Subscribe to feed

Search Results

Într-un articol de pe wall-street.ro, Marius Ghenea, presedintele grupului FiT Distribution, spunea că între primele zece companii cu cea mai mare vizibilitate în social media nu există o companie importantă locală, şi, aş mai adăuga eu, nici măcar una (în tot topul) care să activeze în domeniul turismului.

1. Cu avânt, înainte … pe site-urile de social media

Dar asta nu înseamnă că nici unul din jucătorii din industria turismului nu este prezent în social media. Din contră, în ultima jumătate de an, antrenaţi de criză, mulţi dintre aceştia caută fie noi surse de venit (deşi până la acest aspect au cale lungă de bătut), fie să îşi consolideze imaginea, să îşi promoveze serviciile etc. prin intermediul social media. Cum spune acelaşi Marius Ghenea într-un interviu pentru acelaşi wall-street.ro:

Este un domeniu cu oportunitati (n.a. turismul online), dar care nu a ajuns la maturitate pentru ca este o piata prea mica, dar care creste repede.

La fel de repede creşte şi, să-i spunem, apetitul pentru social media. Fie că este vorba de cea mai obscură agenţie de turism, fie că e vorba de cel mai cunoscut operator de linii aeriene low cost, conturile de Facebook şi Twitter nu lipsesc din canalele de comunicare cu consumatorii şi asta pentru că o parte din jucători au sesizat schimbările aparute în felul în care consumatorii se informeaza, işi formează perceptiile despre un brand, parcurgând diverşi paşi până la decizia de achiziţie a unui serviciu sau produs. Riscul pe care şi-l asumă fiecare jucător implicat în această arie este acela că consumatorul (utilizatorul de reţele sociale) îşi rezervă dreptul de a adera sau nu la mesajul transmis şi nu poate fi forţat să îl recepteze cum se întâmplă în alte medii.

Cu ceva timp în urmă am tot scris o serie de posturi depsre geşelile frecvente pe (semi) site-urile de turism electronic, iar acum o să încerc să identific cele mai frecvente greşeli ale jucătorilor din industria turistică în social media, în demersul lor de a-şi promova serviciile turistice sau conexe prin canalele specifice.

Poate pentru unii dintre voi e deja știre veche, dar eu am fost surprins să aflu că Gecad ePayment a mai încheiat un parteneriat cu Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului LITORAL – DELTA DUNĂRII, asociație ce susține interesele unor agenți economici și ONG-uri în promovarea turismului pe litoralul românesc și în Delta Dunării, asta după ce în noiembrie 2009 încheia un parteneriat cu ANAT.

Deși procentul de adoptare a plății cu card, pe site-ul propriu, este mai mic decat în cazul agențiilor de turism, mulți hotelieri din zona de litoral și Delta Dunării sunt interesați de soluțiile moderne de promovare si vânzare online oferite de Gecad ePayment pentru a-și aduce ofertele de vacanță mai aproape de potențialii turiști, mizând, probabil, pe faptul că numărul turiștilor pe litoral va crește o dată cu vacanța studenților mult mai familiarizați cu tranzacțiile online.

În continuare puteți observa o scurtă evoluție a încasărilor online aferente serviciilor turistice:

  • în 2007, serviciile de turismul și transport achitate online reprezentau 20% din totalul tranzacțiilor efectuate on-line (sursa);
  • în primele șase luni din 2009, plățile on-line în dome­niul turismului și transpor­tului au înregistrat creșteri de aproximativ 158% față de pri­mele șase luni din 2008 (sursa);
  • în 2009, serviciile de turism achitate on-line cu cardul bancar reprezentau 38% din numărul total de tranzacţii procesate (sursa) și au crescut de trei ori față de 2008 (sursa);
  • în primul trimestru din 2010, numărul tranzacțiilor online din turism a crescut cu 270% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Judecând după titlul unei știri din ianuarie 2010, ePayment: anul acesta va fi anul turismului în comerțul electronic autohton, putem presupune că Gecad ePayment va încerca parteneriate și cu alte asociații din cadrul industriei turistice. Știu, sună pueril, dar se potrivește de minune cu mișcările de parteneriat de pâna acum și interesul pe care îl acordă turismului.

Oare cu cine se va încheia următorul parteneriat?

Să fie cu ANTREC-ul?

Sau cu Organizația Patronatului din Turismul Balnear, luând în calcul inițiativa unor instituții de adaptare la practicile de rezervări online, deși total inexistente, despre care am citit aici?

Sau poate cu Federația Industriei Hoteliere din România?

Cine poate ști? Dar, cu singuranță, nu va fi cu Asociația Română pentru Cazare și Turism Ecologic Bed and Breakfast; și asta din cauza colaboratorilor neserioși :)

[via Gecad ePayment pe Twitter]

În ideea de a reduce cozile la ghişeele de check-in, companiile aeriene autohtone au începtut să popularizeze check-in-ul online printre internauţii români familiarizaţi cu internetul, unele (Wizz şi Blue Air) intenţionând chiar să renunţe la forