Colaborarea s-a desfășurat sub programul Enterprise Development and Strengthening (EDS) și a inclus și intervenții de natură IT&C pentru îmbunătățirea promovării turismului, dintre care cele mai importante au fost (vezi fișierul .pdf. pentru mai multe detalii):

• redesignul siturilor www.mturism.ro and www.romaniatravel.com (azi romania.travel);
• Search Engine Optimization (SEO) pentru o serie de situri de importanță turistică în administrarea autorităților locale;
• crearea portalului  www.visitmaramures.ro
• crearea a 50 de tururi panormaice (de fapt, 39) ale Bucovinei, în colaborare cu Panoramax;
• crearea unui sistem de rezervări online pentru structurile de cazare din rețeaua ANTREC (prin afilierea la Web Reservations International; inițial ANTREC avusese un “sistem de rezervări”, adică era prezentă pe internet cu un sit web, dezvoltat de către Miriabilis Media);
• dezvoltarea unui grup de discuții, Dezvoltare Turism România, care vizează dezvoltarea turismului românesc, vizând în special creşterea numărului de turişti străini care vizitează ţara noastră.

Legat de grup, accesibil atât publicului larg, cât și specialiștilor, nu a fost altceva decât o fermă de linkuri și un spațiu în care oamenii se întrebau unii de alții de unități de cazare în zonele din țară. Nu am văzut deloc păreri pertinente, analize sau mai știu eu ce alte informații cu adevărat ajutătoare (de exemplu, cum să obții o micro-finanțare pentru o pensiune rurală etc.). Tind să cred că doar 10% din cei 207 au de a face cu turismul, restul sunt doar oameni care au găsit un mediu proprice de a-și promova serviciile, indiferent că țineau de turism sau nu.

Nu știu cum se face că presa vremii s-a sinchisit să aducă în evidență doar marea realizare a grupului de discuții pe Yahoo!, celelalte aspecte nici nu au fost aduse în atenția publicului, decât atunci când au fost lansate ca și produse finite. Odată ce programul a luat sfârșit, grupul a fost dat uitării, deși părțile ce au beneficiat de pe urma lui ar fi putut să îl mențină activ cu dezbaterea problemelor actuale din turismul românesc. Este, totuși, surprinzător faptul că dintre obiectivele enumerate mai sus, majoritatea au fost duse la final, chiar dacă la un nivel elementar din punct de vedere al complexității, lucru ce ar fi trebuit să ușureze experiența cu serviciile în cauză.

[via agenda.ro]

Îmi e greu să cred că azi ar mai exista oameni care se uită de câțiva eurocenți pe un apel pentru a obține informații despre zboruri. Mai ales că e și număr național. Chiar o avea același efectul cu al prețului psihologic? Tind să cred că tipul ăsta de abordare a suportului pentru potențiali clienți generează mai mult zgomot. Cred că bancul de mai jos se potrivește de minune:

Un apel telefonic la o agenție de turism:
– Faceți excursii în Egipt?
– Da, desigur!
– Spuneți-mi, vă rog, ce stațiuni balneare sunt acolo?
– Sharm-eli, Hurgada, Taba, Nuveiba …
– Stop! Nuveiba. Nuveiba e bine!
– Când doriți să plecați?
– A, nu, nu plecăm. Noi doar rezolvăm integrame.

e-avion.ro asigură servicii de ticketing, rezervare şi emitere de bilete de avion, în baza parteneriatelor cu două mari sistemele de rezervări prezente în România, AMADEUS şi Worldspan, şi în baza parteneriatelor cu toate companiile aeriene de linie şi low-cost, care operează zboruri din şi înspre România, dar și în baza parteneriatelor cu furnizori de ticketing ca I.A.T.A. GTS ROMANIA INTERNATIONAL și HOTELCON S.R.L.

P.S. Pe aia cu rezervația prin telefon o știți?

Având în vedere cele de mai sus, caut 2-3 colaboratori care să contribuie săptămânal sau bilunar cu articole despre destinaţii şi obiective din România, în secţiunea România Turistică.

