• Comorile pierdute ale turismului balnear

Informații de interes turistic:

• Cu Săgeata Albastră către aeroportul Otopeni

Caru’ cu Bere este un “must see” pentru oricine, fie el turist strain sau roman, bucurestean tanar sau batran, oricum ar fi locul asta nu trebuie ratat. O vizita la Caru’u cu Bere este ca si cum te-ai intoarce in timp pentru un festin gastronomic, bahic dar si vizual.

Chiar daca la momentul actual Caru’ cu Bere este un restaurant in toata regula, inclusiv cu crama, el este de fapt  una dintre cele mai vechi berarii ale Bucurestiului. In locatia actuala isi desfasoara activitatea  din anul 1899 iar inainte de asta locul sau fiind in fostul han Zlatari din apropiere.

Arhitectura interioara este una extraordinara, lemnul folosit, desi anii trecuti peste el se vad destul de bine,  inca isi pastreaza frumusetea initiala. Este o incantare sa te plimbi prin local, sa admiri scarile ce duc la etaj, ornamentele sau intrarea in restaurant care este una speciala.

De-a lungul vremii o sumedenie de personalitatii si-au facut veacul pe aici. In interiorul localului s-a filmat si o scena din filmul Filantropica, unul din filmele mele preferate. Chiar si acum, desi nu mai avem multi artisti de calitate ca alta data, poti intalni pe ici pe acolo cate un artist autohton. Eu unul am zarit cativa, chiar din categoria greilor.

De servit poti servi o multitudine de preparate iar ca bautura trebuie neaparat sa incerci berea casei, preferata mea de altfel. O bere preparata dupa o reteta proprie care-ti aluneca usor pe gat fara sa-ti lase vreun gust neplacut sau vreun nod ori mai stiu eu ce. Painea lor este deasemea exceptionala, o poti minca si goala fara sa mai astepti mancarea comandata.

La categoria servire am numai laude, la fel si pentru micile spectacole pe care le organizeaza in care personajele principale sunt chiar chelnerii. Am avut placerea sa asist si la cateva reprezentatii de exceptie ale lautarilor locali de-a lungul timpului dar si la o seara cu dansuri poulare unde artisti invitau meseni la dans.

Si  cum nu se putea altfel si Caru’ cu Bere ca multe alte locuri vechi si incarcate de traditie isi are legendele si simbolurile lui. In cazul de fata simbolul locului este Mos Ghita pivnicerul, un batranel care a lucrat aici o perioda indelungata de timp (cativa zeci de ani spune povestea), el fiind insarcinat cu aducerea vinului si a berii din butoaie  intodeauna insotit de nelipsitul lui felinar

Nu mereu necesita sa-ti anunti venirea insa ca sa fi sigur ca te poti aseza la o masa fara sa astepi prea mult e bine sa faci totusi o rezervare.

Asa ca neaparat trebuie sa treceti pe acolo ca sa gustati putin (si la propriu si la figurat) din istoria locului dar si a Bucurestiului de alta data.

• Ploiești
• Câmpina
• Slănic (vezi și Comorile pierdute ale turismului balnear)
• Vălenii de Munte
• Sinaia
• Azuga
• Bușteni
• Predeal
  

Evenimente de interes turistic:

• Noaptea Muzeelor
• Cupa Mondială de Escaladă pe Gheață

Trasee turistice:

• Sinaia – Cota 2000 – Piatra Arsă – Peștera – Babele – Piatra Arsă

Altele:

• Dezvoltarea durabilă și certificatele verzi

1. Cu avânt, înainte … pe site-urile de social media

Dar asta nu înseamnă că nici unul din jucătorii din industria turismului nu este prezent în social media. Din contră, în ultima jumătate de an, antrenaţi de criză, mulţi dintre aceştia caută fie noi surse de venit (deşi până la acest aspect au cale lungă de bătut), fie să îşi consolideze imaginea, să îşi promoveze serviciile etc. prin intermediul social media. Cum spune acelaşi Marius Ghenea într-un interviu pentru acelaşi wall-street.ro:

Este un domeniu cu oportunitati (n.a. turismul online), dar care nu a ajuns la maturitate pentru ca este o piata prea mica, dar care creste repede.

La fel de repede creşte şi, să-i spunem, apetitul pentru social media. Fie că este vorba de cea mai obscură agenţie de turism, fie că e vorba de cel mai cunoscut operator de linii aeriene low cost, conturile de Facebook şi Twitter nu lipsesc din canalele de comunicare cu consumatorii şi asta pentru că o parte din jucători au sesizat schimbările aparute în felul în care consumatorii se informeaza, işi formează perceptiile despre un brand, parcurgând diverşi paşi până la decizia de achiziţie a unui serviciu sau produs. Riscul pe care şi-l asumă fiecare jucător implicat în această arie este acela că consumatorul (utilizatorul de reţele sociale) îşi rezervă dreptul de a adera sau nu la mesajul transmis şi nu poate fi forţat să îl recepteze cum se întâmplă în alte medii.

