Colaborarea s-a desfășurat sub programul Enterprise Development and Strengthening (EDS) și a inclus și intervenții de natură IT&C pentru îmbunătățirea promovării turismului, dintre care cele mai importante au fost (vezi fișierul .pdf. pentru mai multe detalii):

• redesignul siturilor www.mturism.ro and www.romaniatravel.com (azi romania.travel);
• Search Engine Optimization (SEO) pentru o serie de situri de importanță turistică în administrarea autorităților locale;
• crearea portalului  www.visitmaramures.ro
• crearea a 50 de tururi panormaice (de fapt, 39) ale Bucovinei, în colaborare cu Panoramax;
• crearea unui sistem de rezervări online pentru structurile de cazare din rețeaua ANTREC (prin afilierea la Web Reservations International; inițial ANTREC avusese un “sistem de rezervări”, adică era prezentă pe internet cu un sit web, dezvoltat de către Miriabilis Media);
• dezvoltarea unui grup de discuții, Dezvoltare Turism România, care vizează dezvoltarea turismului românesc, vizând în special creşterea numărului de turişti străini care vizitează ţara noastră.

Legat de grup, accesibil atât publicului larg, cât și specialiștilor, nu a fost altceva decât o fermă de linkuri și un spațiu în care oamenii se întrebau unii de alții de unități de cazare în zonele din țară. Nu am văzut deloc păreri pertinente, analize sau mai știu eu ce alte informații cu adevărat ajutătoare (de exemplu, cum să obții o micro-finanțare pentru o pensiune rurală etc.). Tind să cred că doar 10% din cei 207 au de a face cu turismul, restul sunt doar oameni care au găsit un mediu proprice de a-și promova serviciile, indiferent că țineau de turism sau nu.

Nu știu cum se face că presa vremii s-a sinchisit să aducă în evidență doar marea realizare a grupului de discuții pe Yahoo!, celelalte aspecte nici nu au fost aduse în atenția publicului, decât atunci când au fost lansate ca și produse finite. Odată ce programul a luat sfârșit, grupul a fost dat uitării, deși părțile ce au beneficiat de pe urma lui ar fi putut să îl mențină activ cu dezbaterea problemelor actuale din turismul românesc. Este, totuși, surprinzător faptul că dintre obiectivele enumerate mai sus, majoritatea au fost duse la final, chiar dacă la un nivel elementar din punct de vedere al complexității, lucru ce ar fi trebuit să ușureze experiența cu serviciile în cauză.

[via agenda.ro]

Reacția a venit din partea Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) pe motiv că:

[...] aplicarea sistemului incalca libera si neingradita circulatie a persoanei si conduce la transmiterea [notă: către diverse părți, fie ele definite printr-o hotărâre de guvern], fara acordul celui care foloseste serviciile hotelierilor, a unor informatii confidentiale (nume, prenume, act de identitate, data cand se afla intr-un anumit loc etc.), care ii pot crea inconveniente si neplaceri de orice natura.

Sursa: wall-street.ro

La rândul său, MDRT a replicat că:

Datele personale completate de turişti în “Fişa de anunţare a sosirii şi plecării turiştilor” vor fi disponibile, odată cu implementarea SIET, la fel cum sunt şi în prezent, numai angajaţilor Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), aşa cum prevede legislaţia în vigoare.

Sursa: zf.ro

Ca să lămurim situația, să vedem cine și la ce informații are acces ca urmare a implementării SIET:

• MDRT, informații statistice: numărul de turişti cazaţi într-o structură de primire turistică, câţi sunt străini, din ce ţări provin, câţi sunt bărbaţi şi câţi sunt femei etc.; atât timp cât ministerul de resort nu are acces la date cu caracter personal, locul în care se află turistul este irelevant în contextul ridicat de FIHR;
• MAI (Poliție și Parchet), date cu caracter personal: CNP, nume, adresă, lucru care se întâmplă și în prezent, administratorii unităților de cazare fiind obligați de legea actulă - H.G. Nr. 237/2001 - să declare la Poliție fișele de sosire/plecare.

De asemenea, trebuie să lămurim în ce măsură SIET permite combaterea evaziunii fiscale. Conform celor declarate de reprezentanții ministerului, sistemul informatic va permite raportarea perioadelor de inactivitate sezonieră, zilnică etc.

În aceste condiții, luând în calcul informațiile trimise, de exemplu, perioadă de inactivitate declarată în plin sezon pe motivul lipsei clienților în comparație cu structuri de cazare din împrejurimi care înregistrează înnoptări, ministerul poate decide facă e cazul unui control sau nu. De asemenea, un număr mare de turiști ce se cazează în aceeași cameră, pe parcursul unei zile, poate ridica semne de întrebare legate de ce se întâmplă acolo. Cine știe, poate așa se descoperă vreun bordel sub acoperire.

Și, pe final, nu rămâne decât să găsim un răspuns le următoarea întrebare: cum îi va convinge ministerul pe administratorii/proprietarii de pensiuni din vârful dealului, unde nu există semnal GSM, rețea internet, rețea de iluminat (cabane izolate, refugii turistice etc.), condiții esențiale pentru funcționarea unui PC (dacă acesta există)?

