Foto: laptopnews.ro

Tot în cadrul galei au fost desemnați câștigătorii, magazine în analiza cărora s-au luat în calcul nu mai puțin de 80 de criterii de jurizare.

La categoria TURISM SERVICII câștigătorul a fost www.rca-ieftin.ro [Twitter | Facebook] ce a acumulat 638 de puncte. Ceilalți nominalizați la această categorie fiind, după cum urmează:

2. tourismguide.ro – 634 puncte [Twitter | Facebook]
3. asiguraridevacanta.ro – 569 puncte [Twitter | Facebook]
4. veltravel.ro – 504 puncte [Twitter | Facebook]
5. rcaieftin.net – 489 puncte
6. asiguratorii.ro – 485 puncte [Twitter | Facebook]

Sursa: www.gpec.ro

Câteva întrebări legate de câștigători, la care vă invit să veniți cu răspunsuri pe care să le dezbatem:

• Care espre procesatorul de plăți online cu care lucrează tourismguide.ro?
• Ce părere aveți despre asocierea dintre gsp.ro și veltravel.ro?
• Până la urmă, este sau nu euplatesc.ro un procesator de tranzacții online cu cardul de încredere? (rca-ieftin.ro și asiguratorii.ro folosesc acest serviciu)
• Care ar fi profilul complet al unui site de turism online? Este definit acest profil de existența plății online sau nu? Web-ul semantic va fi definitoriu pentru turismul online?

Pe final, merită menționat faptul că maximul de puncte (828 de puncte) a fost acordat site-ului www.windmag.ro câștigătorul categoriei ARTICOLE SPORTIVE, TIMP LIBER SI DIVERTISMENT.

P.S. Vezi și impresiile despre GPeC 2009.

1. Cu avânt, înainte … pe site-urile de social media

Dar asta nu înseamnă că nici unul din jucătorii din industria turismului nu este prezent în social media. Din contră, în ultima jumătate de an, antrenaţi de criză, mulţi dintre aceştia caută fie noi surse de venit (deşi până la acest aspect au cale lungă de bătut), fie să îşi consolideze imaginea, să îşi promoveze serviciile etc. prin intermediul social media. Cum spune acelaşi Marius Ghenea într-un interviu pentru acelaşi wall-street.ro:

Este un domeniu cu oportunitati (n.a. turismul online), dar care nu a ajuns la maturitate pentru ca este o piata prea mica, dar care creste repede.

La fel de repede creşte şi, să-i spunem, apetitul pentru social media. Fie că este vorba de cea mai obscură agenţie de turism, fie că e vorba de cel mai cunoscut operator de linii aeriene low cost, conturile de Facebook şi Twitter nu lipsesc din canalele de comunicare cu consumatorii şi asta pentru că o parte din jucători au sesizat schimbările aparute în felul în care consumatorii se informeaza, işi formează perceptiile despre un brand, parcurgând diverşi paşi până la decizia de achiziţie a unui serviciu sau produs. Riscul pe care şi-l asumă fiecare jucător implicat în această arie este acela că consumatorul (utilizatorul de reţele sociale) îşi rezervă dreptul de a adera sau nu la mesajul transmis şi nu poate fi forţat să îl recepteze cum se întâmplă în alte medii.

Cu ceva timp în urmă am tot scris o serie de posturi depsre geşelile frecvente pe (semi) site-urile de turism electronic, iar acum o să încerc să identific cele mai frecvente greşeli ale jucătorilor din industria turistică în social media, în demersul lor de a-şi promova serviciile turistice sau conexe prin canalele specifice.

2. De la noi ne dorim la noi chiar facem

Din păcate, acest apetit pentru social media poate genera reacţii nedorite sau poate constitui mişcări greşite din partea jucătorilor din turism pentru că nu sunt pregătiţi pentru aşa ceva, strategia de comunicare în acest mediu fiind de fapt doar o dorinţă de a fi în trend cu ceea ce se întâmplă în online.

