Toate acestea din faţa calculatorului cu o cafea sau un ceai cald în faţa, poate uitaţi de frigul de afară.

Vizitatorii au la dispoziție 21 de imagini panoramice la 360 de grade (tur virtual high-end –  permite navigarea în 4 direcții: sus, jos, stânga, dreapta), după cum urmează:

1. Pentru castelul Peleș:

• Terasa de Sud
• Terasa de Nord
• Terasa de Est
• Curtea interioară
• Holul de onoare
• Sufrageria
• Salonul florentin
• Sala mare de arme
• Cabinetul de lucru al regelui Carol I
• Sala maura
• Sala de concerte
• Apartamentul rococo
• Apartamentul imperial
• Apartamentul empire

2. Pentru Pelișor:

• Terasele
• Biroul regelui Ferdinand I
• Holul de onoare
• Dormitorul de aur
• Camera de aur
• Salonul reginei Maria
• Camera de joaca a copiiilor

Tururile virtuale, realizate de cei de la Panovision [LinkedIn | Blog | Twitter | Facebook], firmă de web design din Iași, pot fi accesate din această pagină a sitului castelului Peleș. Pentru a vă bucura la maxim de tururile virtuale folosiți modul de explorare full screen. De asemenea, vă puteți termina tururile virtuale fie pe pagina de Facebook a Muzeului Național Peleș, fie pe contul de Twitter al acestuia, lansat în noiembrie 2011.

Pentru a ține cititorii la curent cu ce se întâmplă cu muzeele țării trebuie amintit faptul că, din 2007, ambele clădiri au fost retrocedate Familiei Regale, ele funcționând încă ca muzee, în administrarea Ministerului Culturii, până la 1 martie 2013. (via)

Dacă grădinile și spațiile interioare nu sunt punctul vostru forte, nu-i nici o problemă, vă puteți bucura de peisaje mult mai întinse asociate cu sunete din natură chiar; ca de exemplu, cele de pe Transfăgărășan (de această dată panoramele sunt realizate de echipa 360concept.ro).

[via jurnalul.ro]

Muzeul Țăranului Român, MȚR, este mai mult decât un spațiu de vernisaje și evenimente culturale sau concerte ce se vor aproape de tradiții și obiceiuri românești (și nu numai). În afară de sala și terasa din spatele, muzeului mai există și muzeul în sine. Personal, i-am călcat pragul o singură dată, liceean fiind sau poate chiar elev de școală generală. Cei ce n-au făcut-o încă, o pot face inițial într-un tur virtual, ca după aceea să meargă să vadă cu ochii lor exponatele ce încearcă să îi aducă la origini.

Conform știrii publicate pe site-ul antena3.ro, turul virtual, posibil datorită celor peste 200 de imagini panoramice, este susținut de un ghid audio în limbile română și engleză (în funcție de ce versiune e accesată inițial, serviciu de care se fac responsabili cei de la ABT&Co) și prezintă încăperile muzeului, de pe 3 nivele (parter, etaj și ateliere), prin cel puțin 6 imagini panoramice, ramarcându-se în acest sens de restul muzeelor ce au dezvoltate astfel de tururi ce permit vizualizări prin intermediul a doar două panorame. Dacă e să mă întrebați pe mine, depășește cu brio calitatea și complexitatea turului virtual al Muzeului Antipa.

Harta turului virtual, plasată în colțul din dreapta sus, vă arată în permanență unde vă aflați și vă permite mutarea dintr-o încăpere în alta sau de pe un etaj pe altul.

Turul virtual, de care se face responsabilă agenția de branding și advertising, Youngminds, a fost lansat în septembrie 2010 cu ocazia zilelor muzeului și, în fiecare zi, înregistrează un număr de vizitatori egal cu cel al blogului de față, aproximativ 100 , conform știrii publicate pe site-ul romanialibera.ro.

