Având în vedere cele de mai sus, caut 2-3 colaboratori care să contribuie săptămânal sau bilunar cu articole despre destinaţii şi obiective din România, în secţiunea România Turistică.

Cum gtd20.ro nu este un blog care face bani, iată mai jos motivele pentru care aţi deveni colaboratori:

• iubiţi şi urâţi deopotrivă România;
• nu aveţi un blog personal pe care să va povestiţi vacanțele în ţară şi vreţi să vă păstraţi cumva amintirile vii, să asociaţi imaginile cu gânduri şi trăiri apropiate evenimentelor asociate;
• aveţi un blog generalist, iar articolele despre călătoriile voastre nu generează interacţiunea pe care o doriţi; pe gtd20.ro vă adresaţi direct unui public nișat;
• puteţi scrie articole pentru gtd20.ro cu legături către blogurile voastre, acolo unde este cazul, crescând astfel vizibilitatea blogului vostru în căutările organice, că să nu spunem relevanța despre care se tot vorbește zilele acestea ;) ;
• veţi beneficia de promovarea conturilor voastre de pe reţelele sociale;
• sunteţi fotografi profesionişti/amatori, călătoriţi în diverse locuri din ţară pentru a face fotografii şi vreţi ca pe lângă situl de portofoliu să beneficiaţi şi de un loc unde să spuneţi povestea acelor fotografii;
• acelaşi lucru este valabil pentru muzicienii şi cameramanii amatori/ profesionişti; chiar încurajez articolele de călătorie animate de clipuri video descriptive sau muzicale, care să descrie starea pe care aţi trăit-o intr-un anume loc;
• sunteți geologi, studenți la geografie/turism și vreți să țineți evidența ieșirilor pe teren în scopuri de documentare într-o arhivă publică.

Plecând de aici am ajuns să caut un ghid turistic despre România scris de români, fie el online sau tipărit. Cum nu am reuşit să ajung încă la o concluzie , am să va cer ajutorul în această privinţa.

Haideţi să descoperim împreună cel puţin 5 ghiduri turistice online şi 5 ghiduri turistice tipărite, ambele scrise de români (indiferent că sunt în engleză sau română, important e autorul) despre România.

De asemenea, înainte de a stabili care este cel mai complet, cel mai eficient etc. trebuie să stabilim împreună care sunt criteriile pe care trebuie să le luăm în considerare.

Eu zic că un ghid bun nu se rezumă la obiectivele cele mai populare, ci cuprinde:

• şi unele mai puţin cunoscute pe lângă acestea (de exemplu, știați că lângă satul Tătaru, Comuna Dudești, Jud. Brăila, e o rezervație ornitologică numai bună de bird watching, câteva morminte tumulare (șantier arheologic), ba chiar locul are o istorie a sa, fiind la un moment dat parte dintr-un circuit turistic chiar?).
• informaţii despre modalitatea în care ajungi intr-o zonă,
• informații despre unităţile de cazare în care stai,
• informații despre cele mai bune locuri de servit masa sau petrecut timpul liber sunt esenţiale,
• informații despre obiceiuri și tradiții.

Sunt conștient de faptul că aspectele amintite mai sus sunt tratate diferit în edițiile de print spre deosebire de ghidurile turistice online. La fel de bine, edițiile printate își pierd valoarea dintr-un anumit punct de vedere (info transport, cazare etc.), pe când cele online pot fi ținute la zi.

În ultimul an, am pus într-o listă câteva ghiduri turistice online, după cum urmează:

În ceea ce privește partea de print, am găsit un singur ghid, Ghidul Turistic al României (Editura Polirom) care are și variantă online (Ghidul Turistic în lista de mai sus), deși destul de elementară din punctul meu de vedere.

Nu am apucat să le studiez pe toate din fir-a-păr, din acest motiv apelez la voi. Simțiți-vă liberi să face completări și comentarii pe marginea listei de mai sus.