Cu ceva timp în urmă am tot scris o serie de posturi depsre geşelile frecvente pe (semi) site-urile de turism electronic, iar acum o să încerc să identific cele mai frecvente greşeli ale jucătorilor din industria turistică în social media, în demersul lor de a-şi promova serviciile turistice sau conexe prin canalele specifice.

2. De la noi ne dorim la noi chiar facem

Din păcate, acest apetit pentru social media poate genera reacţii nedorite sau poate constitui mişcări greşite din partea jucătorilor din turism pentru că nu sunt pregătiţi pentru aşa ceva, strategia de comunicare în acest mediu fiind de fapt doar o dorinţă de a fi în trend cu ceea ce se întâmplă în online.

Şi aici se încadrează majoritatea agenţiilor mici de turism ce şi-au făcut cont pe Twitter (bineînţeles, nu sunt excluse nici numele rezonante ale industriei), dar singura interacţiune se rezumă la a da link-uri către anumite secţiuni de pe site-urile proprii, fără a interacţiona cu potenţialul consumator. Un exemplu este cel al agenției de turism La Piovra Turista prezentă atât pe Twitter la @lapiovraturista, cât și pe Facebook. Pe lângă faptul că nu interacționează cu potențialii consumatori utilizatori de Twitter/Facebook, își mai ia și titlul de prima agenție de turism virtuală. Lauda de sine nesusținută și autopromovarea e o altă greșeală des întâlnită pe pagina “Despre noi” de pe site-urile operatorilor din turism.

3. Nu ne interesează X, nu este relevant

O altă greşeală pe care am sesizat-o e aceea de a nu interacţiona decât cu oamenii influenţi în online şi asta pentru că se caută oameni ce la rândul lor pot promova agenţia/hotelul mai departe în grupul de urmăritori.

De exemplu, @mihai_pintilie e urmărit pe Twitte, printre alții, de către @Eximtur, @Paralela45r0 și @EuropaTravel, însă singurul răspuns pe care l-a primit la cererea sa a fost de la un pasionat de călătorii.

4. Dacă voi nu ne vreți, noi vă vrem

Dacă în perioada web 1.0 se purta newsletter-ul agresiv, ca să nu îi spunem spam, acum se poartă mass follow sau abuzul de prietenie (cum îl numește Dan – Lucian Stefancu, omul din spatele deceblog.net) fie pe Twitter, fie pe Facebook. Recunoști astfel de conturi după numărul mare de urmăriți și numărul mic de urmăritori (un exemplu ar putea fi chiar @Besttourism). Faptul că un jucător din industria turistică dă follow cuiva, asta nu înseamnă că la rândul lui urmăritul devine urmăritor. Sunt un geniu, este? Pe toate le știu :)

Nu este de ignorat nici spam-ul pe bloguri, prin comentarii prin intermediul cărora se cere link exchange, comentarii plasate la posturi ce nu au legătură cu conținutul acestora. Am și aici un exemplu, Tomis Travel. Oricât de interesați de domeniu sunt reprezentanții Tomis Travel, nu au nici o scuză pentru felul în care lasă să se vadă acest lucru. În caz că nu mă credeți pe cuvânt. Oare o fi greu să dezbați un subiect interesant, să îți dai un nume real și abia apoi să te identifici cu site-ul?

5. Și ce dacă?

Nu cred că se împotrivește careva faptului că operatorii din turism vor să folosească Twitter sau Facebook ci felului în care aceste platforme de comunicare sunt folosite. Un aspect de care lumea nu prea ține cont de cel legat de termenii și condițiile de utilizare a platformelor. Cu bună știință sau nu, în ideea de ași contura imaginea cât mai bine și a-și promova serviciile atât în mediul online cât și în cel offline mulți operatori din turism uită de aceste aspecte. Și ca exemplu avem recentul concurs vola.ro, prin care participanții sunt condiționați în ceea ce privești înscrierea în concurs de postarea pe pagina concursului a unei poze, lucru neagreat de Facebook, în termenii și condițiile aferente promoțiilor specificându-se clar:

4.2 In the rules of the promotion, or otherwise, you will not condition entry to the promotion upon taking any action on Facebook, for example, updating a status, posting on a profile or Page, or uploading a photo.  You may, however, condition entry to the promotion upon becoming a fan of a Page.

[...]

Below we have provided a few examples to help you understand how to apply Section 3 of the Promotion Guidelines:

You cannot: Condition entry in the promotion upon a user providing content on Facebook, such as making a post on a profile or Page, status comment or photo upload.

You can: Use a third party application to condition entry to the promotion upon a user providing content. For example, you may administer a photo contest whereby a user uploads a photo through a third-party application to enter the contest.

Sursa: Facebook P romotions Guidelines

Probabil vă întrebați care ar fi problema aici. Păi, ar fi cam în felul următor: Facebook se sesisează și șterge pozele celor înscriși în concurs pentru că încalcă termenii și condițiile promoțiilor, userii nemulțumiți bagă repede reacții la cald pe blogurile personale despre ce mârșăvii face vola.ro, chiar dacă nu e așa, și până apucă reprezentanții vola.ro să facă lămuriri, să vezi ce imagine își face online.

