Reacția a venit din partea Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) pe motiv că:

[...] aplicarea sistemului incalca libera si neingradita circulatie a persoanei si conduce la transmiterea [notă: către diverse părți, fie ele definite printr-o hotărâre de guvern], fara acordul celui care foloseste serviciile hotelierilor, a unor informatii confidentiale (nume, prenume, act de identitate, data cand se afla intr-un anumit loc etc.), care ii pot crea inconveniente si neplaceri de orice natura.

Sursa: wall-street.ro

La rândul său, MDRT a replicat că:

Datele personale completate de turişti în “Fişa de anunţare a sosirii şi plecării turiştilor” vor fi disponibile, odată cu implementarea SIET, la fel cum sunt şi în prezent, numai angajaţilor Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), aşa cum prevede legislaţia în vigoare.

Sursa: zf.ro

Ca să lămurim situația, să vedem cine și la ce informații are acces ca urmare a implementării SIET:

• MDRT, informații statistice: numărul de turişti cazaţi într-o structură de primire turistică, câţi sunt străini, din ce ţări provin, câţi sunt bărbaţi şi câţi sunt femei etc.; atât timp cât ministerul de resort nu are acces la date cu caracter personal, locul în care se află turistul este irelevant în contextul ridicat de FIHR;
• MAI (Poliție și Parchet), date cu caracter personal: CNP, nume, adresă, lucru care se întâmplă și în prezent, administratorii unităților de cazare fiind obligați de legea actulă - H.G. Nr. 237/2001 - să declare la Poliție fișele de sosire/plecare.

De asemenea, trebuie să lămurim în ce măsură SIET permite combaterea evaziunii fiscale. Conform celor declarate de reprezentanții ministerului, sistemul informatic va permite raportarea perioadelor de inactivitate sezonieră, zilnică etc.

În aceste condiții, luând în calcul informațiile trimise, de exemplu, perioadă de inactivitate declarată în plin sezon pe motivul lipsei clienților în comparație cu structuri de cazare din împrejurimi care înregistrează înnoptări, ministerul poate decide facă e cazul unui control sau nu. De asemenea, un număr mare de turiști ce se cazează în aceeași cameră, pe parcursul unei zile, poate ridica semne de întrebare legate de ce se întâmplă acolo. Cine știe, poate așa se descoperă vreun bordel sub acoperire.

Și, pe final, nu rămâne decât să găsim un răspuns le următoarea întrebare: cum îi va convinge ministerul pe administratorii/proprietarii de pensiuni din vârful dealului, unde nu există semnal GSM, rețea internet, rețea de iluminat (cabane izolate, refugii turistice etc.), condiții esențiale pentru funcționarea unui PC (dacă acesta există)?

Din păcate, din cauza unor probleme casnice am întârziat vreo 30 de minute, drept pentru care am ajuns în momentul în care se prezentau sistemele de rezervări online pentru cazare. Nu știu dacă înainte de asta s-a vorbit și de sisteme de rezervare pentru bilete de avion, dar sunt sigur că, în momentul în care Marius va pune prezentările pe blog, mă voi lămuri.

Sisteme de rezervări online în turism

Până atunci vă invit să citiți un articol despre piața biletelor de avion online, o piața ce generează venituri destul de mici, aspect pe care îl avem deja acoperit pe blog.

Presupun că s-a vorbit și de acest segment de sisteme de rezervări, pentru că la finalul prezentării s-au trecut în revistă servicii precum Amadeus (ce integrează servicii hrs.de) sau sistemul de rezervări low cost Travel Fusion.

Revenind la sistemele de rezervare online folosite în Romania, acestea sunt de două tipuri:

• sisteme de rezervări de tip merchant presupun contractarea serviciilor de cazare direct la comerciant și se pot integra în siturile agențiilor și nu numai prin scripturi XML sau API;
• sisteme de rezervări de tip agency presupun contractarea agenţiei de turism ce operează ca intermediar între client și unitatea de cazare și se pot integra în siturile agențiilor și nu numai ca white label (vezi booking.com) sau XML; de exemplu, agoda.ro, serviciu din rețeaua Priceline;
• ca o a treia categorie, deși nu vorbim de sisteme de rezervare propriu-zise, am putea încadra metasearch engines ca hotelscombined.com, ce redirecționează către ambele tipuri de sisteme de rezervări online;

Sistemele de rezervări de tip merchant aduc utilizatorilor control asupra tarifelor, permite integrarea cu ați furnizori de servicii turistice pentru cross sell și up sell, pe când cele de tip agency ajută utilizatorul cu un transfer de reputație din partea furnizorului și se pot integra mai rapid decât cele de tip merchant.

Dintre sistemele de rezervări pachete turistice (soluții B2C), în România, cele mai folosite sunt MerlinX (se integrează ca iframe în situl agenției, este produs dezvoltat de o companie poloneză; vezi aici ce turoperatori folosesc sitemul de rezervări), Travon (produs oferit de Aqua Development; se integrează ca white label; nu se pot controla paşii procesului de rezervare). Ar mai fi și IPIX iBooking.

