Foto: laptopnews.ro

Tot în cadrul galei au fost desemnați câștigătorii, magazine în analiza cărora s-au luat în calcul nu mai puțin de 80 de criterii de jurizare.

La categoria TURISM SERVICII câștigătorul a fost www.rca-ieftin.ro [Twitter | Facebook] ce a acumulat 638 de puncte. Ceilalți nominalizați la această categorie fiind, după cum urmează:

2. tourismguide.ro – 634 puncte [Twitter | Facebook]
3. asiguraridevacanta.ro – 569 puncte [Twitter | Facebook]
4. veltravel.ro – 504 puncte [Twitter | Facebook]
5. rcaieftin.net – 489 puncte
6. asiguratorii.ro – 485 puncte [Twitter | Facebook]

Sursa: www.gpec.ro

Câteva întrebări legate de câștigători, la care vă invit să veniți cu răspunsuri pe care să le dezbatem:

• Care espre procesatorul de plăți online cu care lucrează tourismguide.ro?
• Ce părere aveți despre asocierea dintre gsp.ro și veltravel.ro?
• Până la urmă, este sau nu euplatesc.ro un procesator de tranzacții online cu cardul de încredere? (rca-ieftin.ro și asiguratorii.ro folosesc acest serviciu)
• Care ar fi profilul complet al unui site de turism online? Este definit acest profil de existența plății online sau nu? Web-ul semantic va fi definitoriu pentru turismul online?

Pe final, merită menționat faptul că maximul de puncte (828 de puncte) a fost acordat site-ului www.windmag.ro câștigătorul categoriei ARTICOLE SPORTIVE, TIMP LIBER SI DIVERTISMENT.

P.S. Vezi și impresiile despre GPeC 2009.

1. Cu avânt, înainte … pe site-urile de social media

Dar asta nu înseamnă că nici unul din jucătorii din industria turismului nu este prezent în social media. Din contră, în ultima jumătate de an, antrenaţi de criză, mulţi dintre aceştia caută fie noi surse de venit (deşi până la acest aspect au cale lungă de bătut), fie să îşi consolideze imaginea, să îşi promoveze serviciile etc. prin intermediul social media. Cum spune acelaşi Marius Ghenea într-un interviu pentru acelaşi wall-street.ro:

Este un domeniu cu oportunitati (n.a. turismul online), dar care nu a ajuns la maturitate pentru ca este o piata prea mica, dar care creste repede.

La fel de repede creşte şi, să-i spunem, apetitul pentru social media. Fie că este vorba de cea mai obscură agenţie de turism, fie că e vorba de cel mai cunoscut operator de linii aeriene low cost, conturile de Facebook şi Twitter nu lipsesc din canalele de comunicare cu consumatorii şi asta pentru că o parte din jucători au sesizat schimbările aparute în felul în care consumatorii se informeaza, işi formează perceptiile despre un brand, parcurgând diverşi paşi până la decizia de achiziţie a unui serviciu sau produs. Riscul pe care şi-l asumă fiecare jucător implicat în această arie este acela că consumatorul (utilizatorul de reţele sociale) îşi rezervă dreptul de a adera sau nu la mesajul transmis şi nu poate fi forţat să îl recepteze cum se întâmplă în alte medii.

Cu ceva timp în urmă am tot scris o serie de posturi depsre geşelile frecvente pe (semi) site-urile de turism electronic, iar acum o să încerc să identific cele mai frecvente greşeli ale jucătorilor din industria turistică în social media, în demersul lor de a-şi promova serviciile turistice sau conexe prin canalele specifice.

2. De la noi ne dorim la noi chiar facem

Din păcate, acest apetit pentru social media poate genera reacţii nedorite sau poate constitui mişcări greşite din partea jucătorilor din turism pentru că nu sunt pregătiţi pentru aşa ceva, strategia de comunicare în acest mediu fiind de fapt doar o dorinţă de a fi în trend cu ceea ce se întâmplă în online.