6. Bad management

Mulți jucători/operatori din turism, prezenți sau nu în social media, nu au cunoștințe de managementul comentariilor negative/posturilor nefavorabile ce apar pe bloguri/forumuri etc. sau, chiar dacă încearcă o aplanare a conflictelor se limitează la un singur mediu de comunicare.De exemplu, BlueAir lasă se se înțeleagă că orice reclamație/problemă ar avea consumatorii, o pot face pe contul de Facebook, contextul fiind ăsta. De asemenea, Blue Air nu pare interesată de reacțiile negative pe blogurile fără influență; exemplu aici și aici. Lăsând la o parte faptul că blogurile nu sunt influente, totuși, în spatele lor se află clienți … nemulțumiți și faptul că vorbesc singuri îi face și mai nemulțumiți. Dacă tot se abordează social media ca și canal de comunicare cu atât avânt, atunci cred că e cazul să se țină cont de toate canalele aferente acestui mediu. În schimb, cei de la Blue Air au reacționat foarte repede când a fost vorba de un caz în care au fost implicați direct, printr-un concurs, iar nefericitul câștigător și-a vărsat oful pe blogul personal. Cu părere de rău, dar chiar nu mai găsesc link-ul; orice ajutor este binevenit.

Un alt exemplu pe care aș putea să îl dau ar fi cel al, Beck Internațional, o companie cu activități parțial în turism. Deși nu este o companie cu prezență online, are parte de destulă reclamă negativă în acest mediu și nu pare interesată de vreun feedback pe măsură.

Tot legat de managementul comentariilor negative are mai fi de menționat și feedback-ul venit de la simpatizanți sau oficiali anonimi. E așa de greu să îți asumi niște explicații sau consecințe?

7. Las-o, bă, că merge așa

Încet, încet ne îndepărtăm de platforme de comunicare ca Twitter, Facebook și bloguri și ajungem la site-urile de prezentare, fie ele de agenție sau de hotel. Iată câteva greșeli des întlnite în crearea site-urilor de prezentare:

- lipsa adresei si a locatiei din homepage (locatia este inca cel mai important aspect in selectarea unui hotel)
- site-uri fara sisteme de rezervare on-line (majoritatea utilizatorilor de internet din zilele noastre aleg, rezerva si platesc online
- galerie de imagini reprezentative neprofesionist realizate fara a stimula imaginatia si a crea dorinta
- site-uri sofisticate fara o tema clara de navigatie
- elemente de grafica flash prea bogate
- site-uri cu putine linkuri sau meta tag-uri prost alese si lipsa SEO
- lipsa promovare evenimente din zona/localitate
- lipsa integrare opinii oaspeti (retele socializare etc.)
etc.

Sursa: Cristina Vladau, Turismark.

8. Nu ne vindem serviciile, avem nevoie de imagine

De asemenea, lipsa unui conținut corespunzător și credibilitatea informațiilor oferite, conținut ce înclină spre nevoia de promovare, de afirmare (vezi pasajul aferent autopromovării) a operatorilor din turism, nu va atrage atențiea consumatorilor vizați de tine, aceștia căutând informații ce îi afectează direct (condiții de cazare, facilități etc.).

Concluziile le trageți voi

După cum ați putu observa, majoritatea exemplelor se limitează la agenții de turism sau companii aeriene, hotelurile neavând o poziție semnificativă în social media, cum bine constată și Cristina Vladau într-un articol pe blogul Turismark.

Pentru că m-am lungit prea mult, am să vă las pe voi să semnalați eventuale greșeli în social media din partea operatorilor/jucătorilor din turism, precum și cazuri de bune practici în aceeași arie. Pe final, aș dori să menționez că acest post a fost scris după ce am aflat de seminarul HoReCa Marketing 24/7, intrigat fiind de faptul că nu pot găsi prezentarea din cadrul acestuia: Top 10 greseli majore in abordarea marketingului pe internet in cadrul industriei HORECA. Chiar aș fi curios să aflu câte din cele expuse de mine aici se regăsesc în acea prezentare.

Bibliografie:

1. Alex Goaga, Predut, LG Romania, despre social media: Lansarea unui program de comunicare intr-un mediu nou este un act de curaj, www.dailybusiness.ro, martie 2010
2. Dan Ionescu, 7 Greseli de Evitat in Scrierea de Articole, http://articole.org, februarie 2010
3. Dan – Lucian Stefancu, 7 Greseli In Social Media (pentru companii), http://deceblog.net, noiembrie 2009
4. Ovidiu Negrean, Greseli in “Corporate Tweeting”, www.negrean.ro, octombrie 2009

Înainte de a comenta la acet post, vă rog să citiţi secţiunea Netichetă. De asemenea, orice comentariu anonim sau comentarii sub nume diferite de pe acelaşi IP nu vor fi aprobate.

Un review negativ te afecteaza doar daca dovedesti ca nu-ti pasa. Daca recunosti ca ai gresit sau iti sustii punctul de vedere atunci cand situatia e confuza, atunci un review negativ se poate transforma dintr-un minus intr-un mare plus.

