Prin prisma unor păreri expuse pe parcursul a trei ani de zile pe bloguri şi în presă:
Deşi nu mi-am propus să acopăr şi partea ce nu include direct utilizatorul final, am să încerc o sinteză a implicaţiilor turismului electronic pentru turoperatori sau pentru cei ce administrează astfel de afaceri electronice (platforme de ticketing, site-uri de turism, reţele sociale nişate pe călătorii etc.)
O afacere electronică în sfera serviciilor turistice automatizează şi, în acelaşi timp, reduce timpul alocat pentru comenzi/rezervări, creşte numărul pieţelor de desfacere şi implicit eficienţa, reduce costurile şi pune în valoare competitivitatea. Nu în ultimul rând, permite agenţiilor şi turoperatorilor să afle comportamentul de consum/în ultilizarea serviciilor electronice pe care le pun la dispoziţia potenţialilor clienţi şi să-şi gestioneze în mod corespunzator resursele.
Administrarea unei astfel de afaceri electronice presupune reexaminarea în permanenţă a strategiile, a tehnicilor şi instrumentelor în pas cu tehnologiile moderne. Strategia unei afaceri electronice în turism înseamna acţiune continuă, în corelaţie cu stadiul de evoluţie al agenţiei de turism virtuale/site-ului de turism (lansare, consolidare, creştere, maturitate) şi cu mediul în care aceastea acţionează, adevărata provocare pentru companiile din turism fiind “reingineria organizării şi a proceselor de afaceri, astfel încâtproductivitatea să crească prin utilizarea internet-ului într-o piaţă concurenţială [1]”. read more…
Fiind prea conştiincios şi focusat pe un anumit domeniu, mi-am dat toată silinţa să fac o lucrare de diplomă cât mai completă în cele 40 de pagini ce se impuneau în urmă cu 4 ani. Este vorba de lucrarea de diplomă cu numele “De la turismul de agenţie la “e-Tourism”, lucrare pe care am pregătit-o şi susţinut-o în 2006, la sfârşitul celor 4 ani de studenţie. Multe din subiectele tratate în lucrarea respectivă se regăsesc pe blogul acesta, iar un sumar este prenzent pe Wikipedia, din ianuarie 2007.
De curând, am constatat că materialul pregătit de mine e subiect de articole de specialitate apărute în publicaţii ca Revista Amfiteatru Economic şi Analele Universităţii din Craiova.
Tot navigând pe web, în căutare de informaţii legate de turismul electronic, am dat peste un studiu comparativ ce se focusează pe nivelul de dezvoltare a 50 de site-uri de agenţii de turism din România, regiunea Transilvania, şi Ungaria. Acest studiu a fost inclus în lucrarea Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare: educaţia, economia şi mediul social, apărută la Editura Mega, în 2006, sub coordonarea lui Aurelian Burcu şi a lui Alexandru Burcu, lucrare ce poate fi parcursă în întregime aici.
Studiul şi-a propus a fi un mic ghid ce scoate în evidenţă câteva aspecte ale site-urilor ageţiilor de turism, aspecte ce pot influenţa vizitatorii să contracteze sau nu un pachet turistic de la agenţia vizitată virtual, şi care se doresc a fi luate în calcul atunci când se trece la dezvoltarea unui astfel de site.
Deşi studiul comparativ, studiu ce îi are ca autori pe Liciniu-Alexandru Kovács, Ioan-Cristian Chifu-Oros, Vera-Melinda Gálfi şi Ştefan Moldovan, are o vechime de aproximativ 4 ani, reflectă realitatea actuală: site-uri de agenţie ce permit potenţialilor clienţi doar informarea asupra destinaţiilor, fără a fi prezentate preţurile şi tarifele pachetelor turistice, versiuni numai în limba română (deşi, în momentul în care te axezi doar pe turism intern pentru conaţionali, e justificat), lipsa opţiunii de a rezerva online, lipsa actualizărilor periodice. Restul concluziilor le puteţi parcurge în documentul de mai jos: read more…
… sau ce a fost înainte de portalul eRomania.
Făcând o revizuire a articolelor salvate în ultimul timp, am dat peste un articol din 2000, apărut în Ziarul Financiar, articol ce anunţa lansarea site-ului Romania Development Gateway în cadrul unui proiect finanţat de către Banca Mondială şi susţinut de Guvernul României prin Programul de dezvoltare instituţională a sectorului privat (PIBL). Ministerul responsabil de acest program a fost Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor de la acea vreme.
Practic, site-ul în cauză are aceleaşi scop ca şi portalul eRomania, acela de platformă de legătură între cetăţeni şi stat.
Pe acest site se vor putea face in viitor tranzactii comerciale on line, turism electronic si cetatenii vor putea sa le trimita mesaje membrilor Guvernului sau parlamentarilor.
Sursa: Banca Mondiala vrea sa puna toata Romania pe Internet, articol apărut în ediţia online a Ziarului Financiar din 7 iulie 2000
Din păcate, singurele informaţii publice legate de sectorul turistic sunt cele ce fac referire la un proiect de susţinere a dezvoltării sectorului turistic şi câteva articole apărute în presă ce tratează subiecte legate de activitatea turistică. Nimic legat de destinaţii, atracţii turistice (ca promovare turistică) sau, mai ales, de tranzacţii comerciale cu servicii turistice online.
Site-ul va contribui la integrarea Romaniei in standardele economiei mondiale, va facilita tranzactiile in interiorul si exteriorul tarii si atragerea de investitori straini, promovarea turismului.
Anca Boagiu , Ministrul Transporturilor la acea vreme
Acum, ori cei doi autori ai articolului, Adrian Bărbulescu şi Ioana Moldoveanu, au bagat material de umplutură ori doamna Anca Boagiu vorbea în necunoştinţă de cauză ori proiectul nu a avut rezultatul dorit.
Întrebarea de final este următoarea: de ce Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale nu a dezvoltat platforma eRomania pe aceeaşi platformă ca şi Romanian Development Gateway, din moment ce scopul ambelor site-uri este acelaşi de intermediere între cetăţean şi stat?
Nu mai punem la socoteală faptul că era deja disponibilă o bază de date cu tot ce însemnă proiecte în curs, în aşteptare sau finalizate din aproximativ toate domeniile de interes.
Aţi bani, altă distracţie!
P.S. Bine v-am găsit în 2010!
LinkedIn 
Facebook 
MyBlogLog 