E prima întâlnire 2 Parale la care particip, dar mă bucur că au fost oameni care m-au recunoscut de pe la alte întâlniri și cu care am interacționat (Bogdan Aron de la trafic.ro, Adriana și Alexandra de la viajoa.ro, Iulian Sârbu de la trans-ferro.com). Îi mulțumesc pe această cale și Roxanei Ivan pentru primire.

Surprinzător, putem vorbi de comerț electronic și în România

Că românii se țin încă la distanță de cumpărăturile online și de plățile cu cardul este un subiect mult discutat, deși, dacă mă întrebați pe mine, e un subiect care își va pierde buzz-ul, având în vedere ultimele tehnologii de marketare (camere de probă virtuale) și modalități de plată (carduri valorice prepaid, opțiuni de plată prin internet banking fără a furniza date personale magazinelor online etc.), la care se adaugă securizarea tranzacțiilor.

Și dacă mai amintim și faptul că numai siturile de reduceri colective au generat în 2011 vânzări de 15 milioane EUR numai în România (7,65 milioane euro la începutul lui august 2011, conform redutti.ro), e clar că există avânt pentru cumpărăturile online, cu obiceiuri de cumpărare chiar ieșite din comun (s-au înregistrat accesări numeroase pe siturile de comerț electronic în jur de ora 23.00, până spre spre 01 a.m.).

Funcționează marketingul afiliat în România?

Cristian Ignat a încercat să convingă publicul că marketingul afiliat chiar funcționează, dacă afiliații se țin de trabă și își promovează situl.

Ca premisă pentru cele ce urmau a fi prezentate, am aflat că (general vorbind):

• profilul celor mai frecvenți cumpărători online se încadrează în intervalul de vârstă 18 – 34 ani,
• în 2011 s-a înregistrat o creștere de 24% a cumpărăturilor cu cardul față de anul precedent,
• cele mai multe tranzacții s-au consumat pentru achiziționarea tranzacații cu cardul în creștere s-au înregistrat și pe segmentul flori, cărți (creștere cu aprox. 75-76% față de anul trecut) și cadouri,
• aproximativ 60% dintre tranzacțiile cu cardul au fost generate de pe teritoriul României,
• în ceea ce privește statisticile în căutări pe Google, s-au înregistrat creșteri pe segmentele Haine copii, reduceri colective (segment pentru care în sistemul 2Parale se oferă un comision de 20%), tablete și laptopuri (comisioane 2 Parale de 10%).

Premisele de mai sus stau ca dovadă pentru creșterile la vânzări de flori prin sistemul de afiliere 2Parale, comisioane mari fiind înregistrate și pe segmentul fashion și IT&C (mai ales în intervalul decembrie 2011 – ianuarie 2012) sau produse pentru copii.

În ceea ce privește reducerile colective, în sistemul 2Parale s-au înregistrat comisioane în creștere, deși cu variații mari de la o lună la alta.

Dorin Boerescu a intervenit pe alocuri, deși discuția era moderată de Bogdan Aron (glumesc, Bogdan Aron a moderat discuțiile advertiserilor  ), și a menționat faptul că (scuzați cacofonia) costul unei vânzări (pentru advertiseri) în sistemul 2 Parale se situează undeva între 16 RON (pe segmentul fashion) și 22 RON în IT&C, spre deosebire de Google AdWords, unde bugetele diferă foarte mult.

cost mediu pe vanzare in fashion – 16 lei. in IT&C – 21,7 lei. pe voi cat va costa o vanzare? bit.ly/wJOk11

— Boerescu (@Boerescu) January 18, 2012

Eu, unul, am înțeles că Google AdWords poate genera mai multe vânzări decât platformele de afilieri, lucru ce permite astfel o mai bună gestionare a bugetelor pentru campanii AdWords pentru creșterea vânzărilor. Dacă conversiile în urma acestor campanii sunt satisfacatoare, alte bugete pot fi direcționate în această direcție, crescând astfel costul per vânzare. Observ că au fost oameni ce au înțeles tocmai contrariul, că marketingul afiliat convertește mai bine decât o campanie AdWords. Oricum, consider că sunt în schemă mult prea multe variabile pentru a intra în discuții amănunțite.

Tot Dorin Boerescu a ținut să completeze prezentarea lui Cristian Ignat cu faptul că sistemul de afiliere 2 Parale are aproximativ 7900 conturi active, dintre care aprox. 1000 conturi implicate direct în generarea de conversii.

O altă completare făcută de Dorin Boerescu a fost cu referire la profilul cumpărătorilor online din România, care preferă microplățile.

După această introducere în comerțul electronic românesc și în evoluția sistemului de afiliere 2 Parale, Bogdan Aron a luat cuvântul și a direcționat discuțiile advertiserilor către zona marketingului afiliat. Evident, nu înainte de a veni cu o completare legată de piața de comerț electronic din România: 1 din 5 români întra pe magazinele online, încă 900 de magazine online fiind înscrise în sistemul de monitorizare trafic.ro pe parcursul anului 2011.