Înainte de a trece la finalişti, am listat mai jos aplicaţiile pe care le-am recenzat pe perioada înscrierilor în concursul de aplicaţii web şi mobile:

• Bucureștiul într-o zi
• iDeal
• iPad Menu
• GBS – GPS for Bucharest Subway (vezi și guest postul de pe chinezu.eu)
• Paradise Travel (vezi și guest postul de pe chinezu.eu)

Dintre aplicaţiile enumerate mai sus, în finală s-au clasificat:

• iDeal, pe partea de web, mai jos puteți urmări prezentarea lui Radu Nițescu, în cadrul Mesei Rotunde Smart IT:

• Paradise Travel, pe partea de mobile, mai jos puteți vedea și prezentarea lui Viorel Pătru:

Până să înceapă prezentările, am apucat de m-am cunoscut cu Chinezu și Ionuț Paraschivși am discutat una alta despre blog, bloguri, bani din blog, metode de colaborare etc., am bârfit aplicațiile din concurs și am schimbat fugitiv impresii despre tehnologie. Bine-înțeles, cei doi oameni care au vorbit despre aplicațiile clasificate de mine în zona turism/călătorii m-au abordat și am mai schimbat fie amabilități, fie idei.

În timpul prezentărilor, am descoperit faptul că și alte câteva aplicații înscrise în concurs pot fi folosite în pentru orientarea turiștilor la fața locului, cum este TWTups. Aplicația, compatibilă atât pentru telefoanele mobile, cât și pentru web, permite utilizatorilor cererea de informații altor utilizatori aflați în aria de proximitate a celui ce ridică întrebarea. După ce utilizatorul face check-in, poate trimite cererea de informații prin Twitter. Pentru a înțelege cum funcționează această cerere de informații prin intermediul aplicației propriu-zise sau prin Twitter accesați explorra.com, alegeți o destinație și pe pagina destinației veți găsi opțiunea … and need recommendations?, prin intermediul căreia puteți întreba despre destinația în cauză pe Twitter și Facebook. În cazul aplicației TWTups, interacțiunea se face printr-un live chat.

De asemenea, o aplicație web based ca Wise Budget vă poate ajuta să vă planificați bugetul de vacanță, iar timpul dintre două destinații vi-l puteți ocupa jucând Airplanes. Sau, dacă vreți niște avioane mai colorate și mai bine realizate din punct de vedere al design-ului, puteți încerca și aplicația paravion.ro, Planes.

Pe partea de aplicații mobile puteți încerca Car Monitor sau i-Asigurare pentru a vă seta alerte pentru a ști când să vă reânoiți vigneta sau RCA-ul.

Mi-ar fi plăcut să văd în finală și aplicația Bucureștiul într-o zi, dar nu a fost să fie. Pe chinezu.eu găsiți mai multe detalii din timpul prezentărilor. Câștigătorii competiției Smart IT au fost Radu Nițescu (iDeal) și Alexandru Tătaru (Edu4All).

O serie de poze de la eveniment puteți vedea pe pagina de Facebook a blogului. Dacă aveți plăcerea de a vă tăgui, go for it.

Reacția a venit din partea Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) pe motiv că:

[...] aplicarea sistemului incalca libera si neingradita circulatie a persoanei si conduce la transmiterea [notă: către diverse părți, fie ele definite printr-o hotărâre de guvern], fara acordul celui care foloseste serviciile hotelierilor, a unor informatii confidentiale (nume, prenume, act de identitate, data cand se afla intr-un anumit loc etc.), care ii pot crea inconveniente si neplaceri de orice natura.

Sursa: wall-street.ro

La rândul său, MDRT a replicat că:

Datele personale completate de turişti în “Fişa de anunţare a sosirii şi plecării turiştilor” vor fi disponibile, odată cu implementarea SIET, la fel cum sunt şi în prezent, numai angajaţilor Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), aşa cum prevede legislaţia în vigoare.

Sursa: zf.ro

Ca să lămurim situația, să vedem cine și la ce informații are acces ca urmare a implementării SIET:

• MDRT, informații statistice: numărul de turişti cazaţi într-o structură de primire turistică, câţi sunt străini, din ce ţări provin, câţi sunt bărbaţi şi câţi sunt femei etc.; atât timp cât ministerul de resort nu are acces la date cu caracter personal, locul în care se află turistul este irelevant în contextul ridicat de FIHR;
• MAI (Poliție și Parchet), date cu caracter personal: CNP, nume, adresă, lucru care se întâmplă și în prezent, administratorii unităților de cazare fiind obligați de legea actulă - H.G. Nr. 237/2001 - să declare la Poliție fișele de sosire/plecare.