Şi aici se încadrează majoritatea agenţiilor mici de turism ce şi-au făcut cont pe Twitter (bineînţeles, nu sunt excluse nici numele rezonante ale industriei), dar singura interacţiune se rezumă la a da link-uri către anumite secţiuni de pe site-urile proprii, fără a interacţiona cu potenţialul consumator. Un exemplu este cel al agenției de turism La Piovra Turista prezentă atât pe Twitter la @lapiovraturista, cât și pe Facebook. Pe lângă faptul că nu interacționează cu potențialii consumatori utilizatori de Twitter/Facebook, își mai ia și titlul de prima agenție de turism virtuală. Lauda de sine nesusținută și autopromovarea e o altă greșeală des întâlnită pe pagina “Despre noi” de pe site-urile operatorilor din turism.

3. Nu ne interesează X, nu este relevant

O altă greşeală pe care am sesizat-o e aceea de a nu interacţiona decât cu oamenii influenţi în online şi asta pentru că se caută oameni ce la rândul lor pot promova agenţia/hotelul mai departe în grupul de urmăritori.

De exemplu, @mihai_pintilie e urmărit pe Twitte, printre alții, de către @Eximtur, @Paralela45r0 și @EuropaTravel, însă singurul răspuns pe care l-a primit la cererea sa a fost de la un pasionat de călătorii.

4. Dacă voi nu ne vreți, noi vă vrem

Dacă în perioada web 1.0 se purta newsletter-ul agresiv, ca să nu îi spunem spam, acum se poartă mass follow sau abuzul de prietenie (cum îl numește Dan – Lucian Stefancu, omul din spatele deceblog.net) fie pe Twitter, fie pe Facebook. Recunoști astfel de conturi după numărul mare de urmăriți și numărul mic de urmăritori (un exemplu ar putea fi chiar @Besttourism). Faptul că un jucător din industria turistică dă follow cuiva, asta nu înseamnă că la rândul lui urmăritul devine urmăritor. Sunt un geniu, este? Pe toate le știu :)

Nu este de ignorat nici spam-ul pe bloguri, prin comentarii prin intermediul cărora se cere link exchange, comentarii plasate la posturi ce nu au legătură cu conținutul acestora. Am și aici un exemplu, Tomis Travel. Oricât de interesați de domeniu sunt reprezentanții Tomis Travel, nu au nici o scuză pentru felul în care lasă să se vadă acest lucru. În caz că nu mă credeți pe cuvânt. Oare o fi greu să dezbați un subiect interesant, să îți dai un nume real și abia apoi să te identifici cu site-ul?

5. Și ce dacă?

Nu cred că se împotrivește careva faptului că operatorii din turism vor să folosească Twitter sau Facebook ci felului în care aceste platforme de comunicare sunt folosite. Un aspect de care lumea nu prea ține cont de cel legat de termenii și condițiile de utilizare a platformelor. Cu bună știință sau nu, în ideea de a-și contura imaginea cât mai bine și a-și promova serviciile atât în mediul online cât și în cel offline mulți operatori din turism uită de aceste aspecte. Și ca exemplu avem recentul concurs vola.ro, prin care participanții sunt condiționați în ceea ce privești înscrierea în concurs de postarea pe pagina concursului a unei poze, lucru neagreat de Facebook, în termenii și condițiile aferente promoțiilor specificându-se clar:

4.2 In the rules of the promotion, or otherwise, you will not condition entry to the promotion upon taking any action on Facebook, for example, updating a status, posting on a profile or Page, or uploading a photo. You may, however, condition entry to the promotion upon becoming a fan of a Page.

[...]

Below we have provided a few examples to help you understand how to apply Section 3 of the Promotion Guidelines:

You cannot: Condition entry in the promotion upon a user providing content on Facebook, such as making a post on a profile or Page, status comment or photo upload.

You can: Use a third party application to condition entry to the promotion upon a user providing content. For example, you may administer a photo contest whereby a user uploads a photo through a third-party application to enter the contest.

Sursa: Facebook P romotions Guidelines

Probabil vă întrebați care ar fi problema aici. Păi, ar fi cam în felul următor: Facebook se sesisează și șterge pozele celor înscriși în concurs pentru că încalcă termenii și condițiile promoțiilor, userii nemulțumiți bagă repede reacții la cald pe blogurile personale despre ce mârșăvii face vola.ro, chiar dacă nu e așa, și până apucă reprezentanții vola.ro să facă lămuriri, să vezi ce imagine își face online.

6. Bad management

Mulți jucători/operatori din turism, prezenți sau nu în social media, nu au cunoștințe de managementul comentariilor negative/posturilor nefavorabile ce apar pe bloguri/forumuri etc. sau, chiar dacă încearcă o aplanare a conflictelor se limitează la un singur mediu de comunicare.De exemplu, BlueAir lasă se se înțeleagă că orice reclamație/problemă ar avea consumatorii, o pot face pe contul de Facebook, contextul fiind ăsta. De asemenea, Blue Air nu pare interesată de reacțiile negative pe blogurile fără influență; exemplu aici și aici. Lăsând la o parte faptul că blogurile nu sunt influente, totuși, în spatele lor se află clienți … nemulțumiți și faptul că vorbesc singuri îi face și mai nemulțumiți. Dacă tot se abordează social media ca și canal de comunicare cu atât avânt, atunci cred că e cazul să se țină cont de toate canalele aferente acestui mediu. În schimb, cei de la Blue Air au reacționat foarte repede când a fost vorba de un caz în care au fost implicați direct, printr-un concurs, iar nefericitul câștigător și-a vărsat oful pe blogul personal. Cu părere de rău, dar chiar nu mai găsesc link-ul; orice ajutor este binevenit.

Un alt exemplu pe care aș putea să îl dau ar fi cel al, Beck Internațional, o companie cu activități parțial în turism. Deși nu este o companie cu prezență online, are parte de destulă reclamă negativă în acest mediu și nu pare interesată de vreun feedback pe măsură.

Tot legat de managementul comentariilor negative are mai fi de menționat și feedback-ul venit de la simpatizanți sau oficiali anonimi. E așa de greu să îți asumi niște explicații sau consecințe?

7. Las-o, bă, că merge așa

Încet, încet ne îndepărtăm de platforme de comunicare ca Twitter, Facebook și bloguri și ajungem la site-urile de prezentare, fie ele de agenție sau de hotel. Iată câteva greșeli des întlnite în crearea site-urilor de prezentare:

- lipsa adresei si a locatiei din homepage (locatia este inca cel mai important aspect in selectarea unui hotel)
- site-uri fara sisteme de rezervare on-line (majoritatea utilizatorilor de internet din zilele noastre aleg, rezerva si platesc online
- galerie de imagini reprezentative neprofesionist realizate fara a stimula imaginatia si a crea dorinta
- site-uri sofisticate fara o tema clara de navigatie
- elemente de grafica flash prea bogate
- site-uri cu putine linkuri sau meta tag-uri prost alese si lipsa SEO
- lipsa promovare evenimente din zona/localitate
- lipsa integrare opinii oaspeti (retele socializare etc.)
etc.

Sursa: Cristina Vladau, Turismark.

8. Nu ne vindem serviciile, avem nevoie de imagine

De asemenea, lipsa unui conținut corespunzător și credibilitatea informațiilor oferite, conținut ce înclină spre nevoia de promovare, de afirmare (vezi pasajul aferent autopromovării) a operatorilor din turism, nu va atrage atențiea consumatorilor vizați de tine, aceștia căutând informații ce îi afectează direct (condiții de cazare, facilități etc.).

Concluziile le trageți voi

După cum ați putu observa, majoritatea exemplelor se limitează la agenții de turism sau companii aeriene, hotelurile neavând o poziție semnificativă în social media, cum bine constată și Cristina Vladau într-un articol pe blogul Turismark.