Care a fost evoluția advertiserilor și ce oportunități văd ei în marketingul online

ePayment

• Procesatorul de plăți (nu este advertiser în 2 Parale, au fost chemați ca și vorbitori în contextul dat) influențat indirect de marketingul afiliat (acolo unde există conversii, există și plăți online)

My Closet

• Conversii încă din a doua lună de la intrarea în 2Parale
• Conversii mai mari pe anumite tipuri de produse (pantofi) ca urmare a targetării afiliaților; deși advertiserul vede o oaresce problemă aici, eu consider că siturile targetate și promovate intens aduc beneficii advertiserilor;

Oportunități pentru viitor:

• orientare către canalele media mobile, campanii cu siturile de femei

Groupon România

• Conversii în creștere în momentul în care partenerii Groupon au fost criticați pe bloguri
• Groupon vs. turism, la întrebarea moderatorului reprezentantul Groupon a recunoscut că nu stăpânește acest aspect ca să poată oferi lămuriri despre cum se procedează în cazul reducerilor oferite de hoteluri sau agenții, având în vedere comisioanele cerute de Groupon și tarifele practicate de advertiserii din turism; ofertele sunt discutate cu hotelierii, au fost colaborări și cu agenții de turism
• Plecând de la situația expusă mai sus, s-a adus în discuție restituirea banilor plătiți pentru servicii (chargeback) ce se dovedesc a fi evaluate greșit de către advertiserii din turism pentru a-și acoperi comisioanele ce trebuie plătite către terți; nu mulți cumpărători știu că pot cere restituirea banilor direct de la banca emitentă a cardului cu care s-au plătit serviciile în cauză; din punctul de vedere al reprezentantului Groupon, aceasta este o problemă ce ar trebui să preocupe atât advertiserul (care trebuie să își recunoască vina și să scutească cumpărătorul de un drum la bancă), cât și procesatorul de plăți sau banca cumpărătorului;

Ca oportunități pentru viitor:

• agregatoare de oferte de reduceri (de parcă nu ar fi deja destule );
• situri de recomandări, ghiduri online ale orașelor sunt proiecte monetizabile prin marketing afiliat, în special ar aduce conversii pentru campaniile Groupon;
• dezvoltarea serviciilor prin accesibilitate – se lucrează la o aplicație de iPhone; în ceea ce privește îmbunătățirea lor, se poartă discuția cu partenerii pentru a considera valide voucherele de reduceri salvate pe dispozitivele mobile;

ClickShop

• Au plătit comisioane pentru conversii pe segmentele IT&C și smart phones
• Cel mai mare comision plătit a fost în ianuarie 2012

Oportunități în dezvoltare:

• strategia de dezvoltare pe termen scurt prevede prezența pe Facebook, o aplicație fiind accesibilă publicului din februarie;
• aplicații pentru tablete și iPhone

Vel Travel

Eugen Iacob, reprezentantul Vel Travel, a subliniat faptul că:

• în calitate de advertiser în sistemul 2 Parale, Vel Travel pune la dispoziția afiliaților spre marketare pachete dinamice de turism formate din bilet de avion și hotel, unice pe piata; nu mai sunt unice din momentul în care a apărut triplanet.ro (operat de TravelMaker);
• serviciile oferite de Vel Travel au fost segmentate pe nevoile clienților;
• doar pentru 15% din pachetele de servicii vândute clienții plătesc cu cardul, cea mai mare valoare a unei vânzări online fiind de 480 EUR până în prezent;
• din vânzările agenției doar 3-4% se fac online, exceptând biletele de avion (care oricum convertesc cel mai bine pe nișa turism);
• înainte de 2 Parale au mai încercat canale de vânzare/afilieri cu situri mari, dar fără succes; mi se pare și normal, din moment ce au abordat un altfel de profil de consumator; cine caută vacanțe nu își începe documentarea de pe siturile de știri; chiar dândul a spus că clienții nu sunt învățați să cumpere ce trebuie – dacă cei ce ajung pe situl companiei nu știu ce vor, d’apoi cei ce ajungeau pe pagina agenției integrată în portalurile de știri;
• din business-ul Vel Travel dor 3% este concentrat pe România, concluzia pe care o trag eu fiind aceea că doar afiliații ce au situri de turism pe destinații externe pot genera conversii, în special cei ce scriu despre marile orașe europene și se axează pe city break-uri, și asta nu chiar ușor;
• Din experiența Vel Travel cu sistemele de afilieri, domnul Eugen Iacob a ținut să precizeze faptul că în 2009 s-a afiliat unui sistem de rezervări din Anglia, în primele săptămâni de la încheiere parteneriatului generând vânzări record pe pachete turistice în Turicia, lucru ce a dus la restricținarea rezervărilor pe motiv că prețuri nu erau gândite pentru România.

Ca oportunități pentru agenție:

• o axare pe nișa de cazare, nu pe bilete de avion;
• Bogdan Aron face o legătură între promovarea pe siturile de reduceri și turism și cere părerea domnului Eugen Iacob despre acest aspect – acesta găsește nerentabilă derularea campaniilor prin siturile de reducere, având în vedere că sistemul de rezervări ce permite accesul la aproximativ 80.000 mii de hoteluri are tarife deja stabilite, din care nu se pot oferi comisioane pentru astfel de intermediari; nu îmi explic atunci cum de tot apar situri de reduceri colective pe zona asta – numai eu am scris pe blog de vreo 4 dintre ele;
• cupoane reduceri pentru cumpărături online pentru clienții Vel Travel ce își contractează pachetele turistice online;
• parteneriat cu Visa Europa pentru popularizarea turismului extern în România; cum nu s-a specificat despre ce e vorba, tind să cred că e vorba de un card co-branded;

Bogdan Aron, moderatorul discuțiilor, a mai adus în atenția vorbitorilor oportunități de dezvoltare și promovare online ca mailul dinamic (mailul ce se compune în momentul în care îl deschizi), lucru ce a generat câteva minute bune de discuții despre inovațiile în comerțul electronic pe dispozitive mobile, plăți de pe mobil, și plăți electronice cu portofelul electronic.

Un alt subiect interesant pentru prestatorii de servicii au fost plățile recurente (vezi și direct debit-ul pentru utilitățile publice), lucru ce a generat un schimb de idei și păreri între o parte dintre advertiserii prezenți și reprezentatul ePayment.

Plecand de la acesta premisa si de la curiozitatea de a vedea care sunt tarifele in randul cataloagelor online (acolo unde este cazul), am intocmit o lista cu ce se gaseste in .ro. Nu este o lista completa si nicidecum nu incearca sa clasifice astfel de situri in functie de rezultatele pe care le livreaza pentru cei ce isi promoveaza unitatile de cazare cu ajutorul lor.

Legat de acest ultim aspect tin sa mentionez ca numarul de vizitatori corespunde ultimei luni incheiate – decembrie 2011. Pentru datele de trafic luate din clasamentul wta.ro am facut eu estimari, informatiile furnizate fiind doar pe ultimele 7 zile. Rezultatele ar fi sustinut 100% calitatea siturilor in cauza, daca ar fi fost cele din perioada iunie-august, cand tipul asta de situri sunt foarte vizitate. Cu informatiile date va puteti contura o idee.

Dupa ce am avut mai multe experiente nefericite in incercarea de a promova unitatea turistica detinuta prin site-uri de profil din Romania (agentii de turism sau site-uri online dedicate in acest scop), am ajuns la concluzia ca in momentul de fata nu poti avea parte de seriozitate indiferent cati bani oferi sau de contractul pe care il faci. Astfel, ne-am hotarat sa construim o structura stabila prin care sa oferim tot ceea ce nu se poate gasi in acest moment: seriozitate, profesionalism si nu in ultimul rand, transparenta!

Sursa: cazarebusteni.ro

Si pentru ca tot au adus vorba cei de la cazarebusteni.ro de seriozitate si profesionalism, haideti sa vedem ce greseli fac webmasterii pe siturile de care vorbim sau cu ce vin nou:

• mai ca zici ca sunt brazi de Craciun cu toate bannerele directoarelor de link-uri afisate te miri pe unde;
• unii au nesimtirea de a seta pop-upuri la accesarea sitului, ce te redirectioneaza, fie ca vrei sau nu, catre topuri de situri;
• ca sa nu mai vorbim de AdSense extrem de prost integrat – inainte de anuntul in sine; nu tu printre randuri, nu tu la finalul anuntului, ci direct la inceput, cate doua calupuri;
• nu de putine ori am avut impresia ca pentru ceva detalii trebui sa stau de vorba cu situl in sine; nu tu sectiune de contact, nu tu un nume de departament, ceva, nimic;
• poti da de informatiile de mai sus scanand sectiunea de termeni si conditii, daca aceasta exista;
• am intalnit un caz in care textul din sectiunea de termeni si conditii era copiat de pe un alt sit al carui nume nu fusese nici macar inlocuit;
• legat de ce am zis mai sus, nici nu zici ca oamenii vor sa incheie cu tine un contract de prestari servicii, avand in vedere ca nu toti declara initial daca lucreaza prin firma sau ca si PFA; mie, ca si propietar de pensiune, mi-ar placea sa stiu de dinainte de a lua contact cu “situl” cu ce firma am de a face;
• sunt cateva situri gata sa iti ofere consultanta, daca nu gasesti cazarea potrivita, intrand astfel in atributiile unei agentii de turism; cu toate acestea subliniaza faptul ca firma nu opereaza ca agentie de turism – ceva nu este in regula aici;
• uitati-va ce tarife practica unii prestatori de servicii, iar cand le zici ca un articol pe blog, cu priorirate o luna, costa 10 euro, stramba din nas sau uita sa iti mai raspunda;

Cineva face un studiu legat de cât iau bloggerii pentru postat link-uri şi scris articole. Am dat nişte preţuri şi a uitat să mai răspundă.

