Subscribe to feed

Archive for the ‘eTurism’ Category

Într-un articol de pe wall-street.ro, Marius Ghenea, presedintele grupului FiT Distribution, spunea că între primele zece companii cu cea mai mare vizibilitate în social media nu există o companie importantă locală, şi, aş mai adăuga eu, nici măcar una (în tot topul) care să activeze în domeniul turismului.

1. Cu avânt, înainte … pe site-urile de social media

Dar asta nu înseamnă că nici unul din jucătorii din industria turismului nu este prezent în social media. Din contră, în ultima jumătate de an, antrenaţi de criză, mulţi dintre aceştia caută fie noi surse de venit (deşi până la acest aspect au cale lungă de bătut), fie să îşi consolideze imaginea, să îşi promoveze serviciile etc. prin intermediul social media. Cum spune acelaşi Marius Ghenea într-un interviu pentru acelaşi wall-street.ro:

Este un domeniu cu oportunitati (n.a. turismul online), dar care nu a ajuns la maturitate pentru ca este o piata prea mica, dar care creste repede.

La fel de repede creşte şi, să-i spunem, apetitul pentru social media. Fie că este vorba de cea mai obscură agenţie de turism, fie că e vorba de cel mai cunoscut operator de linii aeriene low cost, conturile de Facebook şi Twitter nu lipsesc din canalele de comunicare cu consumatorii şi asta pentru că o parte din jucători au sesizat schimbările aparute în felul în care consumatorii se informeaza, işi formează perceptiile despre un brand, parcurgând diverşi paşi până la decizia de achiziţie a unui serviciu sau produs. Riscul pe care şi-l asumă fiecare jucător implicat în această arie este acela că consumatorul (utilizatorul de reţele sociale) îşi rezervă dreptul de a adera sau nu la mesajul transmis şi nu poate fi forţat să îl recepteze cum se întâmplă în alte medii.

Cu ceva timp în urmă am tot scris o serie de posturi depsre geşelile frecvente pe (semi) site-urile de turism electronic, iar acum o să încerc să identific cele mai frecvente greşeli ale jucătorilor din industria turistică în social media, în demersul lor de a-şi promova serviciile turistice sau conexe prin canalele specifice.

Poate pentru unii dintre voi e deja știre veche, dar eu am fost surprins să aflu că Gecad ePayment a mai încheiat un parteneriat cu Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului LITORAL – DELTA DUNĂRII, asociație ce susține interesele unor agenți economici și ONG-uri în promovarea turismului pe litoralul românesc și în Delta Dunării, asta după ce în noiembrie 2009 încheia un parteneriat cu ANAT.

Deși procentul de adoptare a plății cu card, pe site-ul propriu, este mai mic decat în cazul agențiilor de turism, mulți hotelieri din zona de litoral și Delta Dunării sunt interesați de soluțiile moderne de promovare si vânzare online oferite de Gecad ePayment pentru a-și aduce ofertele de vacanță mai aproape de potențialii turiști, mizând, probabil, pe faptul că numărul turiștilor pe litoral va crește o dată cu vacanța studenților mult mai familiarizați cu tranzacțiile online.

În continuare puteți observa o scurtă evoluție a încasărilor online aferente serviciilor turistice:

  • în 2007, serviciile de turismul și transport achitate online reprezentau 20% din totalul tranzacțiilor efectuate on-line (sursa);
  • în primele șase luni din 2009, plățile on-line în dome­niul turismului și transpor­tului au înregistrat creșteri de aproximativ 158% față de pri­mele șase luni din 2008 (sursa);
  • în 2009, serviciile de turism achitate on-line cu cardul bancar reprezentau 38% din numărul total de tranzacţii procesate (sursa) și au crescut de trei ori față de 2008 (sursa);
  • în primul trimestru din 2010, numărul tranzacțiilor online din turism a crescut cu 270% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Judecând după titlul unei știri din ianuarie 2010, ePayment: anul acesta va fi anul turismului în comerțul electronic autohton, putem presupune că Gecad ePayment va încerca parteneriate și cu alte asociații din cadrul industriei turistice. Știu, sună pueril, dar se potrivește de minune cu mișcările de parteneriat de pâna acum și interesul pe care îl acordă turismului.

