acestea (acolo unde este cazul, probabil unde proprietarii au plătit pentru prezenţă) sunt afişate într-o fereastră pop-up cu posibilitatea redirecţionării vizitatorului către booking.com pentru a putea efectual rezervarea. Mă întreb dacă e la mijloc sistemul de afiliere al booking.com, doar trebuie să aibă şi Asociaţia Microregiunea Turistică Munţii Bucegi venituri de undeva, nu?

Bucegi 3D poate fi un instrument de marketing interesant pentru operatorii turistici ce îşi pot vinde serviciile vizitatorilor interesaţi de zona Bucegilor. Chiar dacă operatorii nu beneficiază neapărat de o reconstrucţie tridimensională a unităţii pe care o administrează pe patforma Bucegi 3D ci doar de un marcaj reprezentariv, în ferestrele cu descrieri ei pot opta pentru tururi virtuale panoramice.

 Bucegi 3D poate fi accesat la adresa bucegimountains.com (optimizat pentru Internet Explorer şi FireFox), pentru vizualizare fiind necesar plug-in-ul Terra Explorer, pe care îl puteţi descărca de aici (legăturile de pe sit sunt invalide).

Firma Geo ID a mai fost implicată în realizarea tridimensională a fabricilor din Baia Mare (este necesar acelaşi plug-in amintit mai sus), într-un proiect de mediu.

Fără el cred că aș fi ajuns la articolul respectiv mai prin primăvară, așa. În fine, iată ce își propune conducerea Metrorex pentru a face cunoscută mica expoziție subterană:

[...] să exploateze “exoticul” și să-i facă pe neavizați mai atenți pe unde pun piciorul: la intrare se vor monta plasme care vor rula fosile în 3D și viața din Cretacic, iar în staţie, lângă reclame, vor fi amplasate panouri educative şi chiar câteva vitrine cu exponatele pe peron.

Sursa: EVZ.ro

Dacă mă întrebați pe mine, cred că proiecțiile animate pe podea ar plasa mult mai bine călătorul în acea perioadă.

Până la apariția plasmelor, ce redau fosile 3D, aștept cu interes  panourile 3D din aeroporturi și hărți pietonale și turistice la fiecare intrare de metrou.

[...] construim un program prin care operatorii din turism sa se inscrie pe o platforma si sa poata transmite informatii despre produsele turistice pe care le au, astfel incat un turist care aterizeaza la Otopeni, sa zicem, sa poata intra pe un terminal amplasat in aeroport si sa verifice ce lucruri ar putea face intr-o zona de munte, de exemplu, in cateva zile cat sta in Romania. Panoul va putea fi vizionat 3D.

Elena Udrea, sursa: wall-street.ro

Ca de obicei, ne punem câteva întrebări:

• panourile vor necesite echipament special sau informația și navigarea se va face fără acesta, având în vedere că tehnologiile au evoluat destul de mult?
• dacă nu, standurile vor fi supravegheate de personal calificat ce se va asigura de buna păstrare a echipamentului?
• câți hotelieri sau alte părți implicate în turism sunt dispuse să participe în acest program?

Iniţiativa Virtual Romania înglobează 4 proiecte de cercetare, toate în domeniul realităţii virtuale şi toate interconectate şi având ca scop valorificarea patrimoniului istoric şi cultural al Dobrogei şi introducerea lui în circuitul turismului virtual, după cum se specifică în raportul de cercetare al facultăţii pentru perioada 2007 – 2009 (.pdf, pagina 2).

Cele 4 proiecte din cadrul iniţiativei Virtual Romania sunt:

• UTilizarea realităţii virtuale în recOnstituirea Multimodală 3D a site-urilor IStorice (acronim TOMIS), proiect finanţat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării;
• Venus la Dunărea de Jos, Moştenirea cultural – istorică  – sursă de învăţare şi inspiraţie pentru o dezvoltare comunitară armonioasă – un proiect Phare CBC 2005, România-Bulgaria;
• EMULACTION: Environnement MULtimodal pour Activités Coopératives Transnationales de formatION, un proiect Fonds Francophones des Inforoutes;
• Entertainment and culture, un proiect al Reţelei de Excelenţă în Aplicaţii ale Realităţii Virtuale şi Mediilor Virtuale – INTUITION

Din cele 4 proiecte enumerate mai sus, 2 au ieşit mai mult în evidenţă în ceea ce priveşte promovarea patrimoniulu cultural-istoric al Dobrogei: TOMIS şi Venus la Dunărea de Jos.