— Petruş L (@ePetrvs) September 18, 2011

• am observat ca WordPress-ul e ultima platforma pe care se pot face acest tip de situri, din pacate, oamenii nu inteleg procesul de automatizare, un Gigel trebuind sa se ocupe de adaugarea a cate unui post pentru fiecare unitate de cazare;
• exista un caz in lista de mai jos caruia nu ii gasesc logica: 150 EUR pentru a crea pagina de profil a unitatii de cazare ca subdomeniu, sit pe platforma WordPress, 10 EUR abonament anual, inca 10 EUR pentru orice modifocare de text sau imagini din profil ori de cate ori este cazul; normal mi s-ar fi parut ca lucrul asta sa se faca in baza celor 10 EUR platiti anual;
• Joomla si vBulletin sunt alte doua platforme preferate de webmasteri;
• de cand cu blogurile, multi webmasteri au deschis si cate un blog asociat cu catalogul online de unitati de cazare … neactualizat de 2-3 ani; nu am vazut nicio integrare desteapta de acest fel (continut, analize, recomandari pe baza cuvintelor cheie);
• multe din aceste situri au asociate si ghiduri turistice; aceeasi problema ca mai sus, exceptiile le poti numara pe degete si ele destul de timide;
• am vazut cateva retele de situri in administrarea aceleasi firme interesante, din pacate, singura metoda de promovare reciproca sunt link-urile in footer, ce abunda pe fiecare din aceste situri si care pot fi considerate spam; eu as face geva de genul recomandari pe anumite tipuri de unitati dintr-un sit in altul in functie de profilul utilizatorului, de scopul vizitei lui etc., vezi si articolul scris de Marius Negre;
• din siturile listate doar 3 profita de pe urma versiunii mobile;
• majoritatea cataloagelor au acoperire nationala, dar observ ca in ultimul timp apar cataloage online cu unitati de cazare locale;
• exista proprietari de pensiuni ce isi rezerva nume domeniu, ce contin termeni generalisti folositi in cautari, lucru ce poate genera conversii mai repede decat o listare pe un sit dedicat;
• cel putin 3 din siturile listate au facut subiectul unor tranzactii in cursul anului trecut.

Din motive lesne de inteles am scos link-urile active din tabelul de mai jos. Acolo unde exista, fac trimitere catre articolele de pe acest blog, in care am vorbit despre aceste situri. In fisierul de la sfarsitul tabelului gasiti mai multe informatii: link-uri directe catre formularele de inscriere, trimiteri catre ofertele de publicitate, date de contact pentru firmele ce administreaza siturile in cauza (adresa, telefon si fax; pentru email am sa va las sa va distrati cum m-am distrat si eu ).

Nota: datele de trafic sunt conform:

• http://www.trafic.ro/vizitatori/top-siteuri-turism/luna-decembrie-2011-pg1, accesat pe data de 14 ianuarie, 2011;
• estimarii lunare după http://www.wta.ro/cat26 (date din decembrie 2011 – ianuarie 2011), accesat pe data de 14 ianuarie, 2011;
• și  http://www.gtop.ro/clasament/turism/hoteluri-pensiuni și http://www.gtop.ro/clasament/turism/regional, accesate pe data de 16 ianuarie, 2011;
• **** la 1 milion vizitatori unici anuali declarați.

Tabelul complet il puteit gasi aici.

Inainte de a comenta la acest articol, va rog sa cititi sectiunea Neticheta. Nu comentati cu numele sitului pe care il administrati. Daca au fost cazuri in care am facut exceptii, de data asta am sa marchez comentariile ca spam.

In limita bunului simt comentati despre serviciile oferite de siturile de mai sus, daca ati avut de a face cu ele. Orice alta parere pertinenta este bine-venita.

Daca vreti sa faceti o completare la lista de mai sus, lasati un comentariu cu link si cu conditiile de inscriere, tarife practicate si motivele pentru care credeti ca ati putea fi alesi (in comparatie cu ceilalti).

În ideea de a a vă facilita alegerea unei unități de cazare online, urmăriți lista de Twitter dedicată:@cazareonline.

Nu am nici un dubiu când spun că respectivului i-ar fi surîs ideea de wi-fi la bord.

Nu numai că internetul este mai important decât micul dejun pentru cei ce stau la hotel, dar importanța acestuia se resimte și în alte locuri ca zone frecventate de turiști, stații de metrou (vezi aici harta hot-spot-urilor Digi Wi-Fi)/autogări etc., precum și în mijloacele de transport fie ele de subterane, de suprafață sau aeriene, susținând astfel dezvoltarea a cât mai multor aplicații mobile de călătorie dependente de conexiune internet.

Internet la înălțime, printre nori

Dintre operatorii străini ce operează zboruri din și spre România, Lufthansa știu sigur că permite utilizarea dispozitivelor ce se pot conecta la internet, oferind pasagerilor conexiune internet prin serviciul FlyNet, iar British Airways oferă in-flight internet services doar la business class.

Dacă pentru a ne bucura de pe urma utilizarii dispozitivelor GSM la bordul aeronavelor deținute de operatorii locali (n-am mai auzit nimic de la anunțarea dezbaterii publice a proiectului) mai avem de așteptat, iată că la nivelul solului lucrurile stau altfel când vine vorba de internet în timpul deplasării cu autocarul sau trenul.

Călătorului îi stă bine cu drumul și cu o conexiune wireless în mișcare

Cum nu am avut ocazia de a merge foarte des cu autocarul în România (nici în afară), am aflat destul de târziu că sunt operatori de curse ce oferă conexiune internet prin wi-fi. Mai exact, în primăvara trecută, când m-am întors de la Constanța, după terminarea proiectului Scrie Romania! în care am fost implicat.