Cum gtd20.ro nu este un blog care face bani, iată mai jos motivele pentru care aţi deveni colaboratori:

• iubiţi şi urâţi deopotrivă România;
• nu aveţi un blog personal pe care să va povestiţi vacanțele în ţară şi vreţi să vă păstraţi cumva amintirile vii, să asociaţi imaginile cu gânduri şi trăiri apropiate evenimentelor asociate;
• aveţi un blog generalist, iar articolele despre călătoriile voastre nu generează interacţiunea pe care o doriţi; pe gtd20.ro vă adresaţi direct unui public nișat;
• puteţi scrie articole pentru gtd20.ro cu legături către blogurile voastre, acolo unde este cazul, crescând astfel vizibilitatea blogului vostru în căutările organice, că să nu spunem relevanța despre care se tot vorbește zilele acestea ;) ;
• veţi beneficia de promovarea conturilor voastre de pe reţelele sociale;
• sunteţi fotografi profesionişti/amatori, călătoriţi în diverse locuri din ţară pentru a face fotografii şi vreţi ca pe lângă situl de portofoliu să beneficiaţi şi de un loc unde să spuneţi povestea acelor fotografii;
• acelaşi lucru este valabil pentru muzicienii şi cameramanii amatori/ profesionişti; chiar încurajez articolele de călătorie animate de clipuri video descriptive sau muzicale, care să descrie starea pe care aţi trăit-o intr-un anume loc;
• sunteți geologi, studenți la geografie/turism și vreți să țineți evidența ieșirilor pe teren în scopuri de documentare într-o arhivă publică.

Plecând de aici am ajuns să caut un ghid turistic despre România scris de români, fie el online sau tipărit. Cum nu am reuşit să ajung încă la o concluzie , am să va cer ajutorul în această privinţa.

Haideţi să descoperim împreună cel puţin 5 ghiduri turistice online şi 5 ghiduri turistice tipărite, ambele scrise de români (indiferent că sunt în engleză sau română, important e autorul) despre România.

De asemenea, înainte de a stabili care este cel mai complet, cel mai eficient etc. trebuie să stabilim împreună care sunt criteriile pe care trebuie să le luăm în considerare.

Eu zic că un ghid bun nu se rezumă la obiectivele cele mai populare, ci cuprinde:

• şi unele mai puţin cunoscute pe lângă acestea (de exemplu, știați că lângă satul Tătaru, Comuna Dudești, Jud. Brăila, e o rezervație ornitologică numai bună de bird watching, câteva morminte tumulare (șantier arheologic), ba chiar locul are o istorie a sa, fiind la un moment dat parte dintr-un circuit turistic chiar?).
• informaţii despre modalitatea în care ajungi intr-o zonă,
• informații despre unităţile de cazare în care stai,
• informații despre cele mai bune locuri de servit masa sau petrecut timpul liber sunt esenţiale,
• informații despre obiceiuri și tradiții.

Sunt conștient de faptul că aspectele amintite mai sus sunt tratate diferit în edițiile de print spre deosebire de ghidurile turistice online. La fel de bine, edițiile printate își pierd valoarea dintr-un anumit punct de vedere (info transport, cazare etc.), pe când cele online pot fi ținute la zi.

În ultimul an, am pus într-o listă câteva ghiduri turistice online, după cum urmează:

În ceea ce privește partea de print, am găsit un singur ghid, Ghidul Turistic al României (Editura Polirom) care are și variantă online (Ghidul Turistic în lista de mai sus), deși destul de elementară din punctul meu de vedere.

Nu am apucat să le studiez pe toate din fir-a-păr, din acest motiv apelez la voi. Simțiți-vă liberi să face completări și comentarii pe marginea listei de mai sus.

De altfel, am descoperit o grămadă de aspecte care nu ar susţine ceea ce cere advertiserul.

În primul rând, situl e construit pe un sistem de afiliere oferit de hotelscombined.com, sistem folosit şi de alţi afiliaţi sub te miri ce nume de domenii pentru a atrage atenţia, intrând astfel în competiţie directă cu aceştia, dar mai ales cu sistemele de rezervări online destinate acestei pieţe.