Pentru că m-am lungit prea mult, am să vă las pe voi să semnalați eventuale greșeli în social media din partea operatorilor/jucătorilor din turism, precum și cazuri de bune practici în aceeași arie. Pe final, aș dori să menționez că acest post a fost scris după ce am aflat de seminarul HoReCa Marketing 24/7, intrigat fiind de faptul că nu pot găsi prezentarea din cadrul acestuia: Top 10 greseli majore in abordarea marketingului pe internet in cadrul industriei HORECA. Chiar aș fi curios să aflu câte din cele expuse de mine aici se regăsesc în acea prezentare.

Bibliografie:

1. Alex Goaga, Predut, LG Romania, despre social media: Lansarea unui program de comunicare intr-un mediu nou este un act de curaj, www.dailybusiness.ro, martie 2010
2. Dan Ionescu, 7 Greseli de Evitat in Scrierea de Articole, http://articole.org, februarie 2010
3. Dan – Lucian Stefancu, 7 Greseli In Social Media (pentru companii), http://deceblog.net, noiembrie 2009
4. Ovidiu Negrean, Greseli in “Corporate Tweeting”, www.negrean.ro, octombrie 2009

Înainte de a comenta la acet post, vă rog să citiţi secţiunea Netichetă. De asemenea, orice comentariu anonim sau comentarii sub nume diferite de pe acelaşi IP nu vor fi aprobate.

Deși procentul de adoptare a plății cu card, pe site-ul propriu, este mai mic decat în cazul agențiilor de turism, mulți hotelieri din zona de litoral și Delta Dunării sunt interesați de soluțiile moderne de promovare si vânzare online oferite de Gecad ePayment pentru a-și aduce ofertele de vacanță mai aproape de potențialii turiști, mizând, probabil, pe faptul că numărul turiștilor pe litoral va crește o dată cu vacanța studenților mult mai familiarizați cu tranzacțiile online.

În continuare puteți observa o scurtă evoluție a încasărilor online aferente serviciilor turistice:

• în 2007, serviciile de turismul și transport achitate online reprezentau 20% din totalul tranzacțiilor efectuate on-line (sursa);
• în primele șase luni din 2009, plățile on-line în dome­niul turismului și transpor­tului au înregistrat creșteri de aproximativ 158% față de pri­mele șase luni din 2008 (sursa);
• în 2009, serviciile de turism achitate on-line cu cardul bancar reprezentau 38% din numărul total de tranzacţii procesate (sursa) și au crescut de trei ori față de 2008 (sursa);
• în primul trimestru din 2010, numărul tranzacțiilor online din turism a crescut cu 270% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Judecând după titlul unei știri din ianuarie 2010, ePayment: anul acesta va fi anul turismului în comerțul electronic autohton, putem presupune că Gecad ePayment va încerca parteneriate și cu alte asociații din cadrul industriei turistice. Știu, sună pueril, dar se potrivește de minune cu mișcările de parteneriat de pâna acum și interesul pe care îl acordă turismului.

Oare cu cine se va încheia următorul parteneriat?

Să fie cu ANTREC-ul?

Sau cu Organizația Patronatului din Turismul Balnear, luând în calcul inițiativa unor instituții de adaptare la practicile de rezervări online, deși total inexistente, despre care am citit aici?

Sau poate cu Federația Industriei Hoteliere din România?

Cine poate ști? Dar, cu singuranță, nu va fi cu Asociația Română pentru Cazare și Turism Ecologic Bed and Breakfast; și asta din cauza colaboratorilor neserioși :)

[via Gecad ePayment pe Twitter]

Ce este check-in-ul online?

Nimic mai simplu. Reprezintă acea modalitate de check-in ce îi permite călătorului ce a achiziţionat un bilet de avion să îşi confirme personal prezenţa la îmbarcare, dintr-un sistem online accesibil gratuit pe site-ul companiei aeriene, să îşi printeze boarding pass-ul, să opteze pentru gustarea din timpul zborului sau să îşi aleagă locul în avion. Mai multe detalii despre avantajele check-in-ului online puteţi găsi în acest articol din România Liberă.

Servicii de check-in online accesiblie de pe site-urile companiilor aeriene ce operează în România

Au fost accesibile încă din 2007 pentru companiile aeriene străine ce operau pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă din Bucureşti: Austrian Airlines, Lufthansa, KLM, Air France, Swiss şi operatorul low-cost Aegean Airlines.

În martie 2010, a fost rândul Wizz Air să introducă serviciul de check-in online pe piaţa românească, în bazele operaţionale din Bucureşti,  Târgu Mureş, Cluj-Napoca şi Timişoara.

În cursul lunii iunie 2010, Carpatair a intrat în rândul operatorilor aerieni de pe piaţa românească ce oferă servicii de check-in online, iar de azi, 1 iulie, 2010, Blue Air şi-a deschis platforma online către web check-in.

Unele companii aeriene, cred că KLM, dispun în interiorul terminalului Henri Coandă chiar de info-chioşcuri ce permit confirmarea prezenţei la zbor de la faţa locului.

Later Edit: de la 15 iulie şi Tarom va pune la dispoziţia călătorilor serviciul de check-in online.

Opinii?

Vi se pare o metodă mai eficientă şi mai sigură de check-in sau din contră? Trebuie să fim conştienţi totuşi că nu toţi cei ce călătoresc sunt familiarizaţi cu internetul, iar, puşi în faţa unor probleme legate de rezervarea biletelor şi anularea acestora din motive nejustificate, călătorii tot vor avea nevoie de asistenţă umană. Mi s-a întâmplat cu Tarom, da. Noroc cu agentul de check-in foarte amabil, în limita locurilor disponibile, evident.

Pentru mai multe informaţii despre companiile aeriene şi ofertele acestora urmăriţi lista de Twitter @bileteavion.

De data aceasta, iniţiativa vine din direcţia învăţământului liceal constănţean, mai exact din partea Colegiului Comercial „Carol I“, şi pune accentul pe dezvoltarea unui proiect de e-turism pentru promovarea litoralului românesc şi pe dezvoltarea unei platforme de e-learning în domeniul turismului pentru viitorii profesionişti în domeniu.

În cadrul proiectului de e-turism pentru promovarea litoralului românesc se au în vedere:

• Crearea şi dezvoltarea abilităţilor elevilor de a proiecta şi desfăşura etapele unei tranzacţii în turism: cercetare de marketing=site web, contract de vânzare=site web interactiv, livrare=livrare digitală, plata=plata electronică.
• [...]
• O bază de date cu un grad mare de acoperire a agenţiilor de turism şi a structurilor de primire cazare de pe litoralul românesc.
• O pagină web a proiectului care să ofere o diseminare eficientă a rezultatelor şi informaţiilor legate de proiect.
• O agenţie de turism virtuală care, în viitor, să poată fi dezvoltată ca firmă de exerciţiu.

Sursa 1 & Sursa 2

Până în acest moment, în cadrul proiectului s-au elaborat două liste: una a hotelurilor şi alta a restaurantelor de pe litoralul românesc. Poate nu sunt cele mai complete liste, dar pot constitui punctul de plecare într-o posibilă colaborare cu cei implicaţi în proiectul mamaia360°, din moment ce multe punct de interes semnalate pe harta lor nu beneficiază de descrieri sau date de contact aşa cum am precizat în postul trecut.

Observ că întreg site-ul e făcut cu ajutorul Google Sites, deşi, pentru ceea ce îşi propun, ar fi mai indicat o platformă WordPress, plugin-uri ce ar putea facilita facilităţile propuse (de la SEO la facilităţi de comerţ electronic) fiind destule. Iar pentru a înţelege mai bine marketingul digital, pot experimenta programe de marketing afiliat direct pe baza de date a structurilor de primire turistice/restaurantelor sau conţinut specific generat în cadrul proiectului.

Nu este prima iniţiativă a învăţământului constănţean în domeniul promovării turismului de litoral, studenţii Facultăţii de Matematică şi Informatică, din cadrul Universităţii Ovidius, participând la elaborarea unui proiect de ralitate virtuală ce vizează valorificarea patrimoniului istoric şi cultural al Dobrogei  şi introducerea lui în circuitul turismului virtual.