De asemenea, trebuie să lămurim în ce măsură SIET permite combaterea evaziunii fiscale. Conform celor declarate de reprezentanții ministerului, sistemul informatic va permite raportarea perioadelor de inactivitate sezonieră, zilnică etc.

În aceste condiții, luând în calcul informațiile trimise, de exemplu, perioadă de inactivitate declarată în plin sezon pe motivul lipsei clienților în comparație cu structuri de cazare din împrejurimi care înregistrează înnoptări, ministerul poate decide facă e cazul unui control sau nu. De asemenea, un număr mare de turiști ce se cazează în aceeași cameră, pe parcursul unei zile, poate ridica semne de întrebare legate de ce se întâmplă acolo. Cine știe, poate așa se descoperă vreun bordel sub acoperire.

Și, pe final, nu rămâne decât să găsim un răspuns le următoarea întrebare: cum îi va convinge ministerul pe administratorii/proprietarii de pensiuni din vârful dealului, unde nu există semnal GSM, rețea internet, rețea de iluminat (cabane izolate, refugii turistice etc.), condiții esențiale pentru funcționarea unui PC (dacă acesta există)?

• i-tour.roa pus la dispoziția publicului interesat de sporturile de iarnă pe pârtie o serie de broșuri cu hărțile pârtiile de schi din România în cadrul programului i-Tour Schi, ediția 2012; aceleași hărți sunt disponibile și online;
• paravion.ro a înregistrat peste 80.000 de rezervări turistice în 2011;
• pe horeca.ro puteți citi un articol despre impactul tehnologiei mobile asupra industriei hoteliere; știu, e cam devreme să vorbim de un astfel de curent pe piața românească, dar stați liniștiți, nu despre noi e vorba;
• agenția de turism online viaromania.eu a introdus săptămâna trecută voucherele de reducere pentru clienții ce fac rezervări prin intermediul sitului propriu, vouchere ce pot fi folosite pentru rezervări ulterioare; mai multe detalii găsiți aici; odată cu avântul siturilor de reduceri colective agențiile de turism sau cataloagele online cu unități de cazare implementează sisteme proprii de fidelizare a potențialilor clienți;
• abonații Orange ce iau metroul din una dintre următoarele stații de metrou Gara de Nord, Victoriei, Universitate, Petrache Poenaru, Timpuri Noi, Grozaveşti si Politehnica, pot plăti accesul la metrou prin SMS; nu, nu este vorba de accesul pe baza de QR code generat în urma trimiterii unui SMS;
• același serviciu de acces la metrou prin SMS este disponibil și pentru abonații Vodafone, în aceleași stații amintite mai sus;
• de la 1 februarie intră în funcțiune sistemul de plată a parcării prin SMS în zona Atheneului Român.

Toate acestea din faţa calculatorului cu o cafea sau un ceai cald în faţa, poate uitaţi de frigul de afară.

Vizitatorii au la dispoziție 21 de imagini panoramice la 360 de grade (tur virtual high-end –  permite navigarea în 4 direcții: sus, jos, stânga, dreapta), după cum urmează:

1. Pentru castelul Peleș:

• Terasa de Sud
• Terasa de Nord
• Terasa de Est
• Curtea interioară
• Holul de onoare
• Sufrageria
• Salonul florentin
• Sala mare de arme
• Cabinetul de lucru al regelui Carol I
• Sala maura
• Sala de concerte
• Apartamentul rococo
• Apartamentul imperial
• Apartamentul empire

2. Pentru Pelișor:

• Terasele
• Biroul regelui Ferdinand I
• Holul de onoare
• Dormitorul de aur
• Camera de aur
• Salonul reginei Maria
• Camera de joaca a copiiilor

Tururile virtuale, realizate de cei de la Panovision [LinkedIn | Blog | Twitter | Facebook], firmă de web design din Iași, pot fi accesate din această pagină a sitului castelului Peleș. Pentru a vă bucura la maxim de tururile virtuale folosiți modul de explorare full screen. De asemenea, vă puteți termina tururile virtuale fie pe pagina de Facebook a Muzeului Național Peleș, fie pe contul de Twitter al acestuia, lansat în noiembrie 2011.

Pentru a ține cititorii la curent cu ce se întâmplă cu muzeele țării trebuie amintit faptul că, din 2007, ambele clădiri au fost retrocedate Familiei Regale, ele funcționând încă ca muzee, în administrarea Ministerului Culturii, până la 1 martie 2013. (via)

Dacă grădinile și spațiile interioare nu sunt punctul vostru forte, nu-i nici o problemă, vă puteți bucura de peisaje mult mai întinse asociate cu sunete din natură chiar; ca de exemplu, cele de pe Transfăgărășan (de această dată panoramele sunt realizate de echipa 360concept.ro).

[via jurnalul.ro]

Bucegi 3D este o reprezentare tridimensională a Munţilor Bucegi ce acoperă staţiunile amintite mai sus plus Braşov, Moeciu, Moroieni, Fundata şi Zărneşti. În cadrul reprezentării 3D a zonelor, pot fi admirate reconstrucţii specifice a câtorva obiective turistice (Mănăstirea Caraiman, Castelul Cantacuzino (Buşteni), Castelul Peleş (Sinaia), Castelul Bran (Bran) etc.).

Foto: captură bucegimountains.com, Castelul Cantacuzino, Buşteni, reprezentare tridimensională

De asemenea, cei interesaţi de trasee turistice au la dispoziţie o serie de trasee în zona Munţilor Bucegi, trasee ce pot fi parcurse virtual pentru a vedea diferenţa de altitudine, configuraţia reliefului etc.  La momentul lansării proiectului, o serie de greşeli legate de reprezentarea traseelor prin marcaje au fost sesizate de Claudiu Vasilescu şi Adrian Ciorbă, cel din urmă devenind chiar colaborator al proiectului, judecând după faptul că o serie de fotografii ce însoţesc descrierile traseelor poartă semnătura acestuia. Traseele pot fi descărcate sub formă de hărţi în format .pdf, dar şi sub formă de coordonate GPS.

Datele referitoare la trasee, drumuri, ape şi împărţiri teritoriale au fost preluate fie la faţa locului, fie de la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) din Bucureşti, fie de la administraţia Parcului Naţional Bucegi.

Cei ce se folosesc de harta 3D a Munţilor Bucegi mai au la dispoziţie şi o serie de unităţi de cazare, inclusiv cabane şi refugii montane, informaţii despre pârtiile de schi şi transport pe cablu. În ceea ce priveşte unităţile de cazare, informaţii despre acestea (acolo unde este cazul, probabil unde proprietarii au plătit pentru prezenţă) sunt afişate într-o fereastră pop-up cu posibilitatea redirecţionării vizitatorului către booking.com pentru a putea efectual rezervarea. Mă întreb dacă e la mijloc sistemul de afiliere al booking.com, doar trebuie să aibă şi Asociaţia Microregiunea Turistică Munţii Bucegi venituri de undeva, nu?

Bucegi 3D poate fi un instrument de marketing interesant pentru operatorii turistici ce îşi pot vinde serviciile vizitatorilor interesaţi de zona Bucegilor. Chiar dacă operatorii nu beneficiază neapărat de o reconstrucţie tridimensională a unităţii pe care o administrează pe patforma Bucegi 3D ci doar de un marcaj reprezentariv, în ferestrele cu descrieri ei pot opta pentru tururi virtuale panoramice.

 Bucegi 3D poate fi accesat la adresa bucegimountains.com (optimizat pentru Internet Explorer şi FireFox), pentru vizualizare fiind necesar plug-in-ul Terra Explorer, pe care îl puteţi descărca de aici (legăturile de pe sit sunt invalide).

Firma Geo ID a mai fost implicată în realizarea tridimensională a fabricilor din Baia Mare (este necesar acelaşi plug-in amintit mai sus), într-un proiect de mediu.

E veche știrea, dar merită luată în evidență, mai ales că e un proiect finanțat de către Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, prin programul Economia bazată pe Cunoaștere.

Cu ocazia inaugurării parcului central (reamemajat din fonduri proprii ale comunei), a fost inaugurat şi sistemul Hotspot ce asigură conexiune gratuită la internet pentru toți cei care dispun de un aparat adecvat (laptop, iPod, telefon mobil cu WiFi, etc.). Scopul montării hotspot-ului a fost să-i determinăm pe turişti să se oprească în localitatea noastră, şi consultând panoul turistic, să viziteze obiectivele noastre turistice.

[...]

Sistemul Hotspot permite configurări multiple, dintre care momentan folosim limitarea benzii internetului, astfel încât să poată naviga pe internet, în acelaşi timp, un număr de 100 de utilizatori. În viitor dorim să introducem și o altă restricţie: obligativitatea accesării unei pagini WEB care va conţine, de asemenea, informaţii despre obiectivele turistice din microregiune.

Sursa: Istvan Menyhart, manager Rețeaua Electronică a Comunități Locale Sângeorgiu de Pădure, pentru portalul ecomunitate.ro

De asemenea, din septembrie 2011, localitatea este prezentă pe internet la adresa www.sgpadure.ro, sit în cadrul căruia se pot găsi și informații turistice (vezi secțiunea Orasul).

Din păcate, din cauza unor probleme casnice am întârziat vreo 30 de minute, drept pentru care am ajuns în momentul în care se prezentau sistemele de rezervări online pentru cazare. Nu știu dacă înainte de asta s-a vorbit și de sisteme de rezervare pentru bilete de avion, dar sunt sigur că, în momentul în care Marius va pune prezentările pe blog, mă voi lămuri.

Sisteme de rezervări online în turism

Până atunci vă invit să citiți un articol despre piața biletelor de avion online, o piața ce generează venituri destul de mici, aspect pe care îl avem deja acoperit pe blog.

Presupun că s-a vorbit și de acest segment de sisteme de rezervări, pentru că la finalul prezentării s-au trecut în revistă servicii precum Amadeus (ce integrează servicii hrs.de) sau sistemul de rezervări low cost Travel Fusion.

Revenind la sistemele de rezervare online folosite în Romania, acestea sunt de două tipuri:

• sisteme de rezervări de tip merchant presupun contractarea serviciilor de cazare direct la comerciant și se pot integra în siturile agențiilor și nu numai prin scripturi XML sau API;
• sisteme de rezervări de tip agency presupun contractarea agenţiei de turism ce operează ca intermediar între client și unitatea de cazare și se pot integra în siturile agențiilor și nu numai ca white label (vezi booking.com) sau XML; de exemplu, agoda.ro, serviciu din rețeaua Priceline;
• ca o a treia categorie, deși nu vorbim de sisteme de rezervare propriu-zise, am putea încadra metasearch engines ca hotelscombined.com, ce redirecționează către ambele tipuri de sisteme de rezervări online;

Sistemele de rezervări de tip merchant aduc utilizatorilor control asupra tarifelor, permite integrarea cu ați furnizori de servicii turistice pentru cross sell și up sell, pe când cele de tip agency ajută utilizatorul cu un transfer de reputație din partea furnizorului și se pot integra mai rapid decât cele de tip merchant.

Dintre sistemele de rezervări pachete turistice (soluții B2C), în România, cele mai folosite sunt MerlinX (se integrează ca iframe în situl agenției, este produs dezvoltat de o companie poloneză; vezi aici ce turoperatori folosesc sitemul de rezervări), Travon (produs oferit de Aqua Development; se integrează ca white label; nu se pot controla paşii procesului de rezervare). Ar mai fi și IPIX iBooking.

Ca și sisteme de rezervare online pentru unități de cazare B2C (oferite ca atare, fără integrare în siturile agențiilor, promovând turismul independent; nu sunt neapărat internet booking engines) aș mai adăuga, după cum urmează:

• rezervarihotel.ro (S.C. One Travel Grup S.R.L.);
• eucazare.ro;
• hotelurimamaia.ro (soluție oferită de Zitec);
• rohoteluri.ro (Easy Trip);
• bookingromania.com (Booking Net S.R.L., disponibilitatea camerelor poate fi verificată online);
• plus o înreagă listă de servicii asemănătoare despre care am vorbit în acest post.

Alte sisteme de rezervare online (ca sisteme de managementul ofertelor și clienților pentru agenții de turism sau proprietarii de pensiuni/hoteluri; soluții B2B) amintite au fost:

• CRM Travel (oferit de Green Computers);
• Travelio, CMS.

Și aș mai adăuga eu la lista de mai sus:

• TourismoCMS;
• OPERA PMS, BitSoft;
• Omega Hotels, soluție oferită de Omega Tourism & Services; deși este o soluție B2B, se poate integra și ca white label sau ca XML.

De asemenea, s-a pus accentul pe nevoia unor sisteme de rezervări combinate (de exemplu, sisteme de rezervări evenimente sportive sau culturale care să permită și contractarea de pachete turistice dinamice).