Ca și sisteme de rezervare online pentru unități de cazare B2C (oferite ca atare, fără integrare în siturile agențiilor, promovând turismul independent; nu sunt neapărat internet booking engines) aș mai adăuga, după cum urmează:

• rezervarihotel.ro (S.C. One Travel Grup S.R.L.);
• eucazare.ro;
• hotelurimamaia.ro (soluție oferită de Zitec);
• rohoteluri.ro (Easy Trip);
• bookingromania.com (Booking Net S.R.L., disponibilitatea camerelor poate fi verificată online);
• plus o înreagă listă de servicii asemănătoare despre care am vorbit în acest post.

Alte sisteme de rezervare online (ca sisteme de managementul ofertelor și clienților pentru agenții de turism sau proprietarii de pensiuni/hoteluri; soluții B2B) amintite au fost:

• CRM Travel (oferit de Green Computers);
• Travelio, CMS.

Și aș mai adăuga eu la lista de mai sus:

• TourismoCMS;
• OPERA PMS, BitSoft;
• Omega Hotels, soluție oferită de Omega Tourism & Services; deși este o soluție B2B, se poate integra și ca white label sau ca XML.

De asemenea, s-a pus accentul pe nevoia unor sisteme de rezervări combinate (de exemplu, sisteme de rezervări evenimente sportive sau culturale care să permită și contractarea de pachete turistice dinamice).

În ceea ce privește sistemele de emitere a asigurărilor online, doar amintite fulger în cadrul seminariului, vizitați postul dedicat de pe blog: de unde cumpărăm online asigurări de călătorie.

Plăți online în turism

În a doua parte a seminariului,  Mihai Manoliu, reprezentant vânzări PayU (ex ePayment, PayU din 23 ianuarie, 2011, ca urmare a achiziționării de către Naspers), a abordat aspecte referitoare la  avantajele plăților online pentru o agenție de turism și a discutat despre beneficiile răspunsului în timp real, despre posibilitatea de a atrage categorii noi de clienți și despre reducerea costurilor operaționale prin implementarea soluțiilor de plată online.

Cum PayU are parteneriate cu aproximativ 2200 magazine online din România, fiecare dintre ele benficiind de implementare personalizată și are în derulare un parteneriat cu Amadeus (din punct de vedere tehnic integrarea e foarte ușoară spre deosebire de Worldspan), e unul dintre actorii al cărui cuvânt ar trebui luat în serios când vine vorba de plăți online în turism.

Și pentru a beneficia de sistemul de procesare al plăților, o afacere în turism trebuie:

• să fie prezentă pe internet cu un sit web prin intermediul căruia trebuie să fie pregătită să ofere suport 24/7, să ofere informaţii complete şi actualizate;
• situl să aibă integrată o soluţie de e-commerce ce, pe lângă shopping-cart, să aibă integrat și un sistem de plăți online;
• situl să permită transmiterea de informații de confirmare pentru rezervare şi plată.

Din datele PayU, piața rezervărilor biletelor de avion a fost estimată la 10 milioane EUR în 2011, între 2-20% (10% ca medie) din ponderea plăților online pe această nișă făcându-se în sistem ePayment, în condiții de maximă siguranță.
Fluxul operațiunilor pentru rezervarea biletelor de avion se rezumă la preluare online a rezervărilor > procesare online> plata online > livrarea online a biletelor, pe când pe nișa hoteluri și pachete turistice, o piață de 1 miliard EUR în România, fluxul se rezumă doar la preluarea online a comenzilor, procesarea comenzilor, plata și livrarea făcându-se offline. Tez Tour, Christian Tour sunt agenții ce urmează acești pași.

În ceea ce privește conversiile în afacerile gestionate de către PayU, între 2-10% din vizitatorii care ajung pe situl partenerilor ajung să efectueze o plată online, Blue Air fiind unul dintre partenerii ce înregistrează conversii cu plăți online de ~45% din totalul vizitatorilor.

Cum pot influența plățile online o afacere în turism?

Plățile online cresc afacerea:

•  atrăgând categorii noi de clienţi prin varietatea modalităților de plată: card (cea mai avantajosă modalitate de plată având în vedere faptul că un consumator nemulțumit poate cere charge back direct de la procesatorul plății*), internet banking (sunt tranzacții în timp real, autorizate de cumpărător icu ajutorul tokenului; cum cumpărătorul este cel ce autorizează tranzacția, bani pot fi recuperați numai de la bancă printr-un proces ce implică Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului), PayPal, SMS. Afacerile online fac deseori greşeala de a bifat automat una dintre metodele de plată, nelăsându-le cumpărătorilor posibilitatea de a alege. În ultimul timp se extind rețelele de PayPoint (vezi rețeaua ZebraPay, rețea în care se pot plăti oferte turistice oferite de newpon.ro);

• facilitând plăți cross boarding - clienţi din străinătate pot face plăți cu comisioane egale cu cele percepute în țara din care se face plata atât timp cât au cardul potrivit, nu cred că se aplică prin sisteme de internet banking, sunt pățit și știu bine ce comisioane se plătesc (54% din comenzile pe situri .ro sunt din afară);
• facilitând charge back-urile (avantaj pentru cumpărător); vezi exemplul PayPal şi problema returnării banilor (~30 returnări pe săptpmână în sistemul PayU);
• facilitând parteneriate cu furnizori străini.