• Emisiuni TV despre călătorii, partea I (emisiuni care încă sunt difuzate pe TV) şi partea II (emisiuni deja arhivă)
• Programe de marketing afiliat pe site-urile de turism

Încerc să reorganizez blogul, mutând toate articolele legate de destinaţii şi evenimente (aproximativ 70 de posturi) în secţiunea România Turistică. Blogul va râmâne ca spaţiu de discuţii doar pe subiectul turism electronic în .ro.

Toate cele 70 de posturi se vor transforma în pagini şi subpagini, drept urmare am nevoie de un plugin care să indexeze subpaginile în pagina părinte. Am încercat câteva (List Subpages Plugin for WordPress, Subpage Listing etc.), dar fără succes. Orice altă sugestie e binevenită!

Legat de acest aspect, mă gândesc dacă abordarea este sau nu potrivită. Şi nu mă gândesc din punct de vedere indexare a paginilor în motoarele de căutare (s-a rezolvat de la versiunea 2.5 a WP) sau număr de click-uri necesare pentru a ajunge în pagina unei destinaţii, ci  la ideea de, să zicem, site pe lângă blog în loc de blog pe lângă site. Voi ce părere aveţi?

Odată cu mutarea celor 70 de posturi în secţiunea România Turistică, mă gândesc şi la inserarea de streaming video de pe webcam-uri deja existente pe alte site-uri. Mă poate ajuta cineva cu un model de cod prin care se pot prelua fluxurile video de pe alte site-uri (nu, nu de pe YouTube, Triluliul etc. :) ci de pe site-urile ce găzduiesc fluxuri video de pe webacam-uri)? Ca şi în cazul de mai sus, am încercat ceva soluţii tot fără succes. Aş putea folosi codurile de încorporare de la webcams.travel, dar aş prefera un serviciu românesc (vezi netcam.ro, dar fără această opţiune) sau o alternativă în limitele legale, evident.

Acestea fiind spuse, rămâneţi pe frecvenţă, urmează un interviu surpriză cât de curând. ;)

Anunţat la sfârşitul lui martie, în cadrul #hmeet Sibiu, triptime.ro s-a evidenţiat din rândul a 10 proiecte finaliste care au fost prezentate în faţa unui juriu format din Orlando Nicoară, Vlad Stan, Marius Ghenea, Dragoş Rouă şi Dragos Mănac. În spatele proiectului, prin intermediul firmei Insightful Solutions, se află Adriana Cocic, o tânără iubitoare de călătorii :P ce a pus şi bazele viajoa.ro, blogul câştigător la categoria Bloguri de travel din cadrul RoBlogFest 2010, împreună cu Ana – Maria Roşioară.

Video via refrehroTV

Fetele nu sunt la prima iniţiativă de proiect, în 2003, câştigând locul I în cadrul competiţiei Cupa Siveco cu proiectul Pachet de lecţii de informatică şi chimie, proiect ce a şi fost achiziţionat de Siveco şi inclus în pachetul de materiale educaţionale AEL (pentru mai multe detalii vezi 1 şi 2).

triptime.ro este un planificator de rută ce ajută la planificarea călătoriilor şi stabilirea obiectivelor ce se regăsesc pe ruta aleasă şi urmează a fi vizitate, cu posibilitatea ca aceste detalii să fie printate sub formă de road map. Pe blogul triptime.ro puteţi vedea cum funcţionează acest planificator de rută.

Personal îl văd ca o combinaţie între facilităţile oferite de map24.com (alegerea obiectivelor/punctelor de interes ce urmează a fi incluse în traseu) şi maps.google.ro ;).

Totuşi, în cadrul map24.com obiectivele nu sunt aşa de evidenţiate cum par a fi în cadrul triptime.ro, iar pe maps.google.ro nu ai la dispoziţie placemark-uri pentru obiective. Am să povestesc mai multe imediat ce primesc invitaţia de înscriere pe site.

Citesc pe site-ul competiţiei că platforma triptime.ro va permite utilizatorilor să adauge conţinut, ceea ce momentan mă duce cu gândul la erorile de tipul celor întâlnite în cadrul ongo.ro sau turismpedia.ro.