Şi aici se încadrează majoritatea agenţiilor mici de turism ce şi-au făcut cont pe Twitter (bineînţeles, nu sunt excluse nici numele rezonante ale industriei), dar singura interacţiune se rezumă la a da link-uri către anumite secţiuni de pe site-urile proprii, fără a interacţiona cu potenţialul consumator. Un exemplu este cel al agenției de turism La Piovra Turista prezentă atât pe Twitter la @lapiovraturista, cât și pe Facebook. Pe lângă faptul că nu interacționează cu potențialii consumatori utilizatori de Twitter/Facebook, își mai ia și titlul de prima agenție de turism virtuală. Lauda de sine nesusținută și autopromovarea e o altă greșeală des întâlnită pe pagina “Despre noi” de pe site-urile operatorilor din turism.

3. Nu ne interesează X, nu este relevant

O altă greşeală pe care am sesizat-o e aceea de a nu interacţiona decât cu oamenii influenţi în online şi asta pentru că se caută oameni ce la rândul lor pot promova agenţia/hotelul mai departe în grupul de urmăritori.

De exemplu, @mihai_pintilie e urmărit pe Twitte, printre alții, de către @Eximtur, @Paralela45r0 și @EuropaTravel, însă singurul răspuns pe care l-a primit la cererea sa a fost de la un pasionat de călătorii.

4. Dacă voi nu ne vreți, noi vă vrem

Dacă în perioada web 1.0 se purta newsletter-ul agresiv, ca să nu îi spunem spam, acum se poartă mass follow sau abuzul de prietenie (cum îl numește Dan – Lucian Stefancu, omul din spatele deceblog.net) fie pe Twitter, fie pe Facebook. Recunoști astfel de conturi după numărul mare de urmăriți și numărul mic de urmăritori (un exemplu ar putea fi chiar @Besttourism). Faptul că un jucător din industria turistică dă follow cuiva, asta nu înseamnă că la rândul lui urmăritul devine urmăritor. Sunt un geniu, este? Pe toate le știu :)

Nu este de ignorat nici spam-ul pe bloguri, prin comentarii prin intermediul cărora se cere link exchange, comentarii plasate la posturi ce nu au legătură cu conținutul acestora. Am și aici un exemplu, Tomis Travel. Oricât de interesați de domeniu sunt reprezentanții Tomis Travel, nu au nici o scuză pentru felul în care lasă să se vadă acest lucru. În caz că nu mă credeți pe cuvânt. Oare o fi greu să dezbați un subiect interesant, să îți dai un nume real și abia apoi să te identifici cu site-ul?

5. Și ce dacă?

Nu cred că se împotrivește careva faptului că operatorii din turism vor să folosească Twitter sau Facebook ci felului în care aceste platforme de comunicare sunt folosite. Un aspect de care lumea nu prea ține cont de cel legat de termenii și condițiile de utilizare a platformelor. Cu bună știință sau nu, în ideea de a-și contura imaginea cât mai bine și a-și promova serviciile atât în mediul online cât și în cel offline mulți operatori din turism uită de aceste aspecte. Și ca exemplu avem recentul concurs vola.ro, prin care participanții sunt condiționați în ceea ce privești înscrierea în concurs de postarea pe pagina concursului a unei poze, lucru neagreat de Facebook, în termenii și condițiile aferente promoțiilor specificându-se clar:

4.2 In the rules of the promotion, or otherwise, you will not condition entry to the promotion upon taking any action on Facebook, for example, updating a status, posting on a profile or Page, or uploading a photo. You may, however, condition entry to the promotion upon becoming a fan of a Page.

[...]

Below we have provided a few examples to help you understand how to apply Section 3 of the Promotion Guidelines:

You cannot: Condition entry in the promotion upon a user providing content on Facebook, such as making a post on a profile or Page, status comment or photo upload.

You can: Use a third party application to condition entry to the promotion upon a user providing content. For example, you may administer a photo contest whereby a user uploads a photo through a third-party application to enter the contest.

Sursa: Facebook P romotions Guidelines

Probabil vă întrebați care ar fi problema aici. Păi, ar fi cam în felul următor: Facebook se sesisează și șterge pozele celor înscriși în concurs pentru că încalcă termenii și condițiile promoțiilor, userii nemulțumiți bagă repede reacții la cald pe blogurile personale despre ce mârșăvii face vola.ro, chiar dacă nu e așa, și până apucă reprezentanții vola.ro să facă lămuriri, să vezi ce imagine își face online.