Plățile online reduc costurile (veșnica dilemă cashul costă mai mult vs. cardul costă mai mult), garantează plata în timp real prin plata în avans. De asemenea, permit transferul de fonduri de la o instituție la alta (wire transfer).

De asemenea, posibilitatea de a plăti online face clienţii fericiţi, pentru că aceștia au posibilitatea plății 24/7, au la dispoziție metode de plată diversificate (chiar și cu carduri exotice gen American Express, Diners Club etc.) și pot face cumpărături în orice interval orar fie că e vorba de 11 a.m. – 1 p.m., în timpul zilei, fie că e vorba de  11 p.m – 4 a.m. (interval confirmat și în prezentările 2Parale de săptămâna trecută), în timpul nopții, raspyns real time, metode de plată diversificate (chiar dacă se face cu cârduri ”exotice”).

Avantajul concurențial al PayU este acela că ~80% dintre tranzacțiile inițiate prin sistemul proprietar de procesare ajung la destinație spre deosebire de alte sisteme de plată de pe piață.

E prima întâlnire 2 Parale la care particip, dar mă bucur că au fost oameni care m-au recunoscut de pe la alte întâlniri și cu care am interacționat (Bogdan Aron de la trafic.ro, Adriana și Alexandra de la viajoa.ro, Iulian Sârbu de la trans-ferro.com). Îi mulțumesc pe această cale și Roxanei Ivan pentru primire.

Surprinzător, putem vorbi de comerț electronic și în România

Că românii se țin încă la distanță de cumpărăturile online și de plățile cu cardul este un subiect mult discutat, deși, dacă mă întrebați pe mine, e un subiect care își va pierde buzz-ul, având în vedere ultimele tehnologii de marketare (camere de probă virtuale) și modalități de plată (carduri valorice prepaid, opțiuni de plată prin internet banking fără a furniza date personale magazinelor online etc.), la care se adaugă securizarea tranzacțiilor.

Și dacă mai amintim și faptul că numai siturile de reduceri colective au generat în 2011 vânzări de 15 milioane EUR numai în România (7,65 milioane euro la începutul lui august 2011, conform redutti.ro), e clar că există avânt pentru cumpărăturile online, cu obiceiuri de cumpărare chiar ieșite din comun (s-au înregistrat accesări numeroase pe siturile de comerț electronic în jur de ora 23.00, până spre spre 01 a.m.).

Funcționează marketingul afiliat în România?

Cristian Ignat a încercat să convingă publicul că marketingul afiliat chiar funcționează, dacă afiliații se țin de trabă și își promovează situl.

Ca premisă pentru cele ce urmau a fi prezentate, am aflat că (general vorbind):

• profilul celor mai frecvenți cumpărători online se încadrează în intervalul de vârstă 18 – 34 ani,
• în 2011 s-a înregistrat o creștere de 24% a cumpărăturilor cu cardul față de anul precedent,
• cele mai multe tranzacții s-au consumat pentru achiziționarea tranzacații cu cardul în creștere s-au înregistrat și pe segmentul flori, cărți (creștere cu aprox. 75-76% față de anul trecut) și cadouri,
• aproximativ 60% dintre tranzacțiile cu cardul au fost generate de pe teritoriul României,
• în ceea ce privește statisticile în căutări pe Google, s-au înregistrat creșteri pe segmentele Haine copii, reduceri colective (segment pentru care în sistemul 2Parale se oferă un comision de 20%), tablete și laptopuri (comisioane 2 Parale de 10%).

Premisele de mai sus stau ca dovadă pentru creșterile la vânzări de flori prin sistemul de afiliere 2Parale, comisioane mari fiind înregistrate și pe segmentul fashion și IT&C (mai ales în intervalul decembrie 2011 – ianuarie 2012) sau produse pentru copii.

În ceea ce privește reducerile colective, în sistemul 2Parale s-au înregistrat comisioane în creștere, deși cu variații mari de la o lună la alta.