Eu unul sper ca triptime.ro să dispună de resursele necesare astfel încât să auzim de el şi în anii ce va să vină. Ar fi păcat să dispară din peisaj ca multe alte iniţiative.

Cele mai comercializate produse online in aceasta perioada (n.a. primele trei luni ale anului 2010) sunt de telecom, turism, servicii, plata utiliatilor, retail si divertisment. Cea mai spectaculoasa crestere a numarului de tranzactii s-a inregistrat in domeniul turismului – cu 270% mai mult fata de anul trecut.

Sursa: www.businessmagazin.ro

NetMedia

Deși în urmă cu 1 an de zile, TourismGuide.ro lăsa de dorit, fiind un site ce prezenta informații haotic, în februarie 2010 a înregistrat un număr de 360.148 vizitatori unici/lună, iar în martie 2010 un număr de 375.000 vizitatori unici. În acest timp (2009 – 2010, vezi și un screenshot din august 2005), s-a lucrat și la design și la conținut.

Din păcate, n-am reuşti să ajung la eveniment din cauza unor probleme organizatorice, program scurt la ANAT şi alte asemenea. Genul de situaţii în care tu vrei să dai bani şi ei nu vor să ţi-i ia.

Nu mi-a rămas decât să întorc pe dos net-ul cu Google, să mă număr şi eu printre cei 97% dintre români care folosesc Google ca şi motor de căutare. Singurele articole disponibile în acest moment sunt cele de pe zf.ro şi wall-street.ro. Din ultimul spicuim, după cum urmează:

Romania are un potential turistic foarte putin exploatat. In prezent cateva mii de firme din domeniul turistic se promoveaza cu ajutorul Google AdWords. (Steffan Ehrhardt, Product Specialist & Project
Manager Emerging Markets, Google, Germania)

Este interesant de aflat pentru ce tipuri de servicii turistice (cumpărări bilete de avion, rezervări hoteluri, promovare destinaţii etc.) funcţionează cel mai bine promovarea prin AdWords, în situaţia în care există atâtea alte mijloace de promovare, poate mai eficiente şi, relativ mai ieftine.

Later edit: Între timp au mai apărut două ştiri ce fac referire la eveniment. Încă una pe zf.ro şi una, mai detalită pe dailybusiness.ro.

Câteva aspecte ce au fost scoase în evidenţă:

• în 2009, numărul vizitatorilor străini în România a scăzut cu 25% faţă de 2008, dar căutările făcute de români pe zona turism, prin intermediul motorului de căutare Google, au crescut (zf.ro);
• scăderea interesului străinilor pentru România e pusă pe seama promovării ineficiente a acesteia în mediul online (dailybusiness.ro) – s-or fi plictisit de atâta litoral şi Valea Prahovei :);
• numărul de căutări ce conţin cuvinte cheie specifice activităţilor turistice au crescut în Europa cu aprox. 60% în 2009 faţă de 2007 (dailybusiness.ro);
• firmele din turism are trebui să mizeze pe o promovare targetată a site-urilor proprii prin intermediul cărora vînd servicii turistice, Google promovând în acest sens un serviciu ce oferă informaţii necesare unei promovări eficiente, InsightForSearch, serviciu ce poate fi accesat la următoarea adresă http://www.google.com/insights/search/# şi nicidecum la InsightForSearch.com, aşa cum este specificat pe dailybusiness.ro;
• promovarea pe internet prin AdWords, evident, cu menţiunea că site-ul către care se face trimitere din AdWords trebuie să fie cât mai organizat (vezi ce greşeli fac webmasterii site-urilor de turism din .ro) şi să prezinte informaţii reale (dailybusiness.ro), poate chiar unicat zic eu ; se ştie că multe site-uri româneşti de turism preiau informaţii fără a le verifica sau fără a specifica sursa (vezi cazul 1 şi cazul 2);
• promovare video mai agresivă (dailybusiness.ro); e la început şi bate deja în retragere :)

Pentru dezbateri, vă invit în secţiunea de comentarii …