Toate acestea din faţa calculatorului cu o cafea sau un ceai cald în faţa, poate uitaţi de frigul de afară.

Vizitatorii au la dispoziție 21 de imagini panoramice la 360 de grade (tur virtual high-end –  permite navigarea în 4 direcții: sus, jos, stânga, dreapta), după cum urmează:

1. Pentru castelul Peleș:

• Terasa de Sud
• Terasa de Nord
• Terasa de Est
• Curtea interioară
• Holul de onoare
• Sufrageria
• Salonul florentin
• Sala mare de arme
• Cabinetul de lucru al regelui Carol I
• Sala maura
• Sala de concerte
• Apartamentul rococo
• Apartamentul imperial
• Apartamentul empire

2. Pentru Pelișor:

• Terasele
• Biroul regelui Ferdinand I
• Holul de onoare
• Dormitorul de aur
• Camera de aur
• Salonul reginei Maria
• Camera de joaca a copiiilor

Tururile virtuale, realizate de cei de la Panovision [LinkedIn | Blog | Twitter | Facebook], firmă de web design din Iași, pot fi accesate din această pagină a sitului castelului Peleș. Pentru a vă bucura la maxim de tururile virtuale folosiți modul de explorare full screen. De asemenea, vă puteți termina tururile virtuale fie pe pagina de Facebook a Muzeului Național Peleș, fie pe contul de Twitter al acestuia, lansat în noiembrie 2011.

Pentru a ține cititorii la curent cu ce se întâmplă cu muzeele țării trebuie amintit faptul că, din 2007, ambele clădiri au fost retrocedate Familiei Regale, ele funcționând încă ca muzee, în administrarea Ministerului Culturii, până la 1 martie 2013. (via)

Dacă grădinile și spațiile interioare nu sunt punctul vostru forte, nu-i nici o problemă, vă puteți bucura de peisaje mult mai întinse asociate cu sunete din natură chiar; ca de exemplu, cele de pe Transfăgărășan (de această dată panoramele sunt realizate de echipa 360concept.ro).

[via jurnalul.ro]

Bucegi 3D este o reprezentare tridimensională a Munţilor Bucegi ce acoperă staţiunile amintite mai sus plus Braşov, Moeciu, Moroieni, Fundata şi Zărneşti. În cadrul reprezentării 3D a zonelor, pot fi admirate reconstrucţii specifice a câtorva obiective turistice (Mănăstirea Caraiman, Castelul Cantacuzino (Buşteni), Castelul Peleş (Sinaia), Castelul Bran (Bran) etc.).

Foto: captură bucegimountains.com, Castelul Cantacuzino, Buşteni, reprezentare tridimensională

De asemenea, cei interesaţi de trasee turistice au la dispoziţie o serie de trasee în zona Munţilor Bucegi, trasee ce pot fi parcurse virtual pentru a vedea diferenţa de altitudine, configuraţia reliefului etc.  La momentul lansării proiectului, o serie de greşeli legate de reprezentarea traseelor prin marcaje au fost sesizate de Claudiu Vasilescu şi Adrian Ciorbă, cel din urmă devenind chiar colaborator al proiectului, judecând după faptul că o serie de fotografii ce însoţesc descrierile traseelor poartă semnătura acestuia. Traseele pot fi descărcate sub formă de hărţi în format .pdf, dar şi sub formă de coordonate GPS.

Datele referitoare la trasee, drumuri, ape şi împărţiri teritoriale au fost preluate fie la faţa locului, fie de la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) din Bucureşti, fie de la administraţia Parcului Naţional Bucegi.

Cei ce se folosesc de harta 3D a Munţilor Bucegi mai au la dispoziţie şi o serie de unităţi de cazare, inclusiv cabane şi refugii montane, informaţii despre pârtiile de schi şi transport pe cablu. În ceea ce priveşte unităţile de cazare, informaţii despre acestea (acolo unde este cazul, probabil unde proprietarii au plătit pentru prezenţă) sunt afişate într-o fereastră pop-up cu posibilitatea redirecţionării vizitatorului către booking.com pentru a putea efectual rezervarea. Mă întreb dacă e la mijloc sistemul de afiliere al booking.com, doar trebuie să aibă şi Asociaţia Microregiunea Turistică Munţii Bucegi venituri de undeva, nu?

