Acest post a apărut iniţial pe blogul Turismark, unde Ghid Turistic Digital 2.0 contribuie în mod regulat cu articole despre practicile de marketing în turism, atât în mediul online cât şi offline.

Dacă schimbăm puţin aria de acoperire a motto-ului Bükreş Blog, putem spune că România este ţara pe care cu toţii iubim să o urâm. Şi facem asta pentru că ne lăsăm încătuşaţi de griji, fără a mai avea ochi pentru frumuseţile ce ne înconjoară.

În schimb, au avut ochi pentru asta patru expaţi invitaţi să vorbească lumii în cadrul evenimentului Arată-ne România ta, organizat de ziarul Adevărul şi National Geographic, cu sprijinul ANAT şi Paralela 45, ce a avut loc la Muzeul Ţăranului Român, pe 15 octombrie: Tom Wilson, însoţitorul Geaninei Corondan pe tot parcusul emisiunii O tură de aventură, difuzată de TVR, Rupert Wolf Murray [Blog | Twitter | Facebook], un cunoscut travel writer cu care am luat contact datorită articolului său din Dilema Veche, Ia-ţi bicicleta şi vezi România, pe care l-am citit acum mai bine de o lună, Sebastian Froux [Site | LinkedIn | Facebook] şi Doron Zilberstein [Tuborg Press Room | Facebook], vicepresedinte Tuborg.

Tom Wilson a povestit despre cum a ajuns el în România şi a cunoscut locuri şi oameni prin intermediul emisiunii O tură de aventură, ceea ce îl face să se simtă mândru că a făcut-o înaintea echipei Top Gear.

Doron Zilberstein a mers pe ideea că un contact cu un loc nou trebuie să te determine să îi cunoşti frumuseţile naturale, turismul în natură fiind una dintre pasiunile sale, şi cultura. Mai exact, este pasionat de mountain biking şi caută mereu noi zone în care să practice acest sport. În ceea ce priveşte România, pe de-o parte, pentru el simplitatea face diferenţa, iar pe de altă parte progresul continuu ce îşi lasă amprenta asupra oraşelor.

Un alt pasionat al călătoriilor pe bicicletă, Rupert Wolf Murray, a luat contact cu România în 1986, la momentul respectiv mare i-a fost mirarea când nimeni nu a vrut să îl ia cu maşina, el făcând autostopul. A trecut apoi prin evenimente petrecute în România ce, nu s-a sfiit să reconoască, l-au întors în timp, cum ar fi aspectul vagoanelor de călători (dânsul fiind un adept al călătoriilor cu trenul) ce l-au făcut să se simtă ca într-un exponat de la 1945, într-un muzeu.

Sebastian Froux a continuat ideea turismului în natură adusă în discuţie, mizând pe avantajul activităţilor cu valenţe spre extrem, subiectul intrigând puţin publicul ce percepuse mesajul ca pe unul ce promova turismul ecologic în defavoarea celui de masă, cea mai frecventă formă de turism în rândul românilor.

S-a discutat despre profilul turistului străin ce îşi caută refugiul în banal, cel mai bun exemplu fiind dat de Rupert Wolf Murray chiar în ai săi ex-conaţionali, amatori de meciuri, bere şi femei, şi a celui român dornic de lux şi destinaţii externe, neştiind ce îi poate oferi propria sa ţară. Subiectul a supărat cât de cât pe reprezentantul agenţiei Paralela 45, Elena Anghel, ce a ţinut să justifice dorinţa românilor pentru vacanţe în afară ca o evadare dintr-o cultură a maselor impusă de istoria recentă, ce nu a oferit o altă opţiune.

Tom Wilson a ţinut să precizeze că un astfel de fenomen va înceta odată cu epuizarea resurselor petroliere, ceea ce îi va determina pe români să se orienteze către un turism ecologic. Părerea mea e că va mai dura exodul turistic către destinaţii exotice cel puţin 30 de ani de acum încolo.

Dacă prezenţa expaţilor în ţara noastră a fost justificată prin faptul că vin aici să facă outsourcing cu resursele româneşti, inivtaţii nu au reuşit, sau poate aşteptau răspunsul de la public, să îşi dea seama de ce nu vor românii să călătorească în ţara lor. Ei bine, răspunsul direct ar fi că nu au timp întrucât sunt ocupaţi să facă outsourcing pentru alţii. Nici nu cred că se mai pune problema bugetelor alocate timpului liber luând în calcul salariile.

Şi dacă tot vorbim de bani, Tom Wilson a declarat că el nu se simte expat, pentru că un expat e o persoană ce îşi permite un anumit confort, pe când el se mulţumeşte cu puţinul pe care îl câştigă, ceea ce îl face mai degrabă un imigrant fericit. Doron Zilberstein a accentuat parcă această diferenţă de statut spunând că “Oamenii care vin în România sunt burghezii care vor să evadeze.”.

După cum era de aşteptat, nu s-au evitat nici discuţiile despre lipsa implicării autorităţilor române în turism, câţiva inivitaţi din public luând cuvântul în această problemă.

Şi pentru că s-a vrut o conturare a imaginii României, Magda Săvuică a vorbit despre ale sale 273 de locuri pe care merită să le vizitezi înainte de a pleca din România şi noul proiect ce vizează 273 de aventurieri români.

Probabil, la fel ca doamna redactor-şef de la ziarul Bursa şi domnul director de la BTT, mulţi dintre initaţi s-au întrebat care a fost scopul conferinţei, având în vedere cursul discuţiei ce pendula dintr-un subiect în altul. Turismul românesc, domnilor, cu bune şi rele aşa cum sunt văzute din afară şi din interior. Este adevărat, s-a promovat un produs turistic, un ghid turistic, dar evenimentul a scos în evidenţă lucruri pe care nu le găseşti întotdeauna într-un ghid turistic obişnuit.

Tot în cadrul evenimentului s-au acordat premiile concursului desfăşurat în perioada 6 septemberie – 4 octombrie 2010. De menţionat faptul că un alt concurs s-a desfăşurat în paralele şi pe bloguri, premiile fiind asigurate de MB Drăgan. Câştigătorii concursului pe blogul Ghid Turistic Digital 2.0 au fost anunţaţi în postul de aici.

De ce am ales să vorbesc despre acest eveniment? Pentru că este un bun exemplu de marketing turistic ce a reuşit să antreneze în discuţii tematice o mână de oameni interesaţi ce poate îşi vor îndrepta atenţia către obiectivele turistice uitate din ţara lor, aşa cum s-a demonstrat că se poate face echipa din spatele proiectului bucurestiulintrozi.ro.

Pentru a vedea diferenţa de concept, să ne îndreptăm puţin atenţia către iniţiativa ministerului de resort de a promova România pe plan intern prin intermediul concursului Turist în România. Câţi aţi ştiu de această campanie? Câţi dintre voi nu ar vrea să dezbată pe marginea acestei campanii faţă în faţă cu cei responsabili?