Totuși, nu mare mi-a fost dezamăgirea când am constatat câ serviciul nu este disponibil, cel puți pe telefonul pe care îl aveam atunci, un HTC Touch Diamond, deși era anunțat cu litere cât China pe autocar. O doamnă, pe un loc în fața mea, a tot insistat să se conecteze la internet pe toata durata călătoriei. Și ea fără succes.

Conform declarațiilor lui Paul Cranja, directorul firmei Bileteria S.R.L., pentru HotNews.ro, operatorii de transport persoane ce oferă servicii de internet wireless gratuit sunt Antares Transport, Dacos, Simpa Trans, GSM Trans. Momentan, hot-spot-uri wi-fi sunt prezente doar pe autocarele ce circulă pe traseele București – Constanța – Mangalia și București – Râmnicu Vâlcea. Operatorul de transport persoane Normandia urmează să își doteze autocarele proprii cu această facilitate. De asemenea, pe cursele Cluj – Chișinău și Chișinău – Cluj, operate de compania Midibus S.R.L. (dacă greșesc, vă rog să mă corectați), pasagerii au acces la internet wireless gratuit atât timp cât sunt pe teritoriul României.

Nu cred că va mai dura mult, bine, nu vorbim acum de România, până când producătorii de autoturisme vor integra servicii internet în tehnologiile de la bord. Și atunci să vedeți un nou val de agenți virtuali gata să te asiste gen Siri, Ioana sau Marcel . Nu de alta, dar e cel mai sigur mod de a da comenzi când ești la volan. Acces internet fără alte implicații (aplicații, entertainment etc.) poate fi asigurat printr-un router wireless 3G.

Va fi detronat glasul roților de tren de conexiunile wireless din vagoane?

Nici CFR Călători nu se lasă mai prejos și face de ceva vreme măsurători împreună cu principalii operatori de telefonie mobilă din țară pentru a testa calitatea semnalului wireless în diferite zone de pe rutele feroviare. Momentan, acces wireless gratuit la internet au doar călătorii ce optează pentru clasa business din trenurile Inter City de pe rutele București – Cluj-Napoca și Cluj-Napoca – București.

Vom trăi vremuri SF

Cu cât internetul va fi accesibil în cât mai multe mijloace de transport/locuri, entertainment-ul se va muta din camera de hotel în avion (in-flight entertainment), autobuz, autocar, mașină personală sau tren (on-board entertainment). În toate ariile ați văzut, mai mult ca sigur, inițiative.

Simțiți-vă liberi să vă împărtășiți experiențele cu astfel de servicii sau să aduceți la cunoștință alte companii care facilitează accesul la internet în mers în secțiunea de comentarii.

Așa cum am menționat și în postul despre sistemul de afiliere al Bileteria S.R.L., biletul emis garantează locul în autocar. Nu aș putea să vă zic dacă sistemul permite și alegerea preferențială a locului în autocar și dacă acest lucru se plătește suplimentar, așa cum se întâmplă cu rezervarea biletele de avion. Cred că asta ar da bătăi mari de cap șoferilor, care ar trebui să stea să explice celor ce vin și se orientează la fața locului că locul pe care îl vizează este deja rezervat.

Peste 300 de terminale ZebraPay pot fi găsite în magazinele Diverta, Rompetrol, Metro, Kaufland, Billa, Galeriile Real, Carrefour și Cora, în 17 orașe din întreaga țară: Bacău, Brăila, București, Buzău, Cluj, Constanța, Craiova, Focșani, Galați, Iași, Năvodari, Piatra Neamț, Pitești, Ploiești, Târgoviște, Târgu Jiu, Timișoara. Pentru a identifica existența terminalelor ZebraPay în zona în care vă aflați, puteți folosi una din cele două aplicații mobile ZebraPay: aplicația pentru Android sau cea pentru iPhone.

În afară de serviciile menționate mai sus, terminalele ZebraPay mai oferă și oferă un sistem de plăți instant pentru reîncărcarea cartelelor telefonice prepaid ale operatorilor telecom Orange, Vodafone și Cosmote. Mai multe informații despre acest tip de terminal ne spune Adrian Badea, director executiv ZebraPay, într-un interviu Money Channel din 2010:

O demonstrație de folosire a terminalului pentru reîncărcarea unei cartele prepaid puteți vedea în clipul de mai jos, înregistrat cu ocazia lansării tehnologiei în Galați.

Nici șoferii nu au fost lăsați deoparte, aceștia având posibilitatea de a cumpăra viniete pentru România, cât și pentru Ungaria. Aici puteți vedea pașii necesari pentru achiziționarea unei viniete.

De asemenea, la același tip de terminale utilizatorii pot cumpăra cupoane de reducere (chiar și pentru vacanțe) de la Newpon sau pot face plăți electronice cu cadrul Paysafecard către operatorii turistici ce au adoptat sistemul de plăți electronice mobilPay al NETOPIA System.

Cei ce tot se laudă că dezvoltă situri de tip one stop shop ar trebui să ia în calcul exemplul ZebraPay înainte de a face astfel de declarații. Știu, nu e sit dar ideea e destul de clară.