De ce am amintit de acest post? Pentru că prima idee din concluzia de mai sus se aplică situaţiei în care se află Beck Internațional, chiar dacă încearcă să îşi apere imaginea prin reacţii anonime şi mai ales din poziţia de clienţi fideli.

După cum se declară pe site-urile de job-uri, firma mai sus amintită are ca domeniu de activitate turismul si sales-ul, o nouă practică pe piaţa din România.

Ca potenţial client al firmei ai putea spune că, acceptând excursiile şi sejururile gratuite sau la preţuri incredibil de mici, faci un fel de turism de shopping. Forţat ce-i drept, întrucât constaţi cu stupoare că în promisele excursii unice eşti supus unor campanii de marketing agresive pentru a fi convins să cumperi produse la preţuri astronomice.

Trebuie menţionat faptul că Beck Internațional nu este agenţie de turism (deşi este posibil să opereze ca intermediar pentru Beck Reisen s.r.o, agenţie de turism înregistrată în Cehia; aici puteţi vedea ţările în care îşi desfăşoară activitatea), iar principalul interes al firmei nu este de a te plimba şi a-ţi explica în detaliu arhitecura obiectivelor sau istoria zonelor, ci de a te convinge să cumperi anumite produse, la un anumit preţ.

Mă opresc aici cu explicaţiile şi revin la ideea de la începutul articolului. Mai întâi să vedem ce reacţii a generat practica de mai sus în mediul online, cronologic, pe categorii de surse: bloguri, forumuri şi presă online.

Reacţii pe bloguri:

• aprilie 2009 – Andreea/andreiutzza4u.blogspot.com, Beck. Prima impresie este cea mai importanta (168 comentarii);
• iunie 2009 – Andrei Dutu/zambescu.com, In excursie cu Beck ? Mai bine NU ! (120 comentarii);
• iunie 2009 – Cristina/Clientservice, Excursiile Beck (9 comentarii);
• iulie 2009 – Crisia/crisia.net, Beck International (54 comentarii);
• august 2009 – Ants Pants, Beck International Scam sau pe romaneste Pacaleala (0 comentarii);
• septembrie 2009 – Flaviu Comănescu?/balaoo.com, beck international – excursie speciala (0 comentarii);
• octombrie 2009 – cm/cm.weblog.ro, BECK INTERNATIONAL – TEAPA (0 comentarii);
• noiembrie 2009 – Cătălin Crăciun/craciun.in/blog, Beck International – excursii, sejururi si ţepe de neuitat (42 comentarii);
• aprilie 2010 – Daniel Ionica/craiovafirme.ro, Teapa Beck International si in Craiova (0 comentarii);
• iulie 2010 – Andrei Dutu/zambescu.com, beck international si pe bloguri (2 comentarii).

Reacţii pe forumuri:

• iulie 2009 – ceela/forum.desprecopii.com, Teapa Beck International srl (47 de răspunsuri);
• august 2009 – gabiwilhelm/forum.softpedia.com, Beck International , Excrocherie sau vanzari fortate oamenilor de varsta a doua ! (11 răspunsuri);
• ianuarie 2010 – kartemiza/9am.ro/comunitate/, Atentie la pacaleala cu firma de tepari Beck international ! (16 răspunsuri)
• ianuarie 2010 – Roxana Popa/reclamatieonline.ro, Pacaleala cu produse nefunctionale la preturi exagerat de mari (0 răspunsuri);
• martie 2010 – nyo/iturism.ro/forum, Cere detalii despre o agentie (0 răspunsuri);
• martie 2010 – cristy/tpu.ro (16 răspunsuri).

Reacţii în presă:

• octombrie 2009 – argesmedia.ro, Argeşenii, păcăliţi de o firmă de electrocasnice din Bucureşti (6 comentarii);
• noiembrie 2009 – Adrian FURDULEA/uups.ro, Firma Beck vinde iluzii credulilor (3 comentarii);
• aprilie 2010 – Andreea Archip/evz.ro, Cum mai sunt păcăliţi românii. Escrocheria Beck (o comentarii);
• mai 2010 – Gazeta de Sud, Atenţie la BOMBA din cutia de scrisori! (13 comentarii);
• iulie 2010 – Athena Constantinopol/agentia.ro, Romanii arsi la BECK (0 comentarii).

Nu trebuie să fii cine ştie ce genui ca să observi că cele mai multe reacţii au fost generate în blogosferă (10 posturi însumând 395 comentarii), cu menţiunea că toţi cei ce au scris au avut de a face fie doar cu pliantele şi studiul acestora :), fie au fost implicaţi direct în sesiunile de … turism de shopping.

Următoarele 6 reacţii au venit pe forumuri şi au implicat aproximativ 90 de răspunsuri. Dintre cele 6 reacţii, una singură a fost pe un forum specializat de turism. La un moment dat chiar stăteam de vorbă cu un amic despre necesitatea unui motor de căutare specializat numai pe căutări în forumuri după agenţii de turism reclamate de către utilizatori. Cum forumurile au decăzut în favoarea blogului, nu cred că se mai aplică.

