Ghid Turistic Digital 2.0

Nu ştiu cum de mi-a scăpat această ştire, dar mai bine găsită mai târziu decât niciodată.

Enciclopedicarad este o transpunere în format digital a obictivelor cultural-turistice de pe teritoriul Judeţului Arad.

Avand sloganul ”o enciclopedie virtuala a valorilor ce ne inconjoara” acest proiect are o dubla misiune. Pe de-o parte isi propune stimularea interesului fata de artisti si personalitati culturale contemporane, promovarea operelor acestora, precum si a obiectivelor turistice ale zonei, iar pe de alta parte se urmareste punerea acestor informatii la dispozitia tinerilor, intr-un format de comunicare modern si flexibil, intr-un instrument larg folosit si accesat de acestia, adica o enciclopedie digitala, a declarat Adrian Tolea, vicepresedintele CJ Arad. Sursa: Portalul Naţional de Administraţie Publică

Proiectul va fi prezentat şi prin intermediul unui blog,  ce are ca scop promovarea valorilor judeţului în rândul tinerilor.

O parte din conţinutul enciclopediei (~200 de articole), poate fi accesat în cadrul Wikipedia în limba română.

În cadrul Programulului Operaţional Regional 2007-2013, una din axele prioritare pentru administraţiile publice este aceea de dezvoltare durabilă şi promovare a turismului în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie  turistică.

În acest demers, unul dintre obiective presupune instituirea unui sistem integrat şi informatizat al ofertei turistice româneşti, lucru pe care mi-l propun să îl urmăresc în detaliu pentru fiecare regiune de dezvoltare în parte.

Practic, nu mă voi limita asupa acestui aspect, ci voi încerca să aflu cum este perceput fenomenul turism electronic în toate cele trei faze ale sale (e-informare, e-rezervare, e-plată) la nivel de administraţie publică, în primul rând plecând de la strategia de dezvoltare a turismului pentru perioada 2007 – 2013, ca parte a strategiei de promovare a turismului, iar în al doilea rând aducând în discuţie aspecte ce ţin de proiectele din trecut şi stadiul lor de dezvoltare/implementare.

În cazul în care nu sunteţi adepţii forumurilor sau site-urilor de specialitate ce găzduiesc impresii sau informaţii brute din partea utilizatorilor despre starea pârtiilor de schi din România, iar secţiunea Grosimea stratului de zăpadă de pe site-ul Administraţiei Naţionale de Meteorologie vă este total străină, puteţi consulta harta 3D a pârtiilor de schi din România, chiar mai mult, puteţi contribui la updatarea informaţiilor referitoare la pârtii sau prin adăugarea de noi pârtii.

Harta este facuta cu ajutorul Google Earth, al carui plugin  va trebui sa il instalati inainte sa puteti naviga prin harta. E destul de simplu, se instaleaza practic singur, dupa care trebuie sa reimprospatati pagina si incepeti sa navigati.

Partiile le alegeti fie de pe harta principala, fie cu ajutorul meniului de pe margine. Dand click pe unul din linkuri, veti merge automat aproape de partia dorita.

[...]

Harta se afla inca in stadiul beta, asa ca orice contributie la completarea datelor este bine-venita. Asa ca, atunci cand mergeti pe munte, luati un pliant cu descrierea serviciilor de partie din locul respectiv si da-ti-le un mail celor de la Roxy-World, cu detaliile locurilor de dat.

În panoul de prezentare asociat fiecărei pârtii în parte aş mai adăuga grosimea stratului de zăpadă, iar cea mai bună metodă este prin introducerea widget-ului amintit la începutul postului, precum şi link-uri către camere web amplasate pe pârtii, aşa cum este exemplificat aici, sau, de ce nu, direct streaming-uri video dacă este posibil.

Harta Statiuni de Ski Romania – Partii schi [via freejump.ro]

Aşa cum am promis în postul de aici, am revenit cu detalii despre sistemele informatice ce deservesc serviciile turistice, după cum urmează …

Sistemele informatice tip front-office sunt sisteme informatice ce prelucrează informaţii şi oferă rapoarte în formă scrisă sau vizuală. Sunt folosite atât în structurile de primire turistică de dimensiuni medii şi mari, dar şi în agenţiile de turism. Aceste sisteme faciliteză înregistrarea turiştilor, gestiunea şi managementul camerelor, comercializarea produselor turistice sau evidenţa încasărilor. Un exemplu de sistem ce înglobează toate activităţile prezentate mai sus este Fidelio, o aplicaţie care lucrază cu pachete complexe de servicii cum sunt organizarea timpului liber, optimizarea profitului, facturare, corespondenţă sau înregistrarea plecărilor şi sosirilor de turişti.

Sistemele informatice destinate rezervărilor turistice pot opera atât cu turişti individuali, dar şi cu agenţiile de turism. Ele reunesc serviciile de rezervare şi vânzare propriu-zisă cu cele de informare.

Cele două tipuri de sistemele prezentate mai sus sunt modularizate şi permit interconectarea departamentelor ticketing, outgoing, incoming şi intern etc. din cadrul structurilor de primire turistice sau din cadrul agenţiilor cu departamentele financiar-contabile şi cu managementul acestora. Printre altele, acestea permit expedierea şi recepţia de date către şi de la sistemele de distribuţie globală (Global Distribution Systems sau GDS), precum Worldspan şi Amadeus. Cei interesaţi pot parcurge o descriere sumară a unei rezervări în sistemul informatic Amadeus aici.

Sisteme ca Worldspan şi Amadeus sunt sisteme informatice utilizate în turism, ce folosesc internetul; sunt accesibile atât turiştilor, cât şi personalului agenţiilor/structurilor de primire turistice, bineînţeles sub forme diferite. Astfel de sisteme implică folosirea de echipamente hardware şi software specifice în desfăşurarea activităţilor.

Şi dacă tot a venit vorba de aplicaţii ce folosesc internetul în domeniu turistic, ţin să amitesc faptul că multe companii din domeniul turistic au dezvoltat în colaborare cu alte instituţii (muzee, ministere, organizaţii non-profit etc.), în cadrul portalurilor pe care le administrează, sisteme informaţionale geografice (sau GIS) publice, sisteme în care au fost introduse date, imagini, animaţii şi chiar reconstrucţii virtuale a unor obiective turistice, restaurante, hoteluri etc. Aceste sisteme online combină avantajele sistemelor propriu-zise şi pe cele ale internetului, în turism ele fiind folosite ca sisteme de luare a deciziilor în ceea ce priveşte traseele ce urmează a fi parcurse şi punctele de interes sau ca instrumente de informare.

La sistemele informatice menţionate mai sus se mai pot adăuga sistemele integrate pentru managementul patrimoniului turistic, sisteme pentru marketingul destinaţiilor turistice etc.

Prin prisma unor păreri expuse pe parcursul a trei ani de zile pe bloguri şi în presă:

• Cum să acţionez pe internet dacă sunt în industria turismului? (2007 – site-uri de prezentare);

• Internetul – cea mai bună agenţie de turism (2008 – popularizarea site-urilor de rezervări în rândul internauţilor)

• Turismul are nevoie de Facebook (2009 – promovare prin reţelele sociale + aplicaţii de mobil ce permit ghidarea pe un traseu prestabilit sau hotărât la faţa locului)