Încă o dată, vorbim de un proiect Asociația Infoturism, în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, proiect cu finanțare din fonduri europene derulat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa Prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul Major de Intervenţie 5.3. – Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare.

Fără să exagerez, acum vreo săptămână am pierdut vreo două ore căutând situl în cauză. Nu contest calitatea materialelor de pe sit, dar mai e de lucrat la vizibilitatea acestuia în căutările motoarelor de căutare, mai ales că se vrea un proiect major de promovare online a obiectivelor din Moldova.

Când am vorbit de celelalte proiecte de care se ocupă Asociația Infoturism, am omis să vă spun că s-a mers pentru fiecare regiune în parte pe un top 10 al destinațiilor pentru a atrage potențiali utilizatori. În rest, situl dedicat obiectivelor turistice din Moldova e structurat ca și cele prezentate înaintea sa și, la fel, optimizat pentru mobil.

Mă întreb de ce nu s-a optat pentru un domeniu .travel. Nu ar fi fost mai inspirat moldova.travel decât infoturism-moldova.ro? Eu zic că s-ar fi întipărit mai bine în mințile străinilor și nu numai, mai ales că ar fi beneficiat și de o indexare pe măsură și listarea într-un director web dedicat turismului. La cât a costat proiectul sunt de părere că ar fi mers rezervat și un domeniu dedicat călătoriilor ca .travel.

Demarat la sfârșitul lunii februarie 2011, proiectul a adus deja rezultate favorabile zonei de Nord-Est din punct de vedere al notorietății turistice, aceasta crescând cu 5% față de 2008.

Așa cum declara și dl. Valentin Oeru, coordonator de proiect în cadrul Asociației Infoturism, în cadrul conferinței de presă de ieri, de la hotelul Golden Tulip Victoria, materialele de pe sit au trebuit adaptate astfel încât să atragă potențiali turiști. Sunt de părere că situația mai trebuie cumva rafinată pe această parte, par totuși statice și neconvingătoare, și asta pentru că au fost puse cap la cap la comandă și nu neapărat descrise din perspectiva unui turist. Merg încă pe ideea că bloggerii locali ar face minuni din acest punct de vedere. Sau, de ce nu, cei ce se nimeresc în zonă; eu unul aș participa cu cea mai mare plăcere cu guest posturi pentru asemenea proiecte, dacă aș avea ocazia. În caz că nu s-a înțeles mesajul, pe scurt, proiectul are nevoie de o voce locală.

Și încă un lucru, în cadrul conferinței de lansare a proiectului, din februarie 2011, dl. Traian Bădulescu, consultat în proiect, spunea că infrastructura şi cazarea sunt deficitare în zona Moldovei. Poate ministerul ar face bine să demareze programe de finanțare pentru construcția de unități de cazare sau să susțină localnicii în a adopta conceptul de bed & breakfast. Așa cum spuneam și în postul trecut, atâta timp cât pe sit nu se regăsesc informații legate de locuri unde te poţi caza pentru a fi în imediata apropiere a obiectivelor prezentate și modalitățile de transport în zonă, acesta e departe de conceptul de one stop shop.

[via Traina Bădulescu]

În această seară am participat împreună cu colega de breaslă Adriana, online travel specialist la Accent Travel, la cea de-a treia ediție a seminariilor travelVision, seminarii prin intermediul cărora Marius Negre și-a propus să familiarizeze oamenii din agențiile de turism, și nu numai, cu turismul online.

Cum prima parte a seminarului a fost centrată pe tema deschisă în ediția de data trecută, la care nu am participat, am să redau doar schematic ce s-a discutat.

Conversii în campaniile AdWords

• monitorizarea formularelor de plată pentru a descoperi comportamentul cumpărătorilor în timpul procesului de cumpărare;
• cum ePayment a fost sponsor al seminarului, s-a discutat despre soluțiile de urmărire a comportamentului cumpărătorului cu ajutorul Google Analytics și al soluției de plăți ePayment, soluții cu ajutorul cărora se pot afla câte comenzi sunt într-adevăr plătite și câte nu; conform statisticilor ePayment, 85% din cei ce ajung în formularul de plată de pe siturile partenere ajung să efectueze plata.
• soluția de plăți online de la ePayment permite trimiterea de remindere pentru cei ce abandonează procesul de cumpărare pentru a-i convinge să finalizeze procesul pe care l-au abandonat, având la dispoziție, direct din email, posibilitatea de a efectua plata.

Cum asiguri succesul unui magazin online

Pe scurt s-a discutat despre vizitatorii, conținut, link-uri și formulare.

Marius a făcut o trecere în revistă a ceea ce se cheamă noise vs. flow:

• vizitatorii ce vin din siturile de știri pe siturile de turism convertesc mai puțin;
• reprezentantul ePayment a făcut o mică paranteză și a prezentat soluția de plată prin sistemul ING Home’Pay ca opțiune de plată în pagina de produs de pe siturile partnere, soluție ce nu necesită furnizarea de date personale sau de card,  și nici nu determină cumpărătorul să abandoneze procesul, păstrând astfel flow-ul procesului de cumpărare; soluția a fost implementată pentru început pe situl paravion.ro.