Cele 5 reacţii din presa online au generat doar 22 de comentarii.

Menţionez că în totalul numărului de comentarii generat în mediile expuse mai sus se numără şi cele ale apărător-ulu/ilor firmei, care a/au comentat favorabil dar sub anonimat, fie schimbând-uşi user-ul, dar păstrând acelaşi comentariu pentru bloguri diferite. Cum această practică nu este tolerată de cei implicaţi activ în mediul online, ajungem la concluzia că firmei nu îi pasă, într-adevăr, de imagine sa online. Şi asta pentru că publicul ţintă este format din vârstnici sau oameni ce nu am nici o treabă cu online-ul.

De ce nici unul din oficialii firmei (fie PR, marketing, administrator, reprezentanţi legali etc.) nu ies la rampă sub identitate, în mediile de mai sus, pentru a veni cu explicaţii logice/lămuriri legale/scuze asupra a ce se întâmplă? Chiar dacă nu sunt familiarizaţi cu mediile amintite, pot face o dezminţire pe site-ul propriu urmată de lămuriri legale etc.

Ce concluzii tragem din cele expuse până acum?

1. Pentru a ne proteja împotriva presupuselor firme/agenţii de turism este nevoie de o bază de date publică, unde se pot verifica brevetele de turism ale agenţiilor şi eventualele plângeri din partea clienţilor.

Cei responsabili de secţiunea e-Turism din cadrul portalului e-România ar trebui să ia în calcul acest aspect. Până e-România va fi funcţional, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului ar putea la fel de bine să ia în considerare acest aspect.

2. Nu întotdeauna mediile moderne de comunicare dau rezultatul dorit, atâta timp cât cei arătaţi cu degetul nu au nici o trangenţă cu etica în afaceri. Totuşi, aceste medii permit propagarea rapidă a informaţiei, fără constrângeri.

Înainte de a comenta la acet post, vă rog să citiţi secţiunea Netichetă. De asemenea, orice comentariu anonim sau de pe acelaşi IP nu va fi aprobat.

Ultimele evenimente pe:

Iată că s-a făcut o săptămână de când ne-am întors din scurta ieșire pe litoralul românesc. O scurtă ieșire de o săptămână, pe care am dedicat-o în mare parte odihnei, nedorind să repetăm experiența de anul trecut, când am mers în Turcia și am vizitat tot ce se putea, întorcându-ne acasă mai obosiți decât atunci când ne-am dus acolo. Recomandarea mea e următoarea: dacă doriți să mergeți în Turcia pentru odihnă și excursii, optați pentru un concediu de 2 săptămâni.

Năvodari a fost atestat documentar în anul 1421 sub numele de Caracoium, nume ce derivă din cuvintele turcești kara și koyum ce împreună se traduc Oaia Neagră, nume ce a fost schimbat în Năvodari în anul 1927, localitate ce va fi cunoscută ca și comună în 1932. Statutul de oraș l-a obținut în 1968, având în subordine localitatea Mamaia Sat sau Năvodari Sat. Numele de Năvodari ne duce cu gândul la faptul că principala îndeletnicire a locuitorilor săi era pescuitul la năvod, însă, o dată cu construirea Uzinei de superfosfat și acid sulfuric în 1954, se deschide drumul către industrializarea zonei.

Revenind la Năvodariul contemporan mie, pot spune că primul contact cu acest punct de pe hartă l-am avut pe când eram un învățăcel în clasele primare și ai mei m-au trimis în tabăra de aici. Evident, între timp totul s-a schimbat și iată-mă încercând să îmi identific aminitirile prin colțul ăsta de țară.

Foto: rayuela12000

Trebuie să menționez că noi nu am stat în Năvodari (N 44.3229577 E 28.6103404), ci în Năvodari Sat, practic zona ce se întinde între Năvodari și Mamaia, zonă în care în ultima perioadă au început să se construiască vile și pensiuni ce vor acoperi oferta de cazare litoral în sezon și extrasezon, la prețuri mult mai accesibile decât în stațiunea Mamaia. Sau, dacă aș fi trendinez, aș putea spune că am stat în Mamaia Nord. :)

Ce mi-a plăcut în Năvodari Sat a fost faptul că încă mai există plajă. Și spun asta pentru că încă mai poți sta liniștit pe prosopul tău, fie mai aproape de apă, fie mai aproape de marginea plajei, lângă pădurice (aștept oameni avizați pentru a identifica flora de aici), fără a fi agasat de distribuitorii de șezlong-uri ce îți taie elanul spunându-ți că aici e plajă privată și ori închiriezi șezlong ori te cari. Și pe lângă faptul că mai există plajă, mai e și curată, chiar dacă nu e în administrare privată. Singurii dăunători sunt grătarangii ce se adăpostesc în pădurice, aproape de plajă. Pentru a împăca pe toată lumea, eu cred că ar fi indicat de amenajat zone de grătar în liziera pădurii, spre plăjă, cu spațiu verde unde oamenii se pot relaxa la un mic și răcori la o baie în mare. De fapt, nu știu cât ne mai putem răcori în mare, având în vedere că apa mării ajunge și până la 25 de grade Celsius în zilele călduroase.