Bucegi 3D poate fi un instrument de marketing interesant pentru operatorii turistici ce îşi pot vinde serviciile vizitatorilor interesaţi de zona Bucegilor. Chiar dacă operatorii nu beneficiază neapărat de o reconstrucţie tridimensională a unităţii pe care o administrează pe patforma Bucegi 3D ci doar de un marcaj reprezentariv, în ferestrele cu descrieri ei pot opta pentru tururi virtuale panoramice.

 Bucegi 3D poate fi accesat la adresa bucegimountains.com (optimizat pentru Internet Explorer şi FireFox), pentru vizualizare fiind necesar plug-in-ul Terra Explorer, pe care îl puteţi descărca de aici (legăturile de pe sit sunt invalide).

Firma Geo ID a mai fost implicată în realizarea tridimensională a fabricilor din Baia Mare (este necesar acelaşi plug-in amintit mai sus), într-un proiect de mediu.

E veche știrea, dar merită luată în evidență, mai ales că e un proiect finanțat de către Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, prin programul Economia bazată pe Cunoaștere.

Cu ocazia inaugurării parcului central (reamemajat din fonduri proprii ale comunei), a fost inaugurat şi sistemul Hotspot ce asigură conexiune gratuită la internet pentru toți cei care dispun de un aparat adecvat (laptop, iPod, telefon mobil cu WiFi, etc.). Scopul montării hotspot-ului a fost să-i determinăm pe turişti să se oprească în localitatea noastră, şi consultând panoul turistic, să viziteze obiectivele noastre turistice.

[...]

Sistemul Hotspot permite configurări multiple, dintre care momentan folosim limitarea benzii internetului, astfel încât să poată naviga pe internet, în acelaşi timp, un număr de 100 de utilizatori. În viitor dorim să introducem și o altă restricţie: obligativitatea accesării unei pagini WEB care va conţine, de asemenea, informaţii despre obiectivele turistice din microregiune.

Sursa: Istvan Menyhart, manager Rețeaua Electronică a Comunități Locale Sângeorgiu de Pădure, pentru portalul ecomunitate.ro

De asemenea, din septembrie 2011, localitatea este prezentă pe internet la adresa www.sgpadure.ro, sit în cadrul căruia se pot găsi și informații turistice (vezi secțiunea Orasul).

Pe situl Institutului Național al Monumentelor Istorice, vizitatorii au acces la lista obiectivelor românesti incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

Informaţiile pe care vizitatorii le pot vizualiza sunt distribuţia spaţială a obiectivelor pe o hartă a României (o bază de date cartografică) și detalii despre acestea (adresa, imagini, codul de înregistrare etc.). Dacă nu mă înșel eu, acestea sunt afișate cu ajutorul sistemului informaţional geografic (SIG) eGISpat.

Lista obiectivelor românesti protejate de UNESCO (baza de date cartografică amintită mai sus) cuprinde:

• O serie de Mănăstiri din Moldova
• Mănăstirea Horezu
• Cateva Sate cu biserici fortificate din Transilvania
• Cetăţile dacice din munţii Orăştiei
• Centrul istoric al oraşului Sighişoara
• O serie de Biserici din Maramureş

Din păcate, nu văd și Delta Dunării pe lista pusă la dispoziție de către Muzeul Național al Monumentelor Istorice, deși situl cimec.ro o listează printre obiectivele protejate de UNESCO.

Folosind instrumentele puse la dispoziţie, utilizatorii pot detalia hărţile, le pot deplasa, pot opta pentru afișarea râurilor, drumurilor, comunelor pe raza cărora se găsesc obiectivele, precum și zonele protejate și de protecție. Lucrul cu instrumentele este detaliat aici.

Mai multe detalii despre fiecare obiectiv în parte puteti găsi plecând de la datele furnizate de Wikipedia în limba română sau mergând pe această sursă.

[Monumente incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO]

Fără el cred că aș fi ajuns la articolul respectiv mai prin primăvară, așa. În fine, iată ce își propune conducerea Metrorex pentru a face cunoscută mica expoziție subterană:

[...] să exploateze “exoticul” și să-i facă pe neavizați mai atenți pe unde pun piciorul: la intrare se vor monta plasme care vor rula fosile în 3D și viața din Cretacic, iar în staţie, lângă reclame, vor fi amplasate panouri educative şi chiar câteva vitrine cu exponatele pe peron.