Când mă grăbeam să vin cu o sugestie, ce după mine revoluționa tururile virtuale, știrea de pe site-ul descopera.ro m-a trimis liniștit în bancă: turul virtual pune la dispoziția publicului și materiale vizuale. Eu sper că materiale video, că la ele mă refeream, și nu poze. Dar merge și asta. Cine descoperă secțiunile din tur unde se pot viziona filmulețe sau alte Easter Eggs, primește o bere de la mine.

Părerile voastre sunt așteptate, ca de fiecare dată, în comentarii. Până una, alta, vă invit să parcurgeți turul virtual:

Tur Virtual al Muzeului Țăranului Român [RO | EN] | via LinkedIn Group Promovarea României

P.S. În știrea publicată pe site-ul antena3.ro este menționat faptul că “Muzeul Ţăranului Român şi Muzeul Antipa au fost incluse în Google Art Project“. Așa să fie oare sau chiar îmi scapă mie ceva?

Iniţiativa Virtual Romania înglobează 4 proiecte de cercetare, toate în domeniul realităţii virtuale şi toate interconectate şi având ca scop valorificarea patrimoniului istoric şi cultural al Dobrogei şi introducerea lui în circuitul turismului virtual, după cum se specifică în raportul de cercetare al facultăţii pentru perioada 2007 – 2009 (.pdf, pagina 2).

Cele 4 proiecte din cadrul iniţiativei Virtual Romania sunt:

• UTilizarea realităţii virtuale în recOnstituirea Multimodală 3D a site-urilor IStorice (acronim TOMIS), proiect finanţat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării;
• Venus la Dunărea de Jos, Moştenirea cultural – istorică  – sursă de învăţare şi inspiraţie pentru o dezvoltare comunitară armonioasă – un proiect Phare CBC 2005, România-Bulgaria;
• EMULACTION: Environnement MULtimodal pour Activités Coopératives Transnationales de formatION, un proiect Fonds Francophones des Inforoutes;
• Entertainment and culture, un proiect al Reţelei de Excelenţă în Aplicaţii ale Realităţii Virtuale şi Mediilor Virtuale – INTUITION

Din cele 4 proiecte enumerate mai sus, 2 au ieşit mai mult în evidenţă în ceea ce priveşte promovarea patrimoniulu cultural-istoric al Dobrogei: TOMIS şi Venus la Dunărea de Jos.

TOMIS 3D

Proiectul urmăreşte o incursiune virtuală în Cetatea Tomis, prin care se vor facilita e-vizitele prin site-uri arheologice ce din ruine se transformă în aşezări locuite animate de caractere virtuale (avataruri) ce se plimbă şi trebăluiesc în decor, unele dintre acestea putând chiar interacţiona cu e-vizitatorii.

Cel mai mediatizat obiectiv în cadrul proiectului este Edificiul Roman cu Mozaic din Constanţa.

Video: Claudiu Ionuţ Cherciu*

*Claudiu Ionuţ Cherciu este unul din membrii echipei desemnate câştigătoare pentru realizarea design-ului unei staţii spaţiale, Dacia’s, în cadrul concursului Space Settlement Design Contest 2008, organizat de către NASA, şi unul din colaboratorii Facultăţii de Matematică şi Informatică în proiectul Virtual Romania.

Reconstituirile virtuale permit vizitele în locuri inaccesibile încă publicului larg, locuri neintrate în circuitul turistic istoric precum mormântul pictat din Constanţa.

Video: Claudiu Ionuţ Cherciu

Rezultatele proiectului vor fi puse la dispoziţia publicului în august 2010, în cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, unul din partenerii proiectului. Un aport important în proiect îl au şi Universitatea Transilvania din Braşov şi NRTech Braşov.

Conform informaţiilor furnizate de către decanul Facultăţii de Matematică şi Informatică, prof. dr. Wladimir – Georges Boskoff, pentru Ziua de Constanţa, reconstituirile fac parte dintr-un proiect mai amplu, care cuprinde recrearea tridimensională şi a cetăţilor Histria, Capidava şi Adamclisi.

Cum Capidava face subiectul unui alt proiect de reconstituire virtuală, de care se ocupă firma Expertissa Constanţa, mă întreb dacă există vreo legătură între acestea, deşi judecând după sursele de finanţare, mă îndoiesc.