6. Bad management

Mulți jucători/operatori din turism, prezenți sau nu în social media, nu au cunoștințe de managementul comentariilor negative/posturilor nefavorabile ce apar pe bloguri/forumuri etc. sau, chiar dacă încearcă o aplanare a conflictelor se limitează la un singur mediu de comunicare.De exemplu, BlueAir lasă se se înțeleagă că orice reclamație/problemă ar avea consumatorii, o pot face pe contul de Facebook, contextul fiind ăsta. De asemenea, Blue Air nu pare interesată de reacțiile negative pe blogurile fără influență; exemplu aici și aici. Lăsând la o parte faptul că blogurile nu sunt influente, totuși, în spatele lor se află clienți … nemulțumiți și faptul că vorbesc singuri îi face și mai nemulțumiți. Dacă tot se abordează social media ca și canal de comunicare cu atât avânt, atunci cred că e cazul să se țină cont de toate canalele aferente acestui mediu. În schimb, cei de la Blue Air au reacționat foarte repede când a fost vorba de un caz în care au fost implicați direct, printr-un concurs, iar nefericitul câștigător și-a vărsat oful pe blogul personal. Cu părere de rău, dar chiar nu mai găsesc link-ul; orice ajutor este binevenit.

Un alt exemplu pe care aș putea să îl dau ar fi cel al, Beck Internațional, o companie cu activități parțial în turism. Deși nu este o companie cu prezență online, are parte de destulă reclamă negativă în acest mediu și nu pare interesată de vreun feedback pe măsură.

Tot legat de managementul comentariilor negative are mai fi de menționat și feedback-ul venit de la simpatizanți sau oficiali anonimi. E așa de greu să îți asumi niște explicații sau consecințe?

7. Las-o, bă, că merge așa

Încet, încet ne îndepărtăm de platforme de comunicare ca Twitter, Facebook și bloguri și ajungem la site-urile de prezentare, fie ele de agenție sau de hotel. Iată câteva greșeli des întlnite în crearea site-urilor de prezentare:

- lipsa adresei si a locatiei din homepage (locatia este inca cel mai important aspect in selectarea unui hotel)
- site-uri fara sisteme de rezervare on-line (majoritatea utilizatorilor de internet din zilele noastre aleg, rezerva si platesc online
- galerie de imagini reprezentative neprofesionist realizate fara a stimula imaginatia si a crea dorinta
- site-uri sofisticate fara o tema clara de navigatie
- elemente de grafica flash prea bogate
- site-uri cu putine linkuri sau meta tag-uri prost alese si lipsa SEO
- lipsa promovare evenimente din zona/localitate
- lipsa integrare opinii oaspeti (retele socializare etc.)
etc.

Sursa: Cristina Vladau, Turismark.

8. Nu ne vindem serviciile, avem nevoie de imagine

De asemenea, lipsa unui conținut corespunzător și credibilitatea informațiilor oferite, conținut ce înclină spre nevoia de promovare, de afirmare (vezi pasajul aferent autopromovării) a operatorilor din turism, nu va atrage atențiea consumatorilor vizați de tine, aceștia căutând informații ce îi afectează direct (condiții de cazare, facilități etc.).

Concluziile le trageți voi

După cum ați putu observa, majoritatea exemplelor se limitează la agenții de turism sau companii aeriene, hotelurile neavând o poziție semnificativă în social media, cum bine constată și Cristina Vladau într-un articol pe blogul Turismark.

Pentru că m-am lungit prea mult, am să vă las pe voi să semnalați eventuale greșeli în social media din partea operatorilor/jucătorilor din turism, precum și cazuri de bune practici în aceeași arie. Pe final, aș dori să menționez că acest post a fost scris după ce am aflat de seminarul HoReCa Marketing 24/7, intrigat fiind de faptul că nu pot găsi prezentarea din cadrul acestuia: Top 10 greseli majore in abordarea marketingului pe internet in cadrul industriei HORECA. Chiar aș fi curios să aflu câte din cele expuse de mine aici se regăsesc în acea prezentare.