Sursa: EVZ.ro

Dacă mă întrebați pe mine, cred că proiecțiile animate pe podea ar plasa mult mai bine călătorul în acea perioadă.

Până la apariția plasmelor, ce redau fosile 3D, aștept cu interes  panourile 3D din aeroporturi și hărți pietonale și turistice la fiecare intrare de metrou.

De exemplu, să spunem că sunt interesat de o pensiune, undeva într-o zonă montană, și accesez unul din multele situri dedicate. Nu mă feresc să spun că de multe ori am ajuns pe turistinfo.ro, asta și datorită promovării offline pe care și-o fac. Bun, găsesc informații despre ce m-ar putea interesa pe mine, date de contact și totul se termină firesc, cu o rezervare.

Și cam atât. Dacă aș vrea să mă informez despre ce pot face în zonă ar trebui să navighez în altă parte: pe bloguri, pe siturile de tip ghid turistic etc. Descrierile sumare din profilul fiecăƒrei pensiuni, cabane etc. nu îmi sunt suficiente. Vreau să citesc de la oamenii care au ajuns prin acele locuri și își împărtășesc impresiile.

Până acum nu am dat de nici un sit care să mă țină prins într-un singur proces cu mai mulți pași. De exemplu, cam toate siturile de tip catalog online cu unități de cazare ar putea profita de pe urma conținutului legat strict de atracțiile turistice. Sunt de părere că cine își rezervă o cameră la pensiune, o face pentru că i se pare atractivă zona. Și totul va porni de la interesul față de obiective și față de împrejurimi.

Articolele despre punctele de inters pot direcționa cititorii direct spre pensiunile din acele zone, ba chiar cei ce dețin astfel de platforme de listare a unităților de cazare pot gândi facilități pentru cei ce își înscriu unitățile de cazare în baza de date. Pentru sume modice anume unități de cazare pot fi sugerate într-un banner sau prin link-uri în cadrul unui articol ce prezintă zona în care sunt amplasate acele unități de cazare, având vizibilitate mult mai mare. Cred că pensiunile din zonele rurale cu renume au de câștigat de pe urma unor astfel de articole, mai ales când sunt de povestit atât de multe obiceiuri.

Observ pe recentul lansat lapensiuni.ro o secțiune intitulatムidei de călătorieƒ prin care se încearcă ceva asemăƒnăƒtor cu ce am povestit eu mai sus, totuși mult prea generalƒ pentru a-și atinge scopul. Meniul Azi în vitrină ce apare în această secțiune poate fi optimizat de așa natură să afișeze pensiunile menționate în articolele despre ideile de călătorie. Și acestea n-ar trebui să fie o problemă, având în vedere că firma din spatele proiectului, S.C. Vitrina Web S.R.L., din București, se declară a fi o firmă editorială specializată în realizarea și gestiunea de portaluri si situri web tematice. Și dacă mai am acces la baza de date a sitului din mers, ca să mă exprim așa, succesul platformei, cât și al pensiunilor înscrise este garantat . Da, mă refer la o versiune mobilă a sitului, fie ea optimizată pentru browserul telefonului mobil, fie transpusă într-o aplicație. lapensiuni.ro a fost transpus într-o aplicație mobilă pentru iPhone ce permite căutarea pe hartă a pensiunilor, în baza poziției GPS, listarea pensiunilor ordonate după distanța față de pozitia utilizatorului, căutare dupa localitate, tipologie, prețuri, opțiune de click to call pentru fiecare pensiune listată etc.

Cunoașteți alte situri ce au adoptat metodele de mai sus pentru promovarea pensiunilor pe care le listează?

Regiunea Nord-Vest a României este reprezentată de Asociatia Infoturism în ceea ce privește Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa Prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, ceea ce înseamnă că asociația a fost responsabilă cu crearea unui sit prin intermediul căruia să se promoveze zona. Numele complet al proiectului cu care Asociatia InfoTurism a abordat programul si pentru care a fost dezvoltat situl web transilvania-magica.ro este Nordul Magic al Transilvaniei – Promovare online şi offline a obiectivelor naturale şi antropice cu potenţial turistic major, zona Nord-Vest.