Imperiul roman renaşte în era 3D [via Alex Rădescu]

Nici civilizaţia dacică nu este ignorată când vine vorba de reconstituiri virtuale materializate în reconstituiri statice ca Colonia Dacica Sarmisegetuza (vezi aici imagini) sau sanctuarele dacice.

Venus la Dunărea de Jos

Este un proiect finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Phare CBC 2005, România – Bulgaria, în care sunt implicate următoarele muzee: Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, alături de partenerii bulgari – Muzeul Regional de Istorie Rouse, Muzeul de Istorie Dobrich, şi de partenerii români – Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, Olteniţa, Muzeul Callatis, Mangalia, Muzeul Teohari Antonescu, Giurgiu şi Universitatea Ovidius, Constanţa.

Proiectul a fost materializat ca o expoziţie itinerantă, timp de 21 de zile, în vara lui 2008, în fiecare din oraşele participante din România (Constanţa, Mangalia, Olteniţa, Giurgiu) şi Bulgaria (Ruse, Dobrici), ce a fost scoasă în evidenţă prin tehnici muzeistice moderne (reconstituirea virtuală a vieţii de familie şi de societate, reconstituirile statice şi prezentarea dinamică).

Vezi şi Expoziţia itinerantă „Venus la Dunărea de Jos”, vernisată la Rousse

Concluzii

Pe zi ce trece, reconstrucţiile virtuale devin din ce în ce mai populare şi în spaţiul virtual românesc şi nu numai. Administraţiile locale (prin muzee şi alte instituţii coordonate de acestea) adoptă astfel de proiecte pentru promovarea patrimoniului cultural şi istoric. Ca dovadă sta multitudinea de reconstrucţii ce ies la lumină pe zi ce trece (vezi reconstiruiri.ro).

Aceste tururi virtuale presupun extragerea informaţiilor referitoare la exponate prin intermediul codurilor bidimensionale (QR Code) ce sunt citite şi interpretate de programe software speciale instalate pe telefoanele mobile. Aceste coduri stochează adrese, link-uri către site-uri, coduri de acces, numere de telefon etc.

În România, prima iniţiativă de acest fel a fost pusă în practică la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva, în cadrul expoziţiei “De la primele scrieri până la multimedia“.

Acest tip de expoziţie este un proiect pilot dezvoltat de Institutul Multimedia Româno-Elveţian, Deva, în colaborare cu Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva, şi se desfăşoară sub egida Ministerul Afacerilor Externe şi sub patronajul ambasadorului Elveţiei în România, E.S. Livio Hürzeler.

În clipul de mai jos puteţi vedea cum se foloseşte telefonul mobil în cadrul expoziţiei.

Expoziţia, ce cuprinde peste 300 de exponate, va fi mutată, pe rând, şi în celelalte muzee înscrise în proiect: Muzeul Banatului din Timişoara, Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu, Muzeul de Istorie din Sighişoara şi Muzeul Unirii din Alba Iulia.

Cei ce intenţionează să viziteaze expoziţia, în cadrul muzeelor amintite mai sus, vor primi la intrare, via blue-tooth, un pachet special alcătuit din imagini şi informaţii text, precum şi pachete software necesare scanării codurilor 2D. Mai multe informaţii se pot obţine vizitând site-ul proiectului, www.multimediahistory.org, secţiunea Pionieri în Euroa, opţiunea Cum să vizitaţi expoziţia noastră?.

Cei ce vor să experimenteze astfel de soft-uri pot accesa, în funcţie de telefonul mobil din dotare,  site-ul producătorului pe care să caute soft-ul compatibil de citire a codurilor 2D. Sau, mai simplu, pot intra pe site-ul www.mobile-barcodes.com şi identifica aici programul software compatibil cu telefonul mobil, care trebuie să fie dotat neapărat cu cameră foto.