Bibliografie:

1. Alex Goaga, Predut, LG Romania, despre social media: Lansarea unui program de comunicare intr-un mediu nou este un act de curaj, www.dailybusiness.ro, martie 2010
2. Dan Ionescu, 7 Greseli de Evitat in Scrierea de Articole, http://articole.org, februarie 2010
3. Dan – Lucian Stefancu, 7 Greseli In Social Media (pentru companii), http://deceblog.net, noiembrie 2009
4. Ovidiu Negrean, Greseli in “Corporate Tweeting”, www.negrean.ro, octombrie 2009

Înainte de a comenta la acet post, vă rog să citiţi secţiunea Netichetă. De asemenea, orice comentariu anonim sau comentarii sub nume diferite de pe acelaşi IP nu vor fi aprobate.

Deși procentul de adoptare a plății cu card, pe site-ul propriu, este mai mic decat în cazul agențiilor de turism, mulți hotelieri din zona de litoral și Delta Dunării sunt interesați de soluțiile moderne de promovare si vânzare online oferite de Gecad ePayment pentru a-și aduce ofertele de vacanță mai aproape de potențialii turiști, mizând, probabil, pe faptul că numărul turiștilor pe litoral va crește o dată cu vacanța studenților mult mai familiarizați cu tranzacțiile online.

În continuare puteți observa o scurtă evoluție a încasărilor online aferente serviciilor turistice:

• în 2007, serviciile de turismul și transport achitate online reprezentau 20% din totalul tranzacțiilor efectuate on-line (sursa);
• în primele șase luni din 2009, plățile on-line în dome­niul turismului și transpor­tului au înregistrat creșteri de aproximativ 158% față de pri­mele șase luni din 2008 (sursa);
• în 2009, serviciile de turism achitate on-line cu cardul bancar reprezentau 38% din numărul total de tranzacţii procesate (sursa) și au crescut de trei ori față de 2008 (sursa);
• în primul trimestru din 2010, numărul tranzacțiilor online din turism a crescut cu 270% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Judecând după titlul unei știri din ianuarie 2010, ePayment: anul acesta va fi anul turismului în comerțul electronic autohton, putem presupune că Gecad ePayment va încerca parteneriate și cu alte asociații din cadrul industriei turistice. Știu, sună pueril, dar se potrivește de minune cu mișcările de parteneriat de pâna acum și interesul pe care îl acordă turismului.

Oare cu cine se va încheia următorul parteneriat?

Să fie cu ANTREC-ul?

Sau cu Organizația Patronatului din Turismul Balnear, luând în calcul inițiativa unor instituții de adaptare la practicile de rezervări online, deși total inexistente, despre care am citit aici?

Sau poate cu Federația Industriei Hoteliere din România?

Cine poate ști? Dar, cu singuranță, nu va fi cu Asociația Română pentru Cazare și Turism Ecologic Bed and Breakfast; și asta din cauza colaboratorilor neserioși :)

[via Gecad ePayment pe Twitter]

Practic, după ce se află prețul corespunzător al carburanților și amplasarea stațiilor de alimentare în traseu (folosind gasonline.ro), urmează a se face un calcul orientativ pentru costul unui plin și asta utilizând serviciul online g0-gas.com.

Singurele informații necesare sunt cele referitoare la consumul mediu al autoturismului ce va fi folosit pentru deplasare, prețul pe litru al carburantului și traseul ce urmează a fi parcurs.

De exemplu, traseul pe care l-am parcurs în concediu – București – Cernavordă – Năvodari – Constanța – Basarabi – Adamclisi – Ion Corvin – Cernavodă – București -, excluzând consumul din traficul bucureștean și micile excapade la supermarket-uri, a necesitat aproximativ 37 de litri de benzină la 1.1 EUR per litru (4.66 RON la benzinăriile MOL), ceea ce înseamnă 44.43 EUR (189 RON).