În ceea ce privește sistemele de emitere a asigurărilor online, doar amintite fulger în cadrul seminariului, vizitați postul dedicat de pe blog: de unde cumpărăm online asigurări de călătorie.

Plăți online în turism

În a doua parte a seminariului,  Mihai Manoliu, reprezentant vânzări PayU (ex ePayment, PayU din 23 ianuarie, 2011, ca urmare a achiziționării de către Naspers), a abordat aspecte referitoare la  avantajele plăților online pentru o agenție de turism și a discutat despre beneficiile răspunsului în timp real, despre posibilitatea de a atrage categorii noi de clienți și despre reducerea costurilor operaționale prin implementarea soluțiilor de plată online.

Cum PayU are parteneriate cu aproximativ 2200 magazine online din România, fiecare dintre ele benficiind de implementare personalizată și are în derulare un parteneriat cu Amadeus (din punct de vedere tehnic integrarea e foarte ușoară spre deosebire de Worldspan), e unul dintre actorii al cărui cuvânt ar trebui luat în serios când vine vorba de plăți online în turism.

Și pentru a beneficia de sistemul de procesare al plăților, o afacere în turism trebuie:

• să fie prezentă pe internet cu un sit web prin intermediul căruia trebuie să fie pregătită să ofere suport 24/7, să ofere informaţii complete şi actualizate;
• situl să aibă integrată o soluţie de e-commerce ce, pe lângă shopping-cart, să aibă integrat și un sistem de plăți online;
• situl să permită transmiterea de informații de confirmare pentru rezervare şi plată.

Din datele PayU, piața rezervărilor biletelor de avion a fost estimată la 10 milioane EUR în 2011, între 2-20% (10% ca medie) din ponderea plăților online pe această nișă făcându-se în sistem ePayment, în condiții de maximă siguranță.
Fluxul operațiunilor pentru rezervarea biletelor de avion se rezumă la preluare online a rezervărilor > procesare online> plata online > livrarea online a biletelor, pe când pe nișa hoteluri și pachete turistice, o piață de 1 miliard EUR în România, fluxul se rezumă doar la preluarea online a comenzilor, procesarea comenzilor, plata și livrarea făcându-se offline. Tez Tour, Christian Tour sunt agenții ce urmează acești pași.

În ceea ce privește conversiile în afacerile gestionate de către PayU, între 2-10% din vizitatorii care ajung pe situl partenerilor ajung să efectueze o plată online, Blue Air fiind unul dintre partenerii ce înregistrează conversii cu plăți online de ~45% din totalul vizitatorilor.

Cum pot influența plățile online o afacere în turism?

Plățile online cresc afacerea:

•  atrăgând categorii noi de clienţi prin varietatea modalităților de plată: card (cea mai avantajosă modalitate de plată având în vedere faptul că un consumator nemulțumit poate cere charge back direct de la procesatorul plății*), internet banking (sunt tranzacții în timp real, autorizate de cumpărător icu ajutorul tokenului; cum cumpărătorul este cel ce autorizează tranzacția, bani pot fi recuperați numai de la bancă printr-un proces ce implică Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului), PayPal, SMS. Afacerile online fac deseori greşeala de a bifat automat una dintre metodele de plată, nelăsându-le cumpărătorilor posibilitatea de a alege. În ultimul timp se extind rețelele de PayPoint (vezi rețeaua ZebraPay, rețea în care se pot plăti oferte turistice oferite de newpon.ro);

• facilitând plăți cross boarding - clienţi din străinătate pot face plăți cu comisioane egale cu cele percepute în țara din care se face plata atât timp cât au cardul potrivit, nu cred că se aplică prin sisteme de internet banking, sunt pățit și știu bine ce comisioane se plătesc (54% din comenzile pe situri .ro sunt din afară);
• facilitând charge back-urile (avantaj pentru cumpărător); vezi exemplul PayPal şi problema returnării banilor (~30 returnări pe săptpmână în sistemul PayU);
• facilitând parteneriate cu furnizori străini.

Plățile online reduc costurile (veșnica dilemă cashul costă mai mult vs. cardul costă mai mult), garantează plata în timp real prin plata în avans. De asemenea, permit transferul de fonduri de la o instituție la alta (wire transfer).