Avantajele acestui tip de tur virtual constau:

• în excluderea ghidului (de exemplu, turiştii nu mai sunt condiţionaţi formarea de grupuri ce trebuie coordonate de ghizi astfel încât toată lumea să primească informaţiile necesare, făra ca ghizii să se repete pentru întârziaţi);
• în mobilitate ridicată în cadrul muzeului, fără a întârzia prezentările ghizilor;
• facilitarea accesului la ghiduri turistice audio în mai multe limbi de circulaţie internaţională, precum şi la resurse suplimentare ce pot fi studiate la un moment ulterior vizitei la muzeu.

În ceea ce priveşte activitatea turistică, codurile bidimensionale se folosesc deja la check-in-ul pasajerilor pentru cursele aeriene şi nu numai.

Multimedia History [via TVR]

P.S. TVR, pe când posibilitatea de integrare a înregistrărilor video pe site-uri/bloguri?

Ruta aleasă de noi a fost următoarea: Budenheim – Bingen – Kaub, în avalul Rinului, pe malul stâng. La Kaub am trecut cu feribotul pe malul drept şi am continuat, via St. Goarshausen, până în Braubach. Pentru traversarea cu feribotul se plătesc 4 euro de maşină şi încă vreo 2 de om.

Traseul de mai sus e unul ce merită făcut vara, podgoriile înverzite din Valea Rhinului dând strălucire peisajului. Podgoriile şi castelele.

Înainte de a intra pe Valea Rinului, cum vii dinspre Budenheim, undeva pe partea dreaptă (în Rudesheimer), se poate vedea corespondenţa germană al Statuii Libertăţii.

Imediat ce se trece de Bingen şi se merge pe malul Rinului, castele şi fortăreţe îşi fac apariţia în peisaj, mai întâi pe malul stâng, apoi pe cel drept. Este zona cunoscută ca Valea Superioară a Rinului Mijlociu.

Din mers, am reuşit să prind următoarele: Castelul Sooneck, Castelul Sthaleck, Gutenfels (şi Pfalzgrafenstein Toll Station – in panoramă, Kaub), Castelul Schönburg, statuia şi stânca Lorelei, Cetatea Rheinfels, Burg Maus, Castelul Marksburg şi Cetatea Ehrenbreitstein din Koblenz, locul unde Rinul primeşte un afluent, Moselle.

Valea Superioară a Rinului Mijlociu este locul în care îşi are originea romantismul germn, dovadă şi locul marcat cu statuia tinerei Lorelei, subiectul binecunoscutei opere a lui Heinrich Heine, cel mai reprezentativ poet romantic german. În timpul celui de-al treilea Reich, acest poem nu a putut fi interzis în întregime, pentru că era prea popular, drept urmare a circulat ca fiind de “autor necunoscut”.

Destinaţia noastră a fost Marksburg, singurul castel medieval care nu a fost niciodată distrus, aflat în proprietatea Asociaţiei Germane a Castelelor, care l-a cumpărat în 1899. Castelul datează de pe la 1117 şi, de la înfiinţarea sa şi pâna la luarea în proprietate de către Asociaţia Germană a Castelelor, a trecut de la o ramură la alta a familiei Landgrave.

Cum castelul se află pe lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, se încearcă din răsputeri păstrarea lui cât mai aproape de vremurile de care aparţine. S-a încercat chiar recondiţionarea acestuia folosindu-se reţeta originală de mortar. Mortar care, pare-se, nu prea rezistă în faţa climei de pe Valea Rinului.

În turul castelului, care acoperă galeria călăreţilor, bucătăria, sala de mese, dormitoarele, sala armelor, beciul şi fierăria, am avut ocazia să descopăr originile unei expresii foarte folosite în ziua de azi: a ţine banii la saltea. Practic, nu se ţineau la saltea, ci undeva pe baldachinul patului, locul cel mai puţin verificat de hoţi.

O ciudăţenie e faptul că în toate camerele de dormit paturile sunt scurte, pentru că cei ce au locuit în castel dormeau oarecum în fund, existând superstiţia că poziţia de culcat atrage după sine moartea.