Și dacă tot am pomenit de zilele călduroase și apa caldă, aș dori să menționez și faptul că toate acestea atrag, în apele puțin adânci de la mal, pești de talie mică; am văzut chiar și pui de calcan (posibil limbă de mare sau cambulă), specie pe care tot călcai acum 11 ani, pe 11 august 1999, în dimineața de dinaintea eclipsei de Soare. A, și să nu uităm de mediatizatul dragon de mare, care, după speciile de păienjeni ce au invadat litoralul acum 3 ani, te face să crezi că avem încă plaje sălbatice.

Calcan în apele mici de pe plaja Mamaia, august 1999

Revenind la plajă, plaja din lungul Năvodari Sat este o plajă plină de melci și scoici de toate felurile, în special cele din familia Pectinidae, albe și bombate, plus scoici lunguiețe, cu cochilii în straturi. Dată fiind situația, eu vă recomand să mergeți pe plajă și în apă (deși aici scoicile sunt doar la mal) cu botoși de scufundare, ce pot fi cumpărați la prețuri accesibile de la magazinele de profil. Vă vor fi utili și dacă intenționați să mergeți pe plajele turcești cu ape populate de arici de mare sau pe cele grecești, pietroase. Dar să fim serioși … ce farmec mai are plaja fără scoici?

Și dacă sunteți ahtiați după dușurile cu eultraviolete, mai bine vă abțineți … o să ajungeți ca racii. Noi am mers la plajă două ore dimineața (9 – 11) și după ora 16.

Iar dacă vă plictisiți de plajă, nu vă rămâne decât:

• să dați o fugă prin stațiunea Mamaia și să vă aciuați la una din terasele din lungul plajei, să vă plimbați cu telegondola sau să vă bălăciți la Aqua Magic; pentru orientare folosiți platforma online mamaia360°;
• să vizitați Acvariul, Delfinariul, Planetariul, Edificiul roman cu mozaic (vă puteți face o idee despre ce puteți vedea la edificiul roman, facând o vizită virtuală), Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Muzeul Mării, Farul Genovez, Muzeul Marinei Române, Muzeul de Etnografie și Folclor și alte muzee din Constanța;
• să dați o fugă pâna la Corbu (~ 6 km la nord de Năvodari);
• să dați o fugă până la ruinele romano-bizantine (cetatea Zanauarda) de la Capul Midia;
• să luați lecții de kitesurfing pe plaja H20;
• să vă planificați trasee și să vizitați cetățile dobrogene (citește și despre reconstrucția virtuală a trei cetăți dobrogene) și mănăstrile din nordul și sudul Drobrogei (Mănăstirea Peștera Sf. Andrei și Mănstirea Dervent) sau celelalte stațiuni de pe litoralul românesc.

Noi am ales să vizităm monumentul Tropaeum Traiani și cetatea de la Adamclisi, precum și Mănăstirea Peștera Sf. Andrei despre care voi povesti în articole separate.

În mare, am avut parte de vreme frumoasă, chiar dacă nopțile a mai plouat și diminețile adia vântul. Nu luați în calcul aceste aspecte, bronzul se prinde fie că adie vântul sau e înnorat. Dacă luăm în calcul invazia de dragoni de mare, deși nu mai e cazul întrucât s-au schimbat curenții ce îi indemnau spre apele mici de la mal, păienjeni, țânțari sau alte insecte (în zona păduricei de lângă plajă), plus faptul că vă puteți zgâria strabătând păduricea pentru a ajunge la plajă, am putea spune că plaja din Năvodai Sat e un paradis care zgârie, mușcă sau înțeapă (notă: metafora e o adaptare după titlul unei emisiuni difuzate la începuturile PRO TV-ului, dacă nu mă înșel, prin intermediul căreia se promova Cheile Nerei – Nera, un paradis care zgârie, mușcă sau înțeapă.)