TOMIS 3D

Proiectul urmăreşte o incursiune virtuală în Cetatea Tomis, prin care se vor facilita e-vizitele prin site-uri arheologice ce din ruine se transformă în aşezări locuite animate de caractere virtuale (avataruri) ce se plimbă şi trebăluiesc în decor, unele dintre acestea putând chiar interacţiona cu e-vizitatorii.

Cel mai mediatizat obiectiv în cadrul proiectului este Edificiul Roman cu Mozaic din Constanţa.

Video: Claudiu Ionuţ Cherciu*

*Claudiu Ionuţ Cherciu este unul din membrii echipei desemnate câştigătoare pentru realizarea design-ului unei staţii spaţiale, Dacia’s, în cadrul concursului Space Settlement Design Contest 2008, organizat de către NASA, şi unul din colaboratorii Facultăţii de Matematică şi Informatică în proiectul Virtual Romania.

Reconstituirile virtuale permit vizitele în locuri inaccesibile încă publicului larg, locuri neintrate în circuitul turistic istoric precum mormântul pictat din Constanţa.

Video: Claudiu Ionuţ Cherciu

Rezultatele proiectului vor fi puse la dispoziţia publicului în august 2010, în cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, unul din partenerii proiectului. Un aport important în proiect îl au şi Universitatea Transilvania din Braşov şi NRTech Braşov.

Conform informaţiilor furnizate de către decanul Facultăţii de Matematică şi Informatică, prof. dr. Wladimir – Georges Boskoff, pentru Ziua de Constanţa, reconstituirile fac parte dintr-un proiect mai amplu, care cuprinde recrearea tridimensională şi a cetăţilor Histria, Capidava şi Adamclisi.

Cum Capidava face subiectul unui alt proiect de reconstituire virtuală, de care se ocupă firma Expertissa Constanţa, mă întreb dacă există vreo legătură între acestea, deşi judecând după sursele de finanţare, mă îndoiesc.

Imperiul roman renaşte în era 3D [via Alex Rădescu]

Nici civilizaţia dacică nu este ignorată când vine vorba de reconstituiri virtuale materializate în reconstituiri statice ca Colonia Dacica Sarmisegetuza (vezi aici imagini) sau sanctuarele dacice.

Venus la Dunărea de Jos

Este un proiect finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Phare CBC 2005, România – Bulgaria, în care sunt implicate următoarele muzee: Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, alături de partenerii bulgari – Muzeul Regional de Istorie Rouse, Muzeul de Istorie Dobrich, şi de partenerii români – Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, Olteniţa, Muzeul Callatis, Mangalia, Muzeul Teohari Antonescu, Giurgiu şi Universitatea Ovidius, Constanţa.

Proiectul a fost materializat ca o expoziţie itinerantă, timp de 21 de zile, în vara lui 2008, în fiecare din oraşele participante din România (Constanţa, Mangalia, Olteniţa, Giurgiu) şi Bulgaria (Ruse, Dobrici), ce a fost scoasă în evidenţă prin tehnici muzeistice moderne (reconstituirea virtuală a vieţii de familie şi de societate, reconstituirile statice şi prezentarea dinamică).

Vezi şi Expoziţia itinerantă „Venus la Dunărea de Jos”, vernisată la Rousse

Concluzii

Pe zi ce trece, reconstrucţiile virtuale devin din ce în ce mai populare şi în spaţiul virtual românesc şi nu numai. Administraţiile locale (prin muzee şi alte instituţii coordonate de acestea) adoptă astfel de proiecte pentru promovarea patrimoniului cultural şi istoric. Ca dovadă sta multitudinea de reconstrucţii ce ies la lumină pe zi ce trece (vezi reconstiruiri.ro).

Conform contractului, Expertissa Constanţa va presta servicii de modelare 3D şi modelare 3D evoluţie timp, va realiza o pagină web interactivă şi un film documentar.