Şi dacă credeţi că latrine sunt doar în fundul curţii, la bunici – la ţară, vă înşelaţi. Aştia aveau o latrină chiar în sala de mese, latrină ce se zăvora pe dinafară după ce cel chemat de natură intra acolo, ca nu care cumva hoţii ce puteau urca în castel prin deschiderea tronului să dea năvală la bogăţii.

Cum castelul e amplasat într-o zonă viticolă, legendele bachusiene nu l-au ocolit. Trecând prin pivniţa cu vinuri, ni s-a povestit că locuitorii castelului obişnuiam să umble beţi mai tot timpul, din cauza că aveau temerea că apa este otrăvită, apelând astfel la alcool pentru a-şi potoli setea.

Intrarea la castel costă 4.5 EUR, iar la începerea turului cei doritori pot lua de la magazinul de suveniruri (cu menţiunea că la sfârşitul turului sunt returnate) ghiduri în cel puţin 3 limbi de circulaţie internaţională.

După Marksburg, am continuat către Koblenz, unde am traversat iar pe malul stâng al Rinului, făcând cale întoarsă.

Aici nu am ezitat o scurtă vizită la Deutsches Eck (Colţul German), locul unde Moselle se varsă în Rin, loc peste care veghează statuia întunecată alui Kaiser Wilhelm I.

Văzut de sus, Deutsches Eck seamănă cu prora unei nave, cu un triunghi cu unui din vârfuri rotunjit, de unde i se trage şi numele. Kaizer Wilhelm I a fost primul împărat al Germaniei, între anii 1871-1888.

Statuia originală (terminată în 1897) a fost distrusă în timpul celui de-al II-lea război mondial, iar cea care poate fi admirată azi este o reproducere care a fost finalizată în 1993.

Vezi traseul pe hartă

View My Travel Map in a larger map

Mergând pe firul istoric al turului virtual muzeal în România, conform Jurnalului de Botoşani şi Dorohoi, prima vizită virtuală într-un muzeu s-a efectuat în Sibiu, în anul 2005, cu ajutorul unor info-chioşcuri cu tematică etnografică, istorică şi culturală. Iată că descoperim info-chioşcuri mult mai timpurii decât cele din reţeaua tourist-informator.info.

În maxim 3 luni, posibil să vedem ancorat în Piaţa Unirii un balon cu aer cald din care bucureştenii şi turiştii de aiurea pot admira priveliştea de la înălţime.

Posibil să îl găsiţi chiar şi pe Google Maps. Asta pentru că, după introducerea funcţionalităţii de vizualizare a webcam-urilor locale, cei de la Google au introdus în Google Maps o facilitate de afişare a obiectivelor din jur la click pe opţiunea What’s here?, din meniul contextul ce se activează la click-dreapta. Sunt afişate text şi imagini ale clădirilor din zona pe care se execută click-ul. [via TechCrunch]

De la hărţile interactive ne mutăm la mediile tridimensionale şi ne transpunem ca turişti într-o activitate de Turism digital 3D, fenomen descris pe descopera.ro, într-un articol din 2008.

Pe cât de inutile pot părea reţelele sociale la prima vedere, pe atât de folositoare pot fi în a-ţi documenta viitoarea vacanţă.

Pe final, Bogdan Pătru ne lămureşte cum stă treaba cu cardul european de sănătate, deşi eu pot să jur că l-am văzut în format-ul prezentat pe site-ul CASMB şi nu în format A4.

Te mai pot interesa şi notele de aici.

Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa

Cei ce nu au timp pentru o vizită în carne şi oase la Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa, pot face un tur virtual al accestuia, după completarea unui scurt chestionar pe pagina web a muzeului. Se pot vizualiza exponatele din holul centrual, demisolul, parterul şi etajul, iar trecerea dintr-o încăpere în alta se face printr-un simplu click pe globurile indicate cu săgeţi galbene.

Tururile virtuale au fost realizate de către Sopa Consulting, compania care a făcut şi tururile virtuale ce pot fi accesate pe www.sibiul.ro.