Oare cu cine se va încheia următorul parteneriat?

Să fie cu ANTREC-ul?

Sau cu Organizația Patronatului din Turismul Balnear, luând în calcul inițiativa unor instituții de adaptare la practicile de rezervări online, deși total inexistente, despre care am citit aici?

Sau poate cu Federația Industriei Hoteliere din România?

Cine poate ști? Dar, cu singuranță, nu va fi cu Asociația Română pentru Cazare și Turism Ecologic Bed and Breakfast; și asta din cauza colaboratorilor neserioși :)

[via Gecad ePayment pe Twitter]

Și pentru că tot am vorbit de partajarea de mașină și promovarea și planificarea acestui fenomen pe internet, nu mai rămân de făcut decât calculele necesare astfel încât să se poată partaja corespunzător și costul carburnaților necesari pentru parcurgerea distanțelor până în punctele de destinație.

Practic, după ce se află prețul corespunzător al carburanților și amplasarea stațiilor de alimentare în traseu (folosind gasonline.ro), urmează a se face un calcul orientativ pentru costul unui plin și asta utilizând serviciul online g0-gas.com.

Documentându-mă despre noul sistem de informare din Pasajul Universității, am ajuns pe site-ul Primăriei Municipiului București, unde am găsit o hartă interactivă a obiectivelor turistice și administrative din București. Aceasta poate fi accesată la adresa http://maps.pmb.ro/ (folosiți Internet Explorer întrucât aplicația folosită pentru integrarea hărții – Bing Maps – pe care sunt prezentate obiectivele este MS Silverlight). Exact același model de expunere al obiectivelor se regăsește și în cardrul sistemului de informare din Pasajul Universității.

(Click pe imagine pentru a o mări)

Obiectivele sunt identificate pe bază de numere și culori. Numerele pe fundal roșu indică teatre, cele pe fundal verde parcuri, cele pe fundal albastru instituții publice, cele pe fundal portocaliu muzee, iar cele pe fundal galben universități.

În funcție de filtrul folosit (teatre, muzee etc.) obiectivele sunt afișate într-o listă derulantă afișată în partea stângă a ecranului, precum și pe hartă. Dacă se alege un obiectiv direct de pe hartă, o mică fereastră pop-up se deschide, fereastră în care sunt afișate, dup caz, o scurtp descriere a obiectivului, adresa, date de contact și o legătură către serviciul de vizualizare panoramică al MS, Photosynth.

Dacă cunoașteți astfel de inițiative din partea administrațiilor publice din alte orașe ale țării, nu ezitați să lăsați un comentariu.

Am tot vorbit de info-chioşcuri şi importanţa acestora în orientarea şi acoperierea nevoilor de informare ale turiştilor, iar acum am ocazia de a vă aduce în atenţie un nou sistem interactiv ce pune la dispoziţia celor ce trec prin Pasajul Universităţii informaţii despre sistemul de transport (momentan doar de suprafaţă, urmând a fi integra şi cel subteran), informaţii despre obiectivele turistice din Bucureşti (inclusiv panoramări) ce sunt indicate pe hartă într-un sistem asemănător iniţiativei Harta Monumentelor Istorice din Bucureşti, doar că sunt semnalizate prin numere, şi hărţi orientative pentru cei ce doresc să ajungă într-un anume loc.

Sistem de informare high tech in Pasajul UniversităţiiFoto: Florin Ghinda | România Pozitivă

Legat de ultimul aspect, merită menţionat că se pot face căutări inclusiv după numărul străzii, facilitate inexistentă în cazul majorităţii hărţilor ce se găsesc online. Suportul pentru această facilitate este asigurat prin intermediul Bing Maps.