Situl transilvania-magica.ro promovează turismul din regiunea Nord-Vest prin prisma destinațiilor turistice (orașe, stațiuni, parcuri naturale), a artei și culturii locale. Momentan situl abundă în informații text despre destinații, evenimente, muzee, obiective, tradiții etc., echipa din spatele proiectului propunându-și să îl îmbogățească cu cât mai multe poze și clipuri video reprezentative pentru fiecare destinație turistică în parte.

Toate cele menționate ar trebui să atragă nu mai puțin de 1000 de vizitatori unici pe zi și să genereze o creştere cu peste 15% a numărului de turişti în zona obiectivelor promovate faţă de anul 2009. Există vreun blog dedicat turismului românesc care să aibă peste 1000 de unici pe zi? Eu am un articol tip prezentare turistică a județului Mehedinți (care nu duce lipsă de cuvinte cheie) ce nu atrage un număr consistent de vizitatori. Voi ce parere aveti, poate un sit ca transilvania-magica.ro să atragă 1000 de unici pe zi fără promovare offline la târguri și expoziții? De la lansarea sa din martie 2011 și până în prezent, situl a reușit să atragă peste 98.000 de vizitatori, ceea ce înseamnă peste 350 unici pe zi.

Spre deosebire de celelalte situri dezvoltate în programul Regio, situl transilvania-magica.ro este optimizat chiar și pentru telefoanele mobile. Chiar sunt curios ce a determinat echipa din spatele proiectului să facă acest pas. Nu de alta, dar majoritatea bloggerilor ce scriu despre călătorii consideră ca ghidurile turistice pe mobil sunt inutile.

Voi cum vedeți derularea unui astfel de proiect de tip one stop shop (deși mai e de muncă până să poată fi numit așa)? Eu chiar aș fi curios să aflu dacă Asociația Infoturism și-a propus să implice bloggeri locali în promovarea obiectivelor.

transilvania-magica.ro

Pe vremea când eram elev de liceu, am fost, pentru o scurtă perioadă, membru al unui club de turism, Ecologie Sport Turism, timp în care am avut ocazia să particip la vreo două reprize de orientare turistică în Pădurea Băneasa. Pe vremea aceea, busola și harta cu indicațile aferente erau singurele instrumente de care aveai nevoie pentru a te orienta către punctele de control din traseu.

Azi, cu atâta tehnologie în jur, orientarea turistică și-a mai pierdut puțin din farmec, pe de-o parte, dar a dat naștere unor interacțiuni sociale și în spațiul virtual și posibilitatea de a ține evidența traseelor mult mai ușor, pe de altă parte.

Aspectele de mai sus le veți regăsi în aplicația mobilă Virtual Orienteering, cu ajutorul căreia vă puteți orienta într-un traseu prestabilit, doar cu ajutorul smartphon-ului din dotare și a GPS-ului, fără a avea nevoie de conexiune internet.

Planificarea unui traseu presupune accesul inițial la un serviciu online, vorienteering.com, unde, după ce se creează un cont, se pot trasa trasee într-un perimetru dorit, ce pot fi apoi importate în aplicația mobilă.

Aici găsiți tutorialele ce va vor ajută să folosiți aplicația. În momentul în care traseul a fost importat în aplicația mobilă, aplicația poate fi folosită pe post de busolă, dacă telefonul permite acest lucru.

Aplicația există în versiunea pentru Android și pentru Windows mobile și poate fi descărcată de aici.

Acum stau și mă gândesc că aplicația poate fi utilă pentru cei ce organizează competițiile de orientare turistică. Pentru participanți nu ar face decât să diminueze plăcerea competiției.

[vorienteering.com via androider.ro]

Din fericire, am fost destul de pe fază în ceea ce privește anunțarea ideilor câștigatoare.

Pe locul 2 s-a clasat o ideea deja pusă în practică în aplicația online Transport Urban, despre care am tot vorbit pe blog.

Locul 1 și cei 20.000 $ au revenit ideii de reamenajare a unui turn de apă din Iași. Pe piticu.ro puteți citi câteva gânduri despre ideea câștigătoare, iar situl proiectului îl puteți accesa aici.