Dorin Boerescu a intervenit pe alocuri, deși discuția era moderată de Bogdan Aron (glumesc, Bogdan Aron a moderat discuțiile advertiserilor  ), și a menționat faptul că (scuzați cacofonia) costul unei vânzări (pentru advertiseri) în sistemul 2 Parale se situează undeva între 16 RON (pe segmentul fashion) și 22 RON în IT&C, spre deosebire de Google AdWords, unde bugetele diferă foarte mult.

cost mediu pe vanzare in fashion – 16 lei. in IT&C – 21,7 lei. pe voi cat va costa o vanzare? bit.ly/wJOk11

— Boerescu (@Boerescu) January 18, 2012

Eu, unul, am înțeles că Google AdWords poate genera mai multe vânzări decât platformele de afilieri, lucru ce permite astfel o mai bună gestionare a bugetelor pentru campanii AdWords pentru creșterea vânzărilor. Dacă conversiile în urma acestor campanii sunt satisfacatoare, alte bugete pot fi direcționate în această direcție, crescând astfel costul per vânzare. Observ că au fost oameni ce au înțeles tocmai contrariul, că marketingul afiliat convertește mai bine decât o campanie AdWords. Oricum, consider că sunt în schemă mult prea multe variabile pentru a intra în discuții amănunțite.

Tot Dorin Boerescu a ținut să completeze prezentarea lui Cristian Ignat cu faptul că sistemul de afiliere 2 Parale are aproximativ 7900 conturi active, dintre care aprox. 1000 conturi implicate direct în generarea de conversii.

O altă completare făcută de Dorin Boerescu a fost cu referire la profilul cumpărătorilor online din România, care preferă microplățile.

După această introducere în comerțul electronic românesc și în evoluția sistemului de afiliere 2 Parale, Bogdan Aron a luat cuvântul și a direcționat discuțiile advertiserilor către zona marketingului afiliat. Evident, nu înainte de a veni cu o completare legată de piața de comerț electronic din România: 1 din 5 români întra pe magazinele online, încă 900 de magazine online fiind înscrise în sistemul de monitorizare trafic.ro pe parcursul anului 2011.

Care a fost evoluția advertiserilor și ce oportunități văd ei în marketingul online

ePayment

• Procesatorul de plăți (nu este advertiser în 2 Parale, au fost chemați ca și vorbitori în contextul dat) influențat indirect de marketingul afiliat (acolo unde există conversii, există și plăți online)

My Closet

• Conversii încă din a doua lună de la intrarea în 2Parale
• Conversii mai mari pe anumite tipuri de produse (pantofi) ca urmare a targetării afiliaților; deși advertiserul vede o oaresce problemă aici, eu consider că siturile targetate și promovate intens aduc beneficii advertiserilor;

Oportunități pentru viitor:

• orientare către canalele media mobile, campanii cu siturile de femei

Groupon România

• Conversii în creștere în momentul în care partenerii Groupon au fost criticați pe bloguri
• Groupon vs. turism, la întrebarea moderatorului reprezentantul Groupon a recunoscut că nu stăpânește acest aspect ca să poată oferi lămuriri despre cum se procedează în cazul reducerilor oferite de hoteluri sau agenții, având în vedere comisioanele cerute de Groupon și tarifele practicate de advertiserii din turism; ofertele sunt discutate cu hotelierii, au fost colaborări și cu agenții de turism
• Plecând de la situația expusă mai sus, s-a adus în discuție restituirea banilor plătiți pentru servicii (chargeback) ce se dovedesc a fi evaluate greșit de către advertiserii din turism pentru a-și acoperi comisioanele ce trebuie plătite către terți; nu mulți cumpărători știu că pot cere restituirea banilor direct de la banca emitentă a cardului cu care s-au plătit serviciile în cauză; din punctul de vedere al reprezentantului Groupon, aceasta este o problemă ce ar trebui să preocupe atât advertiserul (care trebuie să își recunoască vina și să scutească cumpărătorul de un drum la bancă), cât și procesatorul de plăți sau banca cumpărătorului;

Ca oportunități pentru viitor:

• agregatoare de oferte de reduceri (de parcă nu ar fi deja destule );
• situri de recomandări, ghiduri online ale orașelor sunt proiecte monetizabile prin marketing afiliat, în special ar aduce conversii pentru campaniile Groupon;
• dezvoltarea serviciilor prin accesibilitate – se lucrează la o aplicație de iPhone; în ceea ce privește îmbunătățirea lor, se poartă discuția cu partenerii pentru a considera valide voucherele de reduceri salvate pe dispozitivele mobile;

ClickShop

• Au plătit comisioane pentru conversii pe segmentele IT&C și smart phones
• Cel mai mare comision plătit a fost în ianuarie 2012

Oportunități în dezvoltare:

• strategia de dezvoltare pe termen scurt prevede prezența pe Facebook, o aplicație fiind accesibilă publicului din februarie;
• aplicații pentru tablete și iPhone

Vel Travel

Eugen Iacob, reprezentantul Vel Travel, a subliniat faptul că:

• în calitate de advertiser în sistemul 2 Parale, Vel Travel pune la dispoziția afiliaților spre marketare pachete dinamice de turism formate din bilet de avion și hotel, unice pe piata; nu mai sunt unice din momentul în care a apărut triplanet.ro (operat de TravelMaker);
• serviciile oferite de Vel Travel au fost segmentate pe nevoile clienților;
• doar pentru 15% din pachetele de servicii vândute clienții plătesc cu cardul, cea mai mare valoare a unei vânzări online fiind de 480 EUR până în prezent;
• din vânzările agenției doar 3-4% se fac online, exceptând biletele de avion (care oricum convertesc cel mai bine pe nișa turism);
• înainte de 2 Parale au mai încercat canale de vânzare/afilieri cu situri mari, dar fără succes; mi se pare și normal, din moment ce au abordat un altfel de profil de consumator; cine caută vacanțe nu își începe documentarea de pe siturile de știri; chiar dândul a spus că clienții nu sunt învățați să cumpere ce trebuie – dacă cei ce ajung pe situl companiei nu știu ce vor, d’apoi cei ce ajungeau pe pagina agenției integrată în portalurile de știri;
• din business-ul Vel Travel dor 3% este concentrat pe România, concluzia pe care o trag eu fiind aceea că doar afiliații ce au situri de turism pe destinații externe pot genera conversii, în special cei ce scriu despre marile orașe europene și se axează pe city break-uri, și asta nu chiar ușor;
• Din experiența Vel Travel cu sistemele de afilieri, domnul Eugen Iacob a ținut să precizeze faptul că în 2009 s-a afiliat unui sistem de rezervări din Anglia, în primele săptămâni de la încheiere parteneriatului generând vânzări record pe pachete turistice în Turicia, lucru ce a dus la restricținarea rezervărilor pe motiv că prețuri nu erau gândite pentru România.

Ca oportunități pentru agenție:

• o axare pe nișa de cazare, nu pe bilete de avion;
• Bogdan Aron face o legătură între promovarea pe siturile de reduceri și turism și cere părerea domnului Eugen Iacob despre acest aspect – acesta găsește nerentabilă derularea campaniilor prin siturile de reducere, având în vedere că sistemul de rezervări ce permite accesul la aproximativ 80.000 mii de hoteluri are tarife deja stabilite, din care nu se pot oferi comisioane pentru astfel de intermediari; nu îmi explic atunci cum de tot apar situri de reduceri colective pe zona asta – numai eu am scris pe blog de vreo 4 dintre ele;
• cupoane reduceri pentru cumpărături online pentru clienții Vel Travel ce își contractează pachetele turistice online;
• parteneriat cu Visa Europa pentru popularizarea turismului extern în România; cum nu s-a specificat despre ce e vorba, tind să cred că e vorba de un card co-branded;

Bogdan Aron, moderatorul discuțiilor, a mai adus în atenția vorbitorilor oportunități de dezvoltare și promovare online ca mailul dinamic (mailul ce se compune în momentul în care îl deschizi), lucru ce a generat câteva minute bune de discuții despre inovațiile în comerțul electronic pe dispozitive mobile, plăți de pe mobil, și plăți electronice cu portofelul electronic.

Un alt subiect interesant pentru prestatorii de servicii au fost plățile recurente (vezi și direct debit-ul pentru utilitățile publice), lucru ce a generat un schimb de idei și păreri între o parte dintre advertiserii prezenți și reprezentatul ePayment.

Pe situl Institutului Național al Monumentelor Istorice, vizitatorii au acces la lista obiectivelor românesti incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

Informaţiile pe care vizitatorii le pot vizualiza sunt distribuţia spaţială a obiectivelor pe o hartă a României (o bază de date cartografică) și detalii despre acestea (adresa, imagini, codul de înregistrare etc.). Dacă nu mă înșel eu, acestea sunt afișate cu ajutorul sistemului informaţional geografic (SIG) eGISpat.

Lista obiectivelor românesti protejate de UNESCO (baza de date cartografică amintită mai sus) cuprinde:

• O serie de Mănăstiri din Moldova
• Mănăstirea Horezu
• Cateva Sate cu biserici fortificate din Transilvania
• Cetăţile dacice din munţii Orăştiei
• Centrul istoric al oraşului Sighişoara
• O serie de Biserici din Maramureş

Din păcate, nu văd și Delta Dunării pe lista pusă la dispoziție de către Muzeul Național al Monumentelor Istorice, deși situl cimec.ro o listează printre obiectivele protejate de UNESCO.

Folosind instrumentele puse la dispoziţie, utilizatorii pot detalia hărţile, le pot deplasa, pot opta pentru afișarea râurilor, drumurilor, comunelor pe raza cărora se găsesc obiectivele, precum și zonele protejate și de protecție. Lucrul cu instrumentele este detaliat aici.

Mai multe detalii despre fiecare obiectiv în parte puteti găsi plecând de la datele furnizate de Wikipedia în limba română sau mergând pe această sursă.