Astfel de funcționalități se pot întâlni și în planificatoarele de rută gratuite, oferite ca servicii online sau în programe software comerciale dedicate planificării de trasee auto cum este MS Autoroute, despre care am vorbit în postul de aici.

Proiectul a fost dezvoltat de către cei de la pukka.ro, ce se fac responsabili și pentru platforma bucurestiulpierdu.ro, o inițiativă a Centrului de Resurse pentru Participare Publică împreună cu Asociația București Pro-Urbe și Asociația Salvați Bucureștiul.

[via dordeduca.ro]

Articolul de faţă face parte din seria StartUp-uri româneşti pe zona travel pentru piaţă internaţională.

(Click pe imagine pentru a o mări)

Obiectivele sunt identificate pe bază de numere și culori. Numerele pe fundal roșu indică teatre, cele pe fundal verde parcuri, cele pe fundal albastru instituții publice, cele pe fundal portocaliu muzee, iar cele pe fundal galben universități.

În funcție de filtrul folosit (teatre, muzee etc.) obiectivele sunt afișate într-o listă derulantă afișată în partea stângă a ecranului, precum și pe hartă. Dacă se alege un obiectiv direct de pe hartă, o mică fereastră pop-up se deschide, fereastră în care sunt afișate, dup caz, o scurtp descriere a obiectivului, adresa, date de contact și o legătură către serviciul de vizualizare panoramică al MS, Photosynth.

Dacă cunoașteți astfel de inițiative din partea administrațiilor publice din alte orașe ale țării, nu ezitați să lăsați un comentariu.

Foto: Florin Ghinda | România Pozitivă

Legat de ultimul aspect, merită menţionat că se pot face căutări inclusiv după numărul străzii, facilitate inexistentă în cazul majorităţii hărţilor ce se găsesc online. Suportul pentru această facilitate este asigurat prin intermediul Bing Maps.

Toate facilităţile de mai sus sunt puse la dispoziţia celor interesaţi prin intermediul a 4 panouri de plexiglas tactile pe care sunt proiectate informaţii dintr-un proiector cuplat la un sistem informatic. Totuşi, panourile se comportă cu orice alt touch-screen.

Este interesant faptul că, atunci când se selectează un anumit obiectiv turistic de pe hartă, sistemul poate sugera un circuit turistic ce poate include şi alte obiective. Deocamdată sunt prezente doar 3 trasee ce vizează Centrul Vechi, Calea Victoriei şi Calea Kiseleff.

Conform businesscover.ro, Petru Jucovschi, autorul conceptului, speră să poată introduce în aplicaţie şi un planificator de rută care să ajute călătorii să îşi stabilească un traseu dintr-o parte a Bucureştiului în cealaltă cu mijloacele de transport în comun, precum şi conectarea aplicaţiei la sistemul de camere pentru supravegherea traficului din PMB astfel încât călătorii să evite mijloacele de transport ce merg pe rute aglomerate.

Personal, cred că se poate ajunge la parteneriate cu diferitele instituţii/firme ce pun la dispoziţia publicului camere web ce acoperă obiective sau clădiri de interes administrativ, deşi funcţionalitatea de vizualizare a panoramelor prin tehnologia Photosynth acoperă o mare parte a acestu aspect, singura arie neacoperită rămânând vizualizarea în timp real.

De altfel, conform informaţiilor furnizate de versiunea online a ziarului Adevărul, sistemul interactiv de informare are şi rolul de a informa cetăţenii în legătură cu activităţile coordonate de Primăria Capitalei şi cele de utilitate publică.

Din versiunea online a ziarului Gândul, mai aflăm că, pe lângă interactivitatea prin imagini, informaţiile mai pot fi  distribuite sonor, prin utilizarea SMS-ului către şi de la cetăţean, prin e-mail.

Foto: Florin Ghinda | România Pozitivă

Sistemul interactiv de informare este conceput de Microsoft România şi Intergraph, iar beneficiar este Primăria Municipiului Bucureşti.