[via @PepsiCoRomania]

Faptul că cele două idei câștigatoare au fost menționate aici le clasează ca idei cu impact asupra turismului local. Mai jos am listat alte câteva idei din aceeași competiție ce au de a face cu turismul și tehnologia deopotrivă și mi-au plăcut:

City Start. O idee de punct de informare turistică, în care cei interesați pot primi îndrumare pe cale electronică, dar și servicii de alimentare cu energie electrică a dispozitivelor din dotare. Totul se rezumă la implicarea comunităților social media în promovarea cu succes a unui oraș. Mai jos puteți viziona și un filmuleț de prezentare.

City Start reprezintă o rețea de standuri plasate în locuri cheie din oraș, ce vor asigura turiștilor/vizitatorilor acces rapid la informații vitale, vor fi dotate cu prize, internet wi-fi gratuit, un computer conectat la internet și de asemenea vor oferi acces la serviciul TwitGuide, care permite solicitarea unui ghid prin intermediul unui hashtag de pe Twitter (de exemplu #numeoraș-start).

Sursa: cassini.ro

Urmărind eticheta pepsi de pe blogul autorului, Radu Beligăr, puteți afla mai multe detalii despre idee și prezența sa în competiția Pepsi Refresh.

Cabine Stradale de Reîncărcare electrică. Ne îndepărtăm puțin de o zi obișnuită din viață unui om normal, pentru a analiza nevoia de conectivitate a unui consumator de tehnologie la tot pasul. Nevoie care cere puncte de reîncărcare a gadget-urilor din dotare fie ele telefoane, .mp3 playere sau aparate foto. Și nu orice fel de punct de reîncărcare, ci punct de reîncărcare realizate prin recondiționarea vechilor cabine telefonice ale Romtelecom. Cred că un aport major într-o astfel de realitate l-ar avea standardul universal de mufe pentru cablurile de alimentare, plus alte detalii despre care puteți citit în profilul de pe Facebook.

Info-chioşcuri şi wireless gratuit. Info-chioșcurile nu sunt o noutate în peisajul urban. Pe gtd20.ro ați avut și încă aveți ocazia să citiți despre astfel de modalități de distribuție a informației fie ea de interes administrativ sau turistic. Ideea aparține echipei timisoara.ro, sit despre care am vorbit în postul de aici.

Acest proiect presupune amplasarea de info chioșc-uri interactive și instalarea de internet wireless gratuit în Piața Unirii, Piața Victoriei, Piața Libertății și Piața Traian. Pe langă acestea, Timisoara.ro dorește să monteze și o serie de webcam-uri în cele patru locații, care vor putea fi accesate de pe internet, în orice moment, și care vor putea aduce publicul mai aproape de orașul iubit.

Sursa: timisoara.ro

Cu ceva timp în urmă, v-am mai povestit de un instrumente online de planificare a rutelor cu maşina sau transportul în comun, alături de cele pentru calcularea costurilor cu consumul de carburant şi distantele între oraşe. Astăzi profit de ocazie să va aduc la cunoştinţă un alt instrument asemănător, distanta.ro, ce calculeza distanțele între oraşe din România.

Instrumentul, gândit şi dezvoltat de Cristi Iordache, ajută utilizatorii să calculeze distanţa dintre două oraşe sau dintre două străzi dintr-un oraş atât pentru un traseu cu maşina, traseu pentru care sunt calculate și timpul și consumul mediu de carburant, cât și pentru unui pietonal sau pentru un zbor (distanță în linie dreaptă).

Cei ce vor să se orienteze în București au la dispoziţie şi informaţii legate de costul unei călătorii cu taxiul.

distanta.ro se foloseşte de API-ul Google Maps pentru a putea reda grafic rutele şi pentru a afişa indicaţiile de orientare. Încerc să îmi dau seama de ce cineva ar folosi acest insteument de planificare şi nu Google Maps în sine, serviciu ce oferă aceleaşi facilităţi. Singurul lucru în plus e costul unei călătorii cu taxiul. În rest, nu cred că prezentarea grafică a vitezei medii de deplasare, consumul mediu și timpul estimat schimbă poziția utilizatorilor față de utilitatea instrumentului online de planificare. De asemenea, ca să înțeleg ce înseamnă elevația traseului, poate ar fi binevenită o explicație a secțiunii. În ceea ce privește calculul distanței în linie dreaptă, ar putea fi afișate cursele liniilor aeriene ce operează intern, între orașe (acolo unde este cazul).

[distanta.ro | dailycotcodac.ro]