[Monumente incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO]

Nu am nici un dubiu când spun că respectivului i-ar fi surîs ideea de wi-fi la bord.

Nu numai că internetul este mai important decât micul dejun pentru cei ce stau la hotel, dar importanța acestuia se resimte și în alte locuri ca zone frecventate de turiști, stații de metrou (vezi aici harta hot-spot-urilor Digi Wi-Fi)/autogări etc., precum și în mijloacele de transport fie ele de subterane, de suprafață sau aeriene, susținând astfel dezvoltarea a cât mai multor aplicații mobile de călătorie dependente de conexiune internet.

Internet la înălțime, printre nori

Dintre operatorii străini ce operează zboruri din și spre România, Lufthansa știu sigur că permite utilizarea dispozitivelor ce se pot conecta la internet, oferind pasagerilor conexiune internet prin serviciul FlyNet, iar British Airways oferă in-flight internet services doar la business class.

Dacă pentru a ne bucura de pe urma utilizarii dispozitivelor GSM la bordul aeronavelor deținute de operatorii locali (n-am mai auzit nimic de la anunțarea dezbaterii publice a proiectului) mai avem de așteptat, iată că la nivelul solului lucrurile stau altfel când vine vorba de internet în timpul deplasării cu autocarul sau trenul.

Călătorului îi stă bine cu drumul și cu o conexiune wireless în mișcare

Cum nu am avut ocazia de a merge foarte des cu autocarul în România (nici în afară), am aflat destul de târziu că sunt operatori de curse ce oferă conexiune internet prin wi-fi. Mai exact, în primăvara trecută, când m-am întors de la Constanța, după terminarea proiectului Scrie Romania! în care am fost implicat.

Totuși, nu mare mi-a fost dezamăgirea când am constatat câ serviciul nu este disponibil, cel puți pe telefonul pe care îl aveam atunci, un HTC Touch Diamond, deși era anunțat cu litere cât China pe autocar. O doamnă, pe un loc în fața mea, a tot insistat să se conecteze la internet pe toata durata călătoriei. Și ea fără succes.

Conform declarațiilor lui Paul Cranja, directorul firmei Bileteria S.R.L., pentru HotNews.ro, operatorii de transport persoane ce oferă servicii de internet wireless gratuit sunt Antares Transport, Dacos, Simpa Trans, GSM Trans. Momentan, hot-spot-uri wi-fi sunt prezente doar pe autocarele ce circulă pe traseele București – Constanța – Mangalia și București – Râmnicu Vâlcea. Operatorul de transport persoane Normandia urmează să își doteze autocarele proprii cu această facilitate. De asemenea, pe cursele Cluj – Chișinău și Chișinău – Cluj, operate de compania Midibus S.R.L. (dacă greșesc, vă rog să mă corectați), pasagerii au acces la internet wireless gratuit atât timp cât sunt pe teritoriul României.

Nu cred că va mai dura mult, bine, nu vorbim acum de România, până când producătorii de autoturisme vor integra servicii internet în tehnologiile de la bord. Și atunci să vedeți un nou val de agenți virtuali gata să te asiste gen Siri, Ioana sau Marcel . Nu de alta, dar e cel mai sigur mod de a da comenzi când ești la volan. Acces internet fără alte implicații (aplicații, entertainment etc.) poate fi asigurat printr-un router wireless 3G.

Va fi detronat glasul roților de tren de conexiunile wireless din vagoane?

Nici CFR Călători nu se lasă mai prejos și face de ceva vreme măsurători împreună cu principalii operatori de telefonie mobilă din țară pentru a testa calitatea semnalului wireless în diferite zone de pe rutele feroviare. Momentan, acces wireless gratuit la internet au doar călătorii ce optează pentru clasa business din trenurile Inter City de pe rutele București – Cluj-Napoca și Cluj-Napoca – București.

Vom trăi vremuri SF

Cu cât internetul va fi accesibil în cât mai multe mijloace de transport/locuri, entertainment-ul se va muta din camera de hotel în avion (in-flight entertainment), autobuz, autocar, mașină personală sau tren (on-board entertainment). În toate ariile ați văzut, mai mult ca sigur, inițiative.

Simțiți-vă liberi să vă împărtășiți experiențele cu astfel de servicii sau să aduceți la cunoștință alte companii care facilitează accesul la internet în mers în secțiunea de comentarii.

Așa cum am menționat și în postul despre sistemul de afiliere al Bileteria S.R.L., biletul emis garantează locul în autocar. Nu aș putea să vă zic dacă sistemul permite și alegerea preferențială a locului în autocar și dacă acest lucru se plătește suplimentar, așa cum se întâmplă cu rezervarea biletele de avion. Cred că asta ar da bătăi mari de cap șoferilor, care ar trebui să stea să explice celor ce vin și se orientează la fața locului că locul pe care îl vizează este deja rezervat.