Postul de față este înscris într-un concurs organizat de pensiuni-vile.ro.

~~~

Informații utile:

Acces pe cale rutieră:

• cu mașina personală fie pe A2 până la Cernavodă, iar de acolo prin Medgidia până în intersecția cu șoseaua DN 22 spre Tulcea; în localitatea Lumina se face dreapta spre Năvodari (~7 km; notă: imediat ce ieșiți din Lumina se face un drum semiasfaltat către stânga, pe care e de preferat să îl ocoliți dacă aveți mașini joase, deși ajunge tot în Năvodari; mergeți înainte pe șoseaua ce la un moment dat va merge în paralel cu malul lacului Tașaul), fie pe drumul București – Afumați – Urziceni – Slobozia – Hârșova – Vadu Oii (drum ce poate fi parcurs și cu bicicleta) – Lumina etc.;
• cu maxi-taxi pentru Constanța cu plecare la fiecare 40 minute din intersecția Str. Mircea Vulcănescu cu Str. Dinicu Golescsu (în apropiere de Gara de Nord); stația finală e la Gara Constanța, de unde luați microbuzul nr. 23 către Năvodari, microbuz ce circulă la fiecare 10 minute și pentru care trebuie să aveți pregătiți vreo 4.5 RON sau mașina 101 (iată că e bun și tpu.ro la ceva :) ); vezi și alternative.

Accesul pe cale feroviară se face pe ruta feroviară București – Constanța (prin Fetești și Medgidia). Gara Năvodari este operațională doar pentru trenurile de marfă și pentru un automotor ce transportă muncitori.

Gara Constanța

Piața Victoriei, Nr.1
900273, Constanța
Jud. Constanța
România
Tel.: 0241 666 952 / 0241 614 950

Cazare pentru iubitorii de natură

Camping Hanul Piraților

Sos. Mamaia – Năvodari
905750, Năvodari
Județul Constanța
România
Tel.: 0241 831 454
Email: hanulpiratilor@gmail.com

Camping S

Șos. Mamaia – Năvodari
Năvodari
Județul Constanța
România
Tel./Fax: 0241 831 108
Mobil: 073 06 64 10
Email: reception@camping-s.ro / camping@camping-s.ro

Camping Lebăda

Șos. Mamaia – Năvodari
Năvodari
Jud. Constanța
Tel. mobil: 0722 801 336 / 0721 195 303

Vezi mai multe campinguri între Mamaia și Năvodari (clubrv.ro). Pentru alte unități de cazare vezi secțiunea Vacante la Navodari de pe site-ul Primăriei Năvodari.

Deși procentul de adoptare a plății cu card, pe site-ul propriu, este mai mic decat în cazul agențiilor de turism, mulți hotelieri din zona de litoral și Delta Dunării sunt interesați de soluțiile moderne de promovare si vânzare online oferite de Gecad ePayment pentru a-și aduce ofertele de vacanță mai aproape de potențialii turiști, mizând, probabil, pe faptul că numărul turiștilor pe litoral va crește o dată cu vacanța studenților mult mai familiarizați cu tranzacțiile online.

În continuare puteți observa o scurtă evoluție a încasărilor online aferente serviciilor turistice:

• în 2007, serviciile de turismul și transport achitate online reprezentau 20% din totalul tranzacțiilor efectuate on-line (sursa);
• în primele șase luni din 2009, plățile on-line în dome­niul turismului și transpor­tului au înregistrat creșteri de aproximativ 158% față de pri­mele șase luni din 2008 (sursa);
• în 2009, serviciile de turism achitate on-line cu cardul bancar reprezentau 38% din numărul total de tranzacţii procesate (sursa) și au crescut de trei ori față de 2008 (sursa);
• în primul trimestru din 2010, numărul tranzacțiilor online din turism a crescut cu 270% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Judecând după titlul unei știri din ianuarie 2010, ePayment: anul acesta va fi anul turismului în comerțul electronic autohton, putem presupune că Gecad ePayment va încerca parteneriate și cu alte asociații din cadrul industriei turistice. Știu, sună pueril, dar se potrivește de minune cu mișcările de parteneriat de pâna acum și interesul pe care îl acordă turismului.

Oare cu cine se va încheia următorul parteneriat?

Să fie cu ANTREC-ul?

Sau cu Organizația Patronatului din Turismul Balnear, luând în calcul inițiativa unor instituții de adaptare la practicile de rezervări online, deși total inexistente, despre care am citit aici?

Sau poate cu Federația Industriei Hoteliere din România?

Cine poate ști? Dar, cu singuranță, nu va fi cu Asociația Română pentru Cazare și Turism Ecologic Bed and Breakfast; și asta din cauza colaboratorilor neserioși :)

[via Gecad ePayment pe Twitter]

Practic, după ce se află prețul corespunzător al carburanților și amplasarea stațiilor de alimentare în traseu (folosind gasonline.ro), urmează a se face un calcul orientativ pentru costul unui plin și asta utilizând serviciul online g0-gas.com.

Singurele informații necesare sunt cele referitoare la consumul mediu al autoturismului ce va fi folosit pentru deplasare, prețul pe litru al carburantului și traseul ce urmează a fi parcurs.

De exemplu, traseul pe care l-am parcurs în concediu – București – Cernavordă – Năvodari – Constanța – Basarabi – Adamclisi – Ion Corvin – Cernavodă – București -, excluzând consumul din traficul bucureștean și micile excapade la supermarket-uri, a necesitat aproximativ 37 de litri de benzină la 1.1 EUR per litru (4.66 RON la benzinăriile MOL), ceea ce înseamnă 44.43 EUR (189 RON).