De asemenea, posibilitatea de a plăti online face clienţii fericiţi, pentru că aceștia au posibilitatea plății 24/7, au la dispoziție metode de plată diversificate (chiar și cu carduri exotice gen American Express, Diners Club etc.) și pot face cumpărături în orice interval orar fie că e vorba de 11 a.m. – 1 p.m., în timpul zilei, fie că e vorba de  11 p.m – 4 a.m. (interval confirmat și în prezentările 2Parale de săptămâna trecută), în timpul nopții, raspyns real time, metode de plată diversificate (chiar dacă se face cu cârduri ”exotice”).

Avantajul concurențial al PayU este acela că ~80% dintre tranzacțiile inițiate prin sistemul proprietar de procesare ajung la destinație spre deosebire de alte sisteme de plată de pe piață.

De altfel, am descoperit o grămadă de aspecte care nu ar susţine ceea ce cere advertiserul.

În primul rând, situl e construit pe un sistem de afiliere oferit de hotelscombined.com, sistem folosit şi de alţi afiliaţi sub te miri ce nume de domenii pentru a atrage atenţia, intrând astfel în competiţie directă cu aceştia, dar mai ales cu sistemele de rezervări online destinate acestei pieţe.

Judecând după numele de domeniu şi conţinutul în limba engleză, situl e destinat turiştilor străini şi nu numai. Advertiserul a ales să evidenţieze situl în căutări după expresia cheie cheap hotels … şi mai are de lucru aici.

Pe plan local situri ca pleaca.ro și haisamergem.ro au apelat la același sistem de afiliere. În nici unul din cazuri nu am văzut ca oamenii să profite de conținutul de pe sit pentru a scoate cât mai mult în evidență serviciul de afiliere. Chiar motoare de căutare pentru piețele externe au fost aduse și în .ro; de exemplu, trivago.ro și liligo.ro, servicii ce intră în competiție directă cu cheap-hotels-bookings.com pe .com.

În al doilea rând, eu unul aş fi tras mai tare pe partea de conţinut, conţinut care pe situl în cauză există dar nu suficient încât să se poată profita de pe urmă lui. Mai degrabă, aş fi cerut celor ce urmau a se implica în campanie să scrie câte un post despre o destinaţie anume, post pe care ar fi trebuit să îl cedeze deţinătorului sitului mai sus amintit, care l-ar fi folosit pentru a-şi direcţiona vizitatorii către funcţia de căutare (există şi în prezent un call to action - în format text – de acest fel, dar nu aşa convingător; chiar citeam azi pe tnooz.com că elementele intens colorate îndeamnă vizitatorii la conversii - în cazul de faţa ar fi fost vorba de un widget cu hoteluri din oraşul despre care se vorbea în post).

Cum situl e şi o platformă de recenzii (nu ştiu dacă vine o dată cu pachetul de afiliere sau dacă e găzduită chiar de chep-hotels-bookings.com), m-aş fi axat în promovarea sitului în această direcție; nu ştiu cât de legal/moral ar fi să îţi îndemniutilizatorii să scrie recenzii de hoteluri, dar asta e una din direcţiile către care ar trebui să îşi indrepte atenţia advertiserul.

Nici nu știu dacă se merită să promovezi situl în cauză prin AdWords, având în vedere faptul că se poate câștiga și peste 80 de cenți per lead (mai multe detalii în comentarii), comision ce poate fi modificat în funcție de valoarea vizitatorilor trimiși, și bugetele pentru astfel de campanii ce se calculeză la cost per click.

În caz că vă întrebați de ce am ales să scriu despre cheap-hotels-bookings.com, răspunsul e pentru că e o inițiativă de folosire a unui program de marketing afiliat accesibil oricui, inclusiv românilor, pentru că de el se ocupă oameni cu experiență în online-ul românesc (daa.ro), pentru că vreau să vă introduc într-un subiect pe care am să îl reiau pe blog cât de curând.

Și în ultimul rând, nu știu de ce majoritatea celor ce administreză astfel de motoare de căutare trag tare pe descrieri de genul noi îți găsim cele mai ieftine bilete de avion, cea mai ieftină cazare etc., când colo aceste motoare de căutare doar îți ușurează munca în a alege ceva rezonabil din punct de vedere preț/servicii din baze de date ce nu depind de tine ca și afiliat. La fel de bine, bazele de date respective pot omite sisteme de rezervări online ce au un preț mai bun față de ceea ce e luat în evidență. Numa’ zic și eu!