Peste 300 de terminale ZebraPay pot fi găsite în magazinele Diverta, Rompetrol, Metro, Kaufland, Billa, Galeriile Real, Carrefour și Cora, în 17 orașe din întreaga țară: Bacău, Brăila, București, Buzău, Cluj, Constanța, Craiova, Focșani, Galați, Iași, Năvodari, Piatra Neamț, Pitești, Ploiești, Târgoviște, Târgu Jiu, Timișoara. Pentru a identifica existența terminalelor ZebraPay în zona în care vă aflați, puteți folosi una din cele două aplicații mobile ZebraPay: aplicația pentru Android sau cea pentru iPhone.

În afară de serviciile menționate mai sus, terminalele ZebraPay mai oferă și oferă un sistem de plăți instant pentru reîncărcarea cartelelor telefonice prepaid ale operatorilor telecom Orange, Vodafone și Cosmote. Mai multe informații despre acest tip de terminal ne spune Adrian Badea, director executiv ZebraPay, într-un interviu Money Channel din 2010:

O demonstrație de folosire a terminalului pentru reîncărcarea unei cartele prepaid puteți vedea în clipul de mai jos, înregistrat cu ocazia lansării tehnologiei în Galați.

Nici șoferii nu au fost lăsați deoparte, aceștia având posibilitatea de a cumpăra viniete pentru România, cât și pentru Ungaria. Aici puteți vedea pașii necesari pentru achiziționarea unei viniete.

De asemenea, la același tip de terminale utilizatorii pot cumpăra cupoane de reducere (chiar și pentru vacanțe) de la Newpon sau pot face plăți electronice cu cadrul Paysafecard către operatorii turistici ce au adoptat sistemul de plăți electronice mobilPay al NETOPIA System.

Cei ce tot se laudă că dezvoltă situri de tip one stop shop ar trebui să ia în calcul exemplul ZebraPay înainte de a face astfel de declarații. Știu, nu e sit dar ideea e destul de clară.

Situl, administrat de către SDH Barings S.R.L., firmă ce are în administrare şi agenţia de turism SDH Travel, prin care se coordonează activităţile legate de galos.ro, este construit pe o platformă NDOT Deals, o clonă groupon.com, şi nu diferă cu nimic de siturile asemănătoare existente la momentul actual. Din păcate, ofertele listate pe sit sunt afişate la nivel naţional, fără posibilitatea de a alege între multiple zone, cu menţiunea că există o încercare de a cataloga ofertele aşa cum am menţionat (vezi meniul Oferte pe zone), dar pentru câteva zone: Bucovina, Transilvania, Rucăr-Bran, Valea Prahovei. De asemenea, printre acestea sunt incluse oferte şi după tipul vacanţei: vacanţă la schi, oferte revelion, oferte de lux, oferte pentru grupuri. Nu ştiu voi, dar mie nu îmi place mixul ăsta în încercarea de a clasifica cumva ofertele.

În fine, situl funcţionează ca orice sit de reduceri, ceea ce voiam eu să vă aduc în atenţie e faptul că galos.ro oferă celor doritori un sistem de afiliere, platforma pe care e construit permiţând acest lucru. M-am înscris în program şi acum aştept ca aplicaţia mea să fie aprobată. Până atunci aş dori să fac câteva precizări legate de programele de marketing afiliat de pe siturile cu cupoane de reducere:

• nu poţi targeta pe regiuni sau oraşe ofertele (de exemplu, în cadrul articolelor despre o anume destinaţie turistică), pentru ca rişti să recomanzi oferte expirate, dacă administratorul sitului nu are grijă să le scoată de pe sit, ceea ce poate duce la pierderea credibilităţi în situl afiliat sitului de reduceri;
• cred că siturile de turism gen ghiduri turistice pot beneficiaa de pe urma unor astfel de programe de afiliere; poziţionarea bannerelor va fi una pe conţinut generalist, introductiv, fără a viza o unitate de cazare specifică, cel mai fericit caz e acela în care bannerul redirecţionează către ofertele de cazare dintr-o anumită zonă turistică (de exemplu, vezi oferte de cazare pe Valea Prahovei, deşi tu povesteşti despre Sinaia, Buşteni sau Predeal);
• comisionul va fi suportat, mai mult ca sigur, din comisionul sitului de reduceri drept pentru care va fi mai mic spre deosebire de un comision câştigat direct de la furnizor, dacă acesta ar fi înscris pe o platformă de afiliere.

Vă voi confirma sau infirma cele de mai sus, imediat ce voi testat sistemul de afiliere, dacă voi fi acceptat.

Echipa din spatele sitului a lansat şi o aplicaţie mobilă pentru terminalele mobile cu SO Android, prin intermediul căreia utilizatorii interesaţi de oferte legate de cazare pot fi la curent, din păcate, doar cu ultimele oferte listate pe sit. Şi aici se simte lipsa clasificării ofertelor pe zone turistice sau localităţi.