SEO pentru agențiile de turism

A doua parte a seminarului a fost dedicată procesului de SEO pentru agențiile de turism și a constat într-o sesiune introductivă ce a vizat elementele de bază în SEO: conținut, link-uri și arhitectura sitului în contextul procesului de SEO on page (conținut unic, titlu, descriere) și off page (link-uri relevante, reputație).

• Titlurile paginilor, descrierea acestora și cuvintele cheie influențează rezultatele căutărilor, cu mențiunea că cuvintele cheie în metadatele paginilor nu mai influențează așa de mult rezultatele căutărilor;
• Descrierile ce conțin cuvinte cheie influențează din ce în ce mai mult rezultatele căutărilor;
• Descrierile ce conțin un call to action clar atrag vizitatori;
• Titlurile paginilor trebuie să fie formate din maxim 11 cuvinte, 70 caractere și marcate ca atare;
• Arhitectura, adâncimea link-ului cât mai mică, pagini cât mai aproape de homepage influențează indexarea în motoarele de căutare; văd că din punct de vedere a adâncimii link-ului (vezi un exemplu de așa nu aici);
• Informează vizitatorul despre poziția sa în navigarea pea sit prin breadcrumbs – indicii despre unde se află pe pagină;
• Pentru o mai bună indexare, găzduiește imaginile pe un subdomeniu al sitului de agenție și folosește-le de acolo în paginile în care ai nevoie.

Pe scurt, acestea au fost principalele aspecte abordate. Probabil veți avea ocazia să completați cele de mai sus cu informațiile ce se regăsesc în prezentarea lui Marius, în momentul în care aceasta va fi disponibilă pe blogul său.

Așadar, la categoria timp liber și divertisment avem următorii câștigători:

1. SportAddict.ro 871.83
2. PeApa.ro 816.16
3. WinterMag.ro 802.49

La categoria servicii, rămân în clasament firme din aria asigurărilor online:

1. RCAsuperIeftin.ro 689.66
2. AsigurariDeVacanta.ro 654.66

Din păcate, în acest an nu am auzit de nici o agenție de turism online înscrisă pentru analiza juriului, de unde tragem concluzia că agențiile de turism online nu sunt destul de sigure pe piața comerțului electronic cu servicii, chiar dacă inițiative sunt destule. Ba chiar s-au cheltuit și bugete consistente, din păcate, doar în partea de promovare online, nu și în platformele de suport online pentru tranzacții electronice.

Îmi aduc și eu aminte de vremea când credeam că am o idee care va revoluționa turismul online și eram așa de entuziasmat că țineam să povestesc oricui despre ea. Entuziasmul meu nu a durat prea mult, și asta până am aflat că și alții au idei asemănătoare ca și ale mele sau că există idei mult mai complexe puse în practică deja. Măreața mea idee bătea totuși în zona turismului virtual.

Nu am apucat să o pun în practică nici azi, dar am făcut pași mărunți și siguri în această direcție, dovadă blogul aici de față și ghidul turistic aferent. Între timp am regândit anumite aspecte și am conturat mai bine ideea, adaptând-o cerințelor actuale ale pieței. A, țin neapărat să menționez că este un amalgam de facilități pentru cei ce doresc să cunoască România la adevărata sa valoare. Ce să fac, îmi permit o asemenea babilonie pentru că sunt un vizionar.

Așa cum e și utilizatorul republicall, prezent pe forumul softpedia.com. Știu, sună pueril ideea lui (captură de ecran aici pentru posteritate). Și unde mai pui că scapă din vedere niște noțiuni elementare de navigare pe internet: retenția vizitatorilor pe un singur sit, nu redirecționarea lor către altele atât timp cât conținutul oferit nu este diferit față de recomandări. În fine, probabil în timp își va da seama de felul în care trebuie pusă problema sau se va limita la un sit gen catalog de unități de cazare online sau ghid turistic, cu articole împrumutate de pe te miri unde.

- Dragă, cum se numea hotelul unde am fost anul trecut în concediu?
– Nu mai țin minte, dar stai să mă uit pe prosoape.

Dacă până și profesorii apelează la această din urmă practică, el de ce nu ar face asta? Da, de data asta mi-am găsit unul din posturile de pe blog partajat ca făcând parte dintr-un suport de curs de fidelizarea consumatorului (captură de ecran aici), susținut de prof. Dinu Sasu, în cadrul Universității din Oradea. Tind să cred, totuși, că este doar o acțiune a unui student ce a trebuit să dea ceva la schimb și a pus cap la cap niște paragrafe găsite pe net.

Concluzia, chiar știu turism, dom’n'le!

P.S. În atenţia celor ce îmbrăţişează studiul turismului electronic şi vor să pregătească lucrări tematice, dacă sunteţi lipsiţi de inspiraţie şi nu ştiţi de unde să începeţi, nu e indicat, dar e un început, accesaţi site-urile de referate online. Găsiţi materiale cât să vă faceţi o idee. Nu folosiţi materialele ca atare! Nici nu are rost atâta timp cât nu sunt specificate sursele, plus de asta, chiar aţi merge aşa, pe mâna oricui?