Judecând după numele de domeniu şi conţinutul în limba engleză, situl e destinat turiştilor străini şi nu numai. Advertiserul a ales să evidenţieze situl în căutări după expresia cheie cheap hotels … şi mai are de lucru aici.

Pe plan local situri ca pleaca.ro și haisamergem.ro au apelat la același sistem de afiliere. În nici unul din cazuri nu am văzut ca oamenii să profite de conținutul de pe sit pentru a scoate cât mai mult în evidență serviciul de afiliere. Chiar motoare de căutare pentru piețele externe au fost aduse și în .ro; de exemplu, trivago.ro și liligo.ro, servicii ce intră în competiție directă cu cheap-hotels-bookings.com pe .com.

În al doilea rând, eu unul aş fi tras mai tare pe partea de conţinut, conţinut care pe situl în cauză există dar nu suficient încât să se poată profita de pe urmă lui. Mai degrabă, aş fi cerut celor ce urmau a se implica în campanie să scrie câte un post despre o destinaţie anume, post pe care ar fi trebuit să îl cedeze deţinătorului sitului mai sus amintit, care l-ar fi folosit pentru a-şi direcţiona vizitatorii către funcţia de căutare (există şi în prezent un call to action - în format text – de acest fel, dar nu aşa convingător; chiar citeam azi pe tnooz.com că elementele intens colorate îndeamnă vizitatorii la conversii - în cazul de faţa ar fi fost vorba de un widget cu hoteluri din oraşul despre care se vorbea în post).

Cum situl e şi o platformă de recenzii (nu ştiu dacă vine o dată cu pachetul de afiliere sau dacă e găzduită chiar de chep-hotels-bookings.com), m-aş fi axat în promovarea sitului în această direcție; nu ştiu cât de legal/moral ar fi să îţi îndemniutilizatorii să scrie recenzii de hoteluri, dar asta e una din direcţiile către care ar trebui să îşi indrepte atenţia advertiserul.

Nici nu știu dacă se merită să promovezi situl în cauză prin AdWords, având în vedere faptul că se poate câștiga și peste 80 de cenți per lead (mai multe detalii în comentarii), comision ce poate fi modificat în funcție de valoarea vizitatorilor trimiși, și bugetele pentru astfel de campanii ce se calculeză la cost per click.

În caz că vă întrebați de ce am ales să scriu despre cheap-hotels-bookings.com, răspunsul e pentru că e o inițiativă de folosire a unui program de marketing afiliat accesibil oricui, inclusiv românilor, pentru că de el se ocupă oameni cu experiență în online-ul românesc (daa.ro), pentru că vreau să vă introduc într-un subiect pe care am să îl reiau pe blog cât de curând.

Și în ultimul rând, nu știu de ce majoritatea celor ce administreză astfel de motoare de căutare trag tare pe descrieri de genul noi îți găsim cele mai ieftine bilete de avion, cea mai ieftină cazare etc., când colo aceste motoare de căutare doar îți ușurează munca în a alege ceva rezonabil din punct de vedere preț/servicii din baze de date ce nu depind de tine ca și afiliat. La fel de bine, bazele de date respective pot omite sisteme de rezervări online ce au un preț mai bun față de ceea ce e luat în evidență. Numa’ zic și eu!

Pentru această din urmă categorie de navetiști există siturile de partajare de mașină, ce vin atât în întâmpinarea șoferilor, cât și a celor ce ies la ocazie.

Daca îmi citiți blogul, veți descoperi un număr suficient de mare de situri de planificare pentru a vă face o idee despre fenomen. Ba chiar există un sondaj încă activ, la care vă invit să participați.

Zilele trecute, am mai dat peste un sit de profil si am considerat de cuviință să îl împărtășesc cu voi. Așa că dacă aveți ocazia, nu ezitați să aruncați o privire pe ia-macutine.ro.

Situl nu este neaparat nou, doar că abia spre sfârșitul anului 2011 s-a făcut cunoscut.

La fel ca celelalte situri de profil, situl mai sus menționat pune la dispoziția utilizatorilor o bază de date cu șoferi și autostopiști deopotrivă, funcționând ca o platformă de mediere între aceștia atunci când vinde vorba de partajarea unei mașini fie pe un traseu în țară sau în afară.