Din păcate, ofertele au doar titlu informativ, neputând fi contractate direct de pe telefonul mobil. Ce ţi-ai putea dori de la o astfel de aplicaţie, dacă nu facilitatea de a căuta şi contracta oferte la faţa locului?

De asemenea, aplicaţia pune la dispoziţia utilizatorilor 3 modalităţi de petrecere a timpului liber, mai exact trei puzzel-uri. Şi partea care mie îmi place cel mai mult e cea legată de faptul că din aplicaţie utilizatorii sunt direcţionaţi către situl galos.ro care, aţi ghicit, nu este optimizat pentru mobil.

Apropos, Cătălin, când treci pe la bancă să nu uiți să îmi plătești orele de consultanță pentru proiectul la care lucrezi.

Este vorba de platformă de afiliere bileteria.ro, lansată spre sfârșitul lunii mai 2011, iar postul de față nu face decât să completeze postul amintit mai sus scris. Programul de afiliere se adresează atât agențiilor de turism, cât și altor terți ce administrează situri. Cei interesați se pot înscrie în programul de afiliere, completând formularul de aici. Operatorii de transport sunt în grija Bileteria S.R.L., iar rutele acestora acoperă atât România, cât și o parte din Europa; Spania, Italia, Bulgaria, Bruxel, Turcia mai exact.

Pentru a vă face o ideea despre felul în care arată/funcționează programul de afiliere implementat aruncați o privire pe bileteautocar.com, sit administrat, evident, de către Bileteria S.R.L., dar și pe autogari.ro. Locurile în autocar pot fi cumpărate direct online sau doar rezervate. O remarcă aș avea de făcut legat de bileteautocar.com: listele cu sugestiile de localități plecare/sosire se generează destul de greu, chiar și după 30-40 de secunde. Nu am observat acest lucru pe autogari.ro.

Sper să nu greșesc când spun că programul de afiliere este construit pe modului de rezervări online REZMax, unul din produsele dezvoltate de Bileteria S.R.L.

Întreprinzatori în turism – pensiuni în România

Proiectul strategic Întreprinzatori în turism – pensiuni în România este implementat de Fundația Națională a Tinerilor Manageri (FNTM), în parteneriat cu organizațiile: Asociación Agraria de Jóvenes Agricultores de Almeria (ASAJA) și Asociația Națională de Turism Rural Ecologic și Cultural (ANTREC).

Programul Întreprinzatori în turism – pensiuni în Romania vizează crearea unei comunități de antreprenori și administratori de pensiuni turistice, care vor avea parte de instruire, informare și consultanță pentru a-și dezvolta afacerile.
Programul, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Investeşte în oameni!, are o durată de implementare de 2 ani, în perioada februarie 2011 – ianuarie 2013, și presupune următoarele etape:

Dintre agenţiile de turism specializate pe croaziere, Office Travel este singurul turoperator roman specializat strict pe croaziere, serviciile şi pachetele turistice oferite de aceasta putând fi contractate de pe situl croaziere.net.

Situl croaziere.net a fost conectat de curând la un sistem online de căutare şi rezervare a croazierelor dedicat, cei interesați având acces la nu mai puțin de 4000 de itinerarii existente de la 2o de linii de croazieră. Este vorba de Cruise Base oferită de cei de TravTech Inc. Deci afirmația din articolul apărut pe dailybusiness.ro este una eronată. Nu este vorba de nici un sistem online de booking pentru croaziere dezvoltat în România, d’apăi de Office Travel. Mă așteptam la un astfel de PR de la cine știe ce bloguri nișate , dar vorbim totuși de o agenție cu o anume poziție de piață, dovadă că se practică și la case mai mari.

Singura companie românească care se poate lăuda cu un sistem de rezervare (nu neapărat pe partea de croaziere) în exclusivitate ar putea fi Travel Tech, din Iași, cu sistemul de rezervări de tip B2B DOTWconnect. Și asta nu pentru că ar fi prima companie românească care a făcut așa ceva, ci pentru amploarea sistemului de rezervări gândit să suporte mii de cereri pe secundă.

Revenind la croaziere.net, după conectarea cu sistemul online de rezervare Cruise Base, situl croaziere.net a fost optimizat și pentru mobil (m.croaziere.net). Singurul inconvenient este acela de a nu putea verifica disponibilitatea crozierelor în această variantă, și asta pentru că sistemul de rezervări e integrat ca un white label în situl croaziere.net, nefiind optimizat pentru mobil.

Din păcate, sistemul de rezervări nu permite contractarea unui pachet turistic direct din sit, fiind necesară intervenția unui agent al agenției Office Travel. Pentru fiecare croazieră aleasă, călătorii pot opta și pentru asigurarea de călătorie, printr-o opțiunie integrată tot ca un withe label de la mondial-assistance.ro. Cel puțin aceasta poate fi plătită online.