Probabil, în viitor se vor încheia parteneriate cu lanţurile de hoteluri ce au unităţi în Bucureşti astfel încât să se implementeze şi facilitatea rezervării direct din faţa panoului, deşi, judecând după suprafaţa vizibilă a acestuia, informaţiile folosite de cei angajaţi într-un astfel de proces pot fi descoperite şi pot intra în posesia unor persoane rău-voitoare. Aşadar, funcţionalităţile de acest gen se potrivesc mai degrabă info-chioşcurilor clasice, ce nu permit vizualizarea informaţiilor introduse de către turişti.

Ce minuni face Silverlight pentru Bucuresti [via Victor Kapra]

Ce este check-in-ul online?

Nimic mai simplu. Reprezintă acea modalitate de check-in ce îi permite călătorului ce a achiziţionat un bilet de avion să îşi confirme personal prezenţa la îmbarcare, dintr-un sistem online accesibil gratuit pe site-ul companiei aeriene, să îşi printeze boarding pass-ul, să opteze pentru gustarea din timpul zborului sau să îşi aleagă locul în avion. Mai multe detalii despre avantajele check-in-ului online puteţi găsi în acest articol din România Liberă.

Servicii de check-in online accesiblie de pe site-urile companiilor aeriene ce operează în România

Au fost accesibile încă din 2007 pentru companiile aeriene străine ce operau pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă din Bucureşti: Austrian Airlines, Lufthansa, KLM, Air France, Swiss şi operatorul low-cost Aegean Airlines.

În martie 2010, a fost rândul Wizz Air să introducă serviciul de check-in online pe piaţa românească, în bazele operaţionale din Bucureşti,  Târgu Mureş, Cluj-Napoca şi Timişoara.

În cursul lunii iunie 2010, Carpatair a intrat în rândul operatorilor aerieni de pe piaţa românească ce oferă servicii de check-in online, iar de azi, 1 iulie, 2010, Blue Air şi-a deschis platforma online către web check-in.

Unele companii aeriene, cred că KLM, dispun în interiorul terminalului Henri Coandă chiar de info-chioşcuri ce permit confirmarea prezenţei la zbor de la faţa locului.

Later Edit: de la 15 iulie şi Tarom va pune la dispoziţia călătorilor serviciul de check-in online.

Opinii?

Vi se pare o metodă mai eficientă şi mai sigură de check-in sau din contră? Trebuie să fim conştienţi totuşi că nu toţi cei ce călătoresc sunt familiarizaţi cu internetul, iar, puşi în faţa unor probleme legate de rezervarea biletelor şi anularea acestora din motive nejustificate, călătorii tot vor avea nevoie de asistenţă umană. Mi s-a întâmplat cu Tarom, da. Noroc cu agentul de check-in foarte amabil, în limita locurilor disponibile, evident.

Pentru mai multe informaţii despre companiile aeriene şi ofertele acestora urmăriţi lista de Twitter @bileteavion.

Se merge pe sistemul de microplăţi prin SMS-uri, la care se primesc răspunsuri sub formă de mesaje multimedia ce conţin coduri bidimensionale (QR codes) ce sunt apoi scanate de dispozitivele instalate în una din staţiile Metrorex: Politehnica, Petrache Poenaru, Grozăveşti, Piaţa Victoriei, Universitate sau Timpuri Noi.

Tarife:

• 1 călătorie: SMS la 801, tarif 0.36 euro (+ TVA la abonament)
• 2 călătorii: SMS la 802, tarif 0.63 euro (+ TVA la abonament)
• 10 călătorii: SMS la 810, tarif 1,83 euro (+ TVA la abonament)

În România, folosirea codurilor bidimensionale pentru transmiterea de informaţii a fost iniţiată de către Institutul Multimedia Româno-Elveţian din Deva, în cadrul expoziţiei De la primele scrieri până la multimedia.

Pe plan internaţional, această modalitate de transmitere a informaţiilor se foloseşte cu succes la îmbarcarea călătorilor în avion.

Foto: Kel Obrien

Later Edit: Metropotamul a testat plata prin SMS şi accesul pe bază de QR code.

De data aceasta, iniţiativa vine din direcţia învăţământului liceal constănţean, mai exact din partea Colegiului Comercial „Carol I“, şi pune accentul pe dezvoltarea unui proiect de e-turism pentru promovarea litoralului românesc şi pe dezvoltarea unei platforme de e-learning în domeniul turismului pentru viitorii profesionişti în domeniu.