Reconstrucţiile virtuale vor evidenţia cetăţile aşa cum arătau ele în timpurile romane. Nu ştiu cât de complexe vor fi aceste reconstrucţii, dar să sperăm că se vor ridica cât de cât la nivelul celor prin care a fost readus la viaţă oraşul Pompei (ca parte din proiectul LifePlus) şi vor reuşi să îi convingă pe e-vizitatori să viziteze în carne şi oase vestigiile antice. Acestea vor beneficia de marcaje corespunzătoare în teren, lucru pe care, de altfel, ni-l dorim pentru cât mai multe obiective turistice.

Cum reconstrucţiile tridimensionale cer topografieri detaliate, suma alocată proiectului acoperă şi echipamente performante ce permit cercetarea în sistem tridimensional, un rol important jucându-l sistemele de tip GIS (Geographic Information System).

Proiectul “Introducerea în circuitul turistic a unor cetăţi antice dobrogene” este un proiect finanţat PHARE Cross Border Cooperation ale cărui baze au fost puse în 2006.

Conform documentelor existente pe site-ul Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), proiectul are o valoare totală de 667.000 EUR din care CJC asigură cofinanţare locală de 67.000 EUR.

Mă aşteptam să găsesc aceste informaţii şi în secţiunea de turism de pe portalul e-România, lansat cu 6 luni de zile în urmă, precum şi alte detalii pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi a Locuinţei.

Din păcate, site-ul e-România a rămas la acelaşi nivel ca acum 6 luni, iar pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi a Locuinţei se găseşte doar documentaţia de ansamblu a proiectului de colaborare transfrontalieră dintre România şi Bulgaria.

Pentru mai multe detalii despre proiect citiţi şi:

1. Trei cetăţi antice din judeţ, introduse în circuitul turistic cu finanţare europeană, un articol de Robert Nenciu, Telegraf Online, 2 martie 2009;
2. Carsium, prima prezentare tridimensionala a unei cetati romanesti, un articol de Darius Martinescu, România Liberă, 20 iulie 2009;
3. 1,7 mil. lei pentru introducerea in circuitul turistic a unor cetati antice dobrogene, Daily Business, 10 noiembrie 2009;
4. SC Expertissa Constanţa, din nou pe lista câştigătoare, un articol de Claudia Candet, Ziua de Constanţa, 11 noiembrie 2009.

Mergând pe firul istoric al turului virtual muzeal în România, conform Jurnalului de Botoşani şi Dorohoi, prima vizită virtuală într-un muzeu s-a efectuat în Sibiu, în anul 2005, cu ajutorul unor info-chioşcuri cu tematică etnografică, istorică şi culturală. Iată că descoperim info-chioşcuri mult mai timpurii decât cele din reţeaua tourist-informator.info.

În maxim 3 luni, posibil să vedem ancorat în Piaţa Unirii un balon cu aer cald din care bucureştenii şi turiştii de aiurea pot admira priveliştea de la înălţime.

Posibil să îl găsiţi chiar şi pe Google Maps. Asta pentru că, după introducerea funcţionalităţii de vizualizare a webcam-urilor locale, cei de la Google au introdus în Google Maps o facilitate de afişare a obiectivelor din jur la click pe opţiunea What’s here?, din meniul contextul ce se activează la click-dreapta. Sunt afişate text şi imagini ale clădirilor din zona pe care se execută click-ul. [via TechCrunch]

De la hărţile interactive ne mutăm la mediile tridimensionale şi ne transpunem ca turişti într-o activitate de Turism digital 3D, fenomen descris pe descopera.ro, într-un articol din 2008.

Pe cât de inutile pot părea reţelele sociale la prima vedere, pe atât de folositoare pot fi în a-ţi documenta viitoarea vacanţă.

Pe final, Bogdan Pătru ne lămureşte cum stă treaba cu cardul european de sănătate, deşi eu pot să jur că l-am văzut în format-ul prezentat pe site-ul CASMB şi nu în format A4.

Te mai pot interesa şi notele de aici.

• Sorin în Imagini din Bucuresti pe Live Search Maps

• Eduard în Bucuresti 3D cu Live Maps

Mult mai ok decât norc.ro sau Wikimapia, deşi nu sunt cele mai bune produse de comparat.