Astfel de funcționalități se pot întâlni și în planificatoarele de rută gratuite, oferite ca servicii online sau în programe software comerciale dedicate planificării de trasee auto cum este MS Autoroute, despre care am vorbit în postul de aici.

Proiectul a fost dezvoltat de către cei de la pukka.ro, ce se fac responsabili și pentru platforma bucurestiulpierdu.ro, o inițiativă a Centrului de Resurse pentru Participare Publică împreună cu Asociația București Pro-Urbe și Asociația Salvați Bucureștiul.

[via dordeduca.ro]

Articolul de faţă face parte din seria StartUp-uri româneşti pe zona travel pentru piaţă internaţională.

Foto: Gabriela Fustos

Cum site-urile ce intermediază legătura dintre șoferii dispuși să transporte pasageri ce doresc să ajungă într-un anume loc apar regulat în online-ul românesc, de curând am observat o promovare mult mai evidentă pentru un astfel de serviciu, cumasina.net, serviciu lansat în toamna lui 2009, conform versiunii online a ziarului Adevărul. Zic mult mai evidentă întrucât a beneficiat de numeroase apariții în presa online (evz.ro, realitatea.net, observatorulcultural.ro etc.), precum și pe alte site-uri, spre deosebire de serviciile asemănătoare prezentate aici, pe blog, cu un an în urmă.

Conform celor spuse de Cristi Şchiopu, de inițiatorul proiectului, acesta se remarcă de celelalte site-uri de profil prin simplul fapt că nu necesită autentificare, anunțurile (cererile sau ofertele de transport) putând fi postate doar din două click-uri. Totuși, ce nu a menționat Cristi Şchiopu este cât se luptă să țină departe spam-ul și anunțurile irelevant (ex. șoferi ce își oferă serviciile pentru transport mărfuri).

O altă problemă ridicată de Răzvan Radu de la cazare-mamaia-constanta.ro, în comentariile unui interviu acordat de Cristi Șchiopu pentru drumliber.ro, scoate în evidență vizibilitatea site-ului pe internet, făcând comparație între viteza de răspuns la un anunț dat pe site-ul cumasina.net și cea de răspuns pentru același anunț dat pe Twitter. Aici eu văd problema în felul următor: Twitter e un canal de comunicare rapidă, unde mesajul se transmite prin text bloc, pe când cumasina.net, și orice alt site de mediere între șoferi și pasageri, este o platformă ce necesită transmiterea mesajului prin completarea mare multor câmpuri în ideea de a face posibilă filtrarea acestuia la căutări după destinație și alte criterii. Evident, nu este exclusă poziționarea slabă a site-ului după căutări în motoarele de căutare:

• pentru autostop (cel mai frecvent cuvânt cheie ce duce către astfel de site-uri de profil) apare ca al doilea rezultat din a doua pagină de rezultate a Google;
• iar pentru transport cu mașina (căutare sugerată de inițiator) apare în prima pagină de rezultate a Google, pe poziția a patra.

În cele din urmă, anunțurile publicate pe site sunt publicate manual și pe contul de Twitter asociat cu site-ul cumasina.net. În acest caz, un cont de Twitter nesupravegheat sau o perioadă mai lungă a celui ce administrează cumasina.net departe de computer nu ar ajuta cu nimic business-ul. Un feed RSS pe secțiunea de anunțuri a site-ului ar reduce efortul de a le plasa și pe Twitter, iar cei interesați le pot recepționa mult mai repede abonându-se fie direct la RSS-ul site-ului fie la cel al fluxului de mesaje de pe Twitter.

Dacă ar fi după mine, site-ul ar trebui să aibă și o versiune de mobil, având în vedere faptul că mulți din cei ce călătoresc se folosesc mai mult de smart phone-ul din dotare pentru a afla informații despre mijloacele de transport sau despre obiectivele turistice. Aceast aspect este susținut de gama variată de dispozitive smart phone existentă pe piață și un număr destul de mare al celor ce le dețin, precum și un procent măricel (undeva peste 25% din români) al celor ce accesează internetul direct de pe telefonul mobil. Astfel, informația ar fi distribuită mult mai rapid pentru cei care într-adevăr au nevoie de ea, pentru cei aflați în teren.

Pentru servicii asemănătoare vizitați și calatoresteieftin.net, pentrustudenti.ro, drumbun.eu, masinaplina.ro,  autostop.com.ro și pasager.eu.

Pe final, înainte de a da un răspuns la întrebarea din titlu, propun să descoperim împreună care este cel mai popular serviciu de partajare de mașină (sau poate preferați autostop online) din .ro:

(Click pe imagine pentru a o mări)

Obiectivele sunt identificate pe bază de numere și culori. Numerele pe fundal roșu indică teatre, cele pe fundal verde parcuri, cele pe fundal albastru instituții publice, cele pe fundal portocaliu muzee, iar cele pe fundal galben universități.

În funcție de filtrul folosit (teatre, muzee etc.) obiectivele sunt afișate într-o listă derulantă afișată în partea stângă a ecranului, precum și pe hartă. Dacă se alege un obiectiv direct de pe hartă, o mică fereastră pop-up se deschide, fereastră în care sunt afișate, dup caz, o scurtp descriere a obiectivului, adresa, date de contact și o legătură către serviciul de vizualizare panoramică al MS, Photosynth.

Dacă cunoașteți astfel de inițiative din partea administrațiilor publice din alte orașe ale țării, nu ezitați să lăsați un comentariu.