În cadrul proiectului de e-turism pentru promovarea litoralului românesc se au în vedere:

• Crearea şi dezvoltarea abilităţilor elevilor de a proiecta şi desfăşura etapele unei tranzacţii în turism: cercetare de marketing=site web, contract de vânzare=site web interactiv, livrare=livrare digitală, plata=plata electronică.
• [...]
• O bază de date cu un grad mare de acoperire a agenţiilor de turism şi a structurilor de primire cazare de pe litoralul românesc.
• O pagină web a proiectului care să ofere o diseminare eficientă a rezultatelor şi informaţiilor legate de proiect.
• O agenţie de turism virtuală care, în viitor, să poată fi dezvoltată ca firmă de exerciţiu.

Sursa 1 & Sursa 2

Până în acest moment, în cadrul proiectului s-au elaborat două liste: una a hotelurilor şi alta a restaurantelor de pe litoralul românesc. Poate nu sunt cele mai complete liste, dar pot constitui punctul de plecare într-o posibilă colaborare cu cei implicaţi în proiectul mamaia360°, din moment ce multe punct de interes semnalate pe harta lor nu beneficiază de descrieri sau date de contact aşa cum am precizat în postul trecut.

Observ că întreg site-ul e făcut cu ajutorul Google Sites, deşi, pentru ceea ce îşi propun, ar fi mai indicat o platformă WordPress, plugin-uri ce ar putea facilita facilităţile propuse (de la SEO la facilităţi de comerţ electronic) fiind destule. Iar pentru a înţelege mai bine marketingul digital, pot experimenta programe de marketing afiliat direct pe baza de date a structurilor de primire turistice/restaurantelor sau conţinut specific generat în cadrul proiectului.

Nu este prima iniţiativă a învăţământului constănţean în domeniul promovării turismului de litoral, studenţii Facultăţii de Matematică şi Informatică, din cadrul Universităţii Ovidius, participând la elaborarea unui proiect de ralitate virtuală ce vizează valorificarea patrimoniului istoric şi cultural al Dobrogei  şi introducerea lui în circuitul turismului virtual.

Pentru atragerea de noi clienţi am venit cu o nouă abordare, respectiv am dezvoltat o platformă online, care oferă acces direct la rezervarea de bilete de avion a 800 de companii aeriene, la 50.000 de hoteluri, dar şi la rezervarea de pachete complete de vacanţă în ţară.

Lucian Boronea pentru zf.ro

În ceea ce priveşte pachetele turistice româneşti, clienţii agenţiei au la dispoziţie peste 100 de hoteluri de pe litoral şi peste 50 de hoteluri în staţiunile balneoclimaterice.

Ce nu înţeleg eu: aceste hoteluri sunt doar cele cu care agenţia a negociat tarife speciale, oferta unităţilor de cazare româneşti fiind totuşi mai mare?

Platforma de rezervări/vânzări online a accenttravel.ro este construită pe platforma Egencia, soluţia de distribuţie online a serviciilor turistice dezvoltată de Expedia, Inc., şi a necesitat o investiţie de 100.000 EUR.

Mai multe detalii puteţi găsi în comunicatul de presă şi în postul lui Costin Marie Jeanne Chiriac pe refresh.ro.

Intrând în online, agenţia Accent Travel & Events s-a adaptat din timp la comunicarea pe internet, activând pe Facebook şi pe Twitter sau derulând campanii de promovare online. În viitorul apropiat,  agenţia îşi va lansa şi un blog.

Mai jos puteţi vedea strategia de comunicare pe online a agenţiei:

Pentru a populariza platforma nou lansată, agenţia Accent Travel & Events a organizat un tur de presă în Budapesta, Ungaria, la care au fost invitaţi patru bloggeri români (Alexandru Negrea, Cetin Ametcea, Marie Jeanne şi Raluca Popa) şi reprezentanţi ai presei.

Later update: blogul despre care se vorbea a fost lansat: travelbuzz.ro.