La momentul actual sunt 1109 anunțuri active pe sit. Din păcate, m-am uitat peste câteva și am realizat că sunt șoferi care se ocupă cu transport nu tocmai legitim de persoane (având în vedere că organizează frecvent plecări pe o anumită rută), nicidecum șoferi ocazionali ce vor să facă un bine cuiva sau, mă rog, să își reducă câtuși de puțin cheltuielile. Nu sunt prețuri concrete, nici nu m-aș mira să te coste o astfel de alegere mai mult decât la maxi-taxi sau autobuz. Bine, o să spuneți că confortul e altul, la fel și ideea de partajare de mașină.

Serviciile legale de transfer auto dintr-un loc în altul pot fi dezavantajate din punct de vedere credibilitate din cauza unor astfel de situri.

Așa cum am mai zis-o și în trecut, este recomandat un sistem de evaluare a șoferilor, un sistem de potrivire a profilelor utilizatorilor la nivel de șofer-călător și așa mai departe. Până atunci, poate se rezolvă cumva afișarea traseului pe hartă. Eu înțeleg că la alegerea opțiunii Afișează traseul pe hartă ar trebui să îl vezi direct, fără să mai fii nevoit să cauți tu punctul de plecare și cel de sosire.

De asemenea, mă repet ori de câte ori am ocazia: un astfel de sit necesită și o versiune de mobil, o aplicație ceva. Când ieși la ocazie se presupune că nu ai timp de planificare. Dacă știți astfel de aplicații sau servicii accesibile și de pe terminalele mobile, lăsați un comentariu.

Nu de alta, dar în acest caz sunt zeci, dacă nu chiar sute de situri web.

De exemplu, în perioada 2004-2006, s-a derulat Programul de Vecinătate România – Republica Moldova, în cadrul căruia Asociația Contrafor Iași (în colaborare cu ANTREC Iaşi şi ANTREC Republica Moldova) a primit finanțare de la Uniunea Europeană pentru proiectul Promovarea turismului transfrontalier, rural, etnografic și oenologic, proiect ce a presupus și crearea unui sit cu informaţii despre atracţiile turistice din zonele rurale ale judeţelor Botoşani, Iaşi şi Vaslui (Regiunea de NE) şi din Republica Moldova.

Situl în cauză poate fi accesat la adresa www.moldaviantour.ro (deși numele de domeniu e în engleză, conținutul e exclusiv în limba română). Din păcate, situl nu mai e de niciun folos din moment ce nu e frecventat deloc de vizitatori (1 vizitator la 4-5 zile), drept pentru care nu putem decât să considerăm faptul că și atins scopul pe parcursul perioadei în care s-a desfășurat proiectul mai sus amintit (până în 30 iunie, 2009).

Conform informațiilor furnizate de presă, timp de mai multe luni, oamenii implicați în proiect au luat parte la documentarea ştiinţifică şi cercetarea de teren a monumentelor şi siturilor istorice, a muzeelor şi colecţiilor particulare, a manifestărilor, a centrelor meşteşugăreşti active, podgoriilor şi centrelor de degustare, a festivalurilor şi manifestărilor de gen și a pensiunilor tradiţionale. Toate acestea au fost transpuse într-un ghid turistic tipărit, ce acoperă 105 localităţi, 75 din judeţele Iaşi, Botoşani şi Vaslui și  30 din Republica Moldova.

De ce situl folosit la promovarea proiectului mai e ținut online din moment ce nu influnețează în nici un fel activitatea turistică și culturală în zonă? Dacă mai luăm în calcul și faptul că alte proiecte sunt în curs de derulare, proiecte adaptate cererii și tehnologiilor actuale, e o informație în plus. Într-adevăr, o informație care nu deranjează pe nimeni. Există clauze în astfel de proiecte care presupun ca platformele de promovare online să fie întreținute pe o perioadă anume?