Turul virtual al Muzeului Antipa [via Alina (Junior Blogger) pe Cirip]

Muzeul Municipiului Bucureşti

Dacă în mai nu aţi avut ocazia să vizitaţi muzeul în cadrul evenimentului Noaptea Muzeelor, o puteţi face oricând accesând secţiunea Expoziţia permanentă de pe site-ul muzeului. În cadrul acestei secţiuni aveţi posibilitatea de a alege 5 tururi virtuale: Salonul Roşu, camera destinată arheologiei, camera feudală, sala unirii şi încăperea destinată administraţiei bucureştene.

Pentru a putea accesa tururile virtuale în Muezeul Municipiului Bucureşti aveţi nevoie de Quicktime Player. Eu vă recomand Quicktime Alternative. Spre deosebire de turul virtual al Muezului Antipa, în acest tur virtual nu aveţi posibilitatea de a naviga dintr-o încăpere în alta, decât întorcându-vă la meniul secţiunii Expoziţia permanentă.

Panoramările au fost executate de către firma de web design Cratima.

Muzeul Municipiului Bucureşti [via xperts.ro]

Muzeul Cotroceni

Pe site-ul Muzeului Cotroceni se pot vizualiza panoramări la 360° (pot fi accesate direct din home page) ale câtorva încăperi ale muzeului. Responsabili de panoramare se fac cei de la Flash Image Media. Despre Aceste prezentări am amintit şi în postul referitor la tururile virtuale în instituţiile statului de interes turistic.

Observăm că piaţa prezentărilor panoramice la 360° ia avânt pe zi ce trece, agenţiile turistice şi alte părţi interesate în promovarea propriei imagini conştientizând beneficiile acestor tehnologii.

În continuare vă invit la un tur virtual al Muzeului de Artă Ion Ionescu Quintus din Ploieşti:

Din acest motiv, toate piesele de patrimoniul existente în incinta castelului au fost retrase şi vor rămâne în proprietate statului român, urmând a fi expuse în incinta Vămii Medievale. Până pe 18 mai, vizitatorii încă mai pot vizita camerele goale ale castelului.

Conform ziare.com, în urma acrodului semnat cu statul român în 2006, o dată cu Castelul Bran, vor mai intra în posesia familiei Habsburg Casa principesei Ileana, Casa de Ceai Regina Maria, Casa Administratorului, Tabernaculul Inima Reginei Maria, parcul castelului (28.000 mp), cele două lacuri din parcul castelului (suprafaţă totală de 1.400 mp) şi drumul de acces (1.650 mp).

Să sperăm că în urma retrocedării castelul va rămâne în circuitul turistic, acesta fiind al doilea obiectiv turistic din România care atrage cei mai mulţi vizitatori, după castelul Peleş.

Ultimele informaţii cu privire la situaţia Castelului Bran [retrospectivă  Cotidianul]

Am primit pe mail un link către secţiunea din site-ul Palatului Elysée, unde ochii curioşi ai internauţilor pot explora la 360° câteva saloane şi împrejurimi ale palatului (la rezoluţii ce permit vizualizarea detaliilor).

Iată că unii înţeleg cum să se folosească de avantajele panoramării şi a mijloacelor de prezentare Web 2.0.

Când mă pregăteam să caut nod în papură prezentării Palatului Cotroceni, am găsit pe site-ul Muzeului Cotroceni panoramări la 360° (pot fi accesate direct din home page) ale câtorva încăperi ale muzeului.

Vizitând site-ul preşedinţiei, am descoperit numai prezentări statice: palatul în toate anotimpurile (imaginile din exterior pot fi vizualizate la o rezoluţie de 2000px × 1328px) şi ceva imagini din interior (la o rezoluţie de 263px × 396px, să nu care cumva să se identifice ceva detalii ce ar putea compromite siguranţa naţională).

Sincer, site-ruile în cod HTML de care fac abuz toate instituţiile statului devin, pe zi ce trece, din ce în ce mai plictisitoare.

P.S. Aici puteţi vedea o panoramare a unui interior din Palatul Parlamentului, iar aici o panoramare a unui balcon al Palatului.