Ce e ciudat e faptul că Asociația Contrafort, ce are ca obiective sprijinirea activităţilor de conservare a patrimoniului mobil, imobil şi virtual, sprijinirea şi revigorarea obiceiurilor şi folclorului și promovarea produsului cultural autentic, dar și sprijinirea minorităţilor culturale şi sociale de pe teritoriul românesc şi din afara graniţelor, a abandonat proiect deși ar fi servit scopului său pe termen lung. Nu de alta, dar lucruri s-au tot întâmplat de la demararea poiectului până în prezent. E curios faptul că nimeni nu a dorit să participe la actualizarea sitului în cauză, deși Asociația Contrafor Iași a specificat faptul că e deschisă la astfel de colaborări.

La fel de bine, mă gândesc că Uniunea Europeană ar trebui să verifice dacă a mai alocat fonduri pentru proiecte asemănătoare, în zone date, și să încerce să le reînvie pe cele existente cu finanțări mult mai mici. Beneficiarii unor astfel de proiecte de promovare turistică și culturală ar trebui forțați prin lege să cedeze platformele de promovare online altor contractori, mai ales dacă acestea nu au avut rezultatul scontat. Bine, ce spun eu posibil să vi se pară ridicol, dar ar ajuta foarte mult și societate civilă când vine vorba de finanțări, bani importanți putând fi alocați pentru probleme mult mai usturătoare.

Ca orice cititor fidel de refresh.ro am să vă întreb: unde se duc proiectele cu finanțare europeană când se duc?

Da, ați ghicit, e doar o introducere la ce urmează să vă povestesc azi despre un alt proiect Regio, selectat în cadrul Programului Operaţional Regional și co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Bistrița, Poarta Transilvaniei. Beneficiarul proiectului este Primăria Municipiului Bistrița.

N-aș fi aflat de el prea curând, dacă n-aș fi citit pe refresh.ro despre transmisiunea pe care a găzduit-o de revelion.

Cred ca este primul sit din seria de situri Regio ce integrează servicii de live video streaming, adică webcamuri din Piața Centrală și dinspre pietonalul Liviu Rebreanu. Păcat că nu sunt integrate cu cap, ci doar de dragul de a atrage vizitatori, vizitatori care nu știu cum se vor hotărî să viziteze Bistrița și împrejurimile.

Poate le vor atrage atenția paginilie depsre istoria și cultura bistrițeană, cele despre obiectivele și evenimentele turistice, traseele turistice sau secțiunea foto/video sau harta 3D a cetătii. Exceptând harta 3D, restul informațiilor au fost pur și simplu importate din secțiunea dedicată Bistriței turistice de pe situl Primăriei Municipiului Bistrița.

Revenind la harta 3D (nu, nu aveți nevoie de ochelari speciali), e o reconstituire virtuală simplă ce vă permite să identificați principalele obiective turistice din interiorul Cetății Bistrița. Dând click pe fiecare clădire în parte obțineți în panoul cu instrumente de navigare o scurtă descriere a obiectivului în cauză.

Cu părere de rău pentru cei ce iubesc Bistrița, dar situl de care vorbim nu are nici un call to action pentru a-l putea numi sit de promovare turistică.

Despre sigla proiectului, sigla orașului de fapt, și simbolul acestuia, struțul cu potcoavă în cioc (seamănă mai degrabă cu un magnet atrăgător de investiții ) puteți citi pe blogul lui Mircea.

Plecand de la acesta premisa si de la curiozitatea de a vedea care sunt tarifele in randul cataloagelor online (acolo unde este cazul), am intocmit o lista cu ce se gaseste in .ro. Nu este o lista completa si nicidecum nu incearca sa clasifice astfel de situri in functie de rezultatele pe care le livreaza pentru cei ce isi promoveaza unitatile de cazare cu ajutorul lor.

Legat de acest ultim aspect tin sa mentionez ca numarul de vizitatori corespunde ultimei luni incheiate – decembrie 2011. Pentru datele de trafic luate din clasamentul wta.ro am facut eu estimari, informatiile furnizate fiind doar pe ultimele 7 zile. Rezultatele ar fi sustinut 100% calitatea siturilor in cauza, daca ar fi fost cele din perioada iunie-august, cand tipul asta de situri sunt foarte vizitate. Cu informatiile date va puteti contura o idee.

Dupa ce am avut mai multe experiente nefericite in incercarea de a promova unitatea turistica detinuta prin site-uri de profil din Romania (agentii de turism sau site-uri online dedicate in acest scop), am ajuns la concluzia ca in momentul de fata nu poti avea parte de seriozitate indiferent cati bani oferi sau de contractul pe care il faci. Astfel, ne-am hotarat sa construim o structura stabila prin care sa oferim tot ceea ce nu se poate gasi in acest moment: seriozitate, profesionalism si nu in ultimul rand, transparenta!

Sursa: cazarebusteni.ro

Si pentru ca tot au adus vorba cei de la cazarebusteni.ro de seriozitate si profesionalism, haideti sa vedem ce greseli fac webmasterii pe siturile de care vorbim sau cu ce vin nou:

• mai ca zici ca sunt brazi de Craciun cu toate bannerele directoarelor de link-uri afisate te miri pe unde;
• unii au nesimtirea de a seta pop-upuri la accesarea sitului, ce te redirectioneaza, fie ca vrei sau nu, catre topuri de situri;
• ca sa nu mai vorbim de AdSense extrem de prost integrat – inainte de anuntul in sine; nu tu printre randuri, nu tu la finalul anuntului, ci direct la inceput, cate doua calupuri;
• nu de putine ori am avut impresia ca pentru ceva detalii trebui sa stau de vorba cu situl in sine; nu tu sectiune de contact, nu tu un nume de departament, ceva, nimic;
• poti da de informatiile de mai sus scanand sectiunea de termeni si conditii, daca aceasta exista;
• am intalnit un caz in care textul din sectiunea de termeni si conditii era copiat de pe un alt sit al carui nume nu fusese nici macar inlocuit;
• legat de ce am zis mai sus, nici nu zici ca oamenii vor sa incheie cu tine un contract de prestari servicii, avand in vedere ca nu toti declara initial daca lucreaza prin firma sau ca si PFA; mie, ca si propietar de pensiune, mi-ar placea sa stiu de dinainte de a lua contact cu “situl” cu ce firma am de a face;
• sunt cateva situri gata sa iti ofere consultanta, daca nu gasesti cazarea potrivita, intrand astfel in atributiile unei agentii de turism; cu toate acestea subliniaza faptul ca firma nu opereaza ca agentie de turism – ceva nu este in regula aici;
• uitati-va ce tarife practica unii prestatori de servicii, iar cand le zici ca un articol pe blog, cu priorirate o luna, costa 10 euro, stramba din nas sau uita sa iti mai raspunda;

Cineva face un studiu legat de cât iau bloggerii pentru postat link-uri şi scris articole. Am dat nişte preţuri şi a uitat să mai răspundă.

— Petruş L (@ePetrvs) September 18, 2011

• am observat ca WordPress-ul e ultima platforma pe care se pot face acest tip de situri, din pacate, oamenii nu inteleg procesul de automatizare, un Gigel trebuind sa se ocupe de adaugarea a cate unui post pentru fiecare unitate de cazare;
• exista un caz in lista de mai jos caruia nu ii gasesc logica: 150 EUR pentru a crea pagina de profil a unitatii de cazare ca subdomeniu, sit pe platforma WordPress, 10 EUR abonament anual, inca 10 EUR pentru orice modifocare de text sau imagini din profil ori de cate ori este cazul; normal mi s-ar fi parut ca lucrul asta sa se faca in baza celor 10 EUR platiti anual;
• Joomla si vBulletin sunt alte doua platforme preferate de webmasteri;
• de cand cu blogurile, multi webmasteri au deschis si cate un blog asociat cu catalogul online de unitati de cazare … neactualizat de 2-3 ani; nu am vazut nicio integrare desteapta de acest fel (continut, analize, recomandari pe baza cuvintelor cheie);
• multe din aceste situri au asociate si ghiduri turistice; aceeasi problema ca mai sus, exceptiile le poti numara pe degete si ele destul de timide;
• am vazut cateva retele de situri in administrarea aceleasi firme interesante, din pacate, singura metoda de promovare reciproca sunt link-urile in footer, ce abunda pe fiecare din aceste situri si care pot fi considerate spam; eu as face geva de genul recomandari pe anumite tipuri de unitati dintr-un sit in altul in functie de profilul utilizatorului, de scopul vizitei lui etc., vezi si articolul scris de Marius Negre;
• din siturile listate doar 3 profita de pe urma versiunii mobile;
• majoritatea cataloagelor au acoperire nationala, dar observ ca in ultimul timp apar cataloage online cu unitati de cazare locale;
• exista proprietari de pensiuni ce isi rezerva nume domeniu, ce contin termeni generalisti folositi in cautari, lucru ce poate genera conversii mai repede decat o listare pe un sit dedicat;
• cel putin 3 din siturile listate au facut subiectul unor tranzactii in cursul anului trecut.

Din motive lesne de inteles am scos link-urile active din tabelul de mai jos. Acolo unde exista, fac trimitere catre articolele de pe acest blog, in care am vorbit despre aceste situri. In fisierul de la sfarsitul tabelului gasiti mai multe informatii: link-uri directe catre formularele de inscriere, trimiteri catre ofertele de publicitate, date de contact pentru firmele ce administreaza siturile in cauza (adresa, telefon si fax; pentru email am sa va las sa va distrati cum m-am distrat si eu ).

Nota: datele de trafic sunt conform:

• http://www.trafic.ro/vizitatori/top-siteuri-turism/luna-decembrie-2011-pg1, accesat pe data de 14 ianuarie, 2011;
• estimarii lunare după http://www.wta.ro/cat26 (date din decembrie 2011 – ianuarie 2011), accesat pe data de 14 ianuarie, 2011;
• și  http://www.gtop.ro/clasament/turism/hoteluri-pensiuni și http://www.gtop.ro/clasament/turism/regional, accesate pe data de 16 ianuarie, 2011;
• **** la 1 milion vizitatori unici anuali declarați.

Tabelul complet il puteit gasi aici.

Inainte de a comenta la acest articol, va rog sa cititi sectiunea Neticheta. Nu comentati cu numele sitului pe care il administrati. Daca au fost cazuri in care am facut exceptii, de data asta am sa marchez comentariile ca spam.

In limita bunului simt comentati despre serviciile oferite de siturile de mai sus, daca ati avut de a face cu ele. Orice alta parere pertinenta este bine-venita.

Daca vreti sa faceti o completare la lista de mai sus, lasati un comentariu cu link si cu conditiile de inscriere, tarife practicate si motivele pentru care credeti ca ati putea fi alesi (in comparatie cu ceilalti).

În ideea de a a vă facilita alegerea unei unități de cazare online, urmăriți lista de Twitter dedicată:@cazareonline.

Pe situl Institutului Național al Monumentelor Istorice, vizitatorii au acces la lista obiectivelor românesti incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

Informaţiile pe care vizitatorii le pot vizualiza sunt distribuţia spaţială a obiectivelor pe o hartă a României (o bază de date cartografică) și detalii despre acestea (adresa, imagini, codul de înregistrare etc.). Dacă nu mă înșel eu, acestea sunt afișate cu ajutorul sistemului informaţional geografic (SIG) eGISpat.

Lista obiectivelor românesti protejate de UNESCO (baza de date cartografică amintită mai sus) cuprinde:

• O serie de Mănăstiri din Moldova
• Mănăstirea Horezu
• Cateva Sate cu biserici fortificate din Transilvania
• Cetăţile dacice din munţii Orăştiei
• Centrul istoric al oraşului Sighişoara
• O serie de Biserici din Maramureş

Din păcate, nu văd și Delta Dunării pe lista pusă la dispoziție de către Muzeul Național al Monumentelor Istorice, deși situl cimec.ro o listează printre obiectivele protejate de UNESCO.

Folosind instrumentele puse la dispoziţie, utilizatorii pot detalia hărţile, le pot deplasa, pot opta pentru afișarea râurilor, drumurilor, comunelor pe raza cărora se găsesc obiectivele, precum și zonele protejate și de protecție. Lucrul cu instrumentele este detaliat aici.

Mai multe detalii despre fiecare obiectiv în parte puteti găsi plecând de la datele furnizate de Wikipedia în limba română sau mergând pe această sursă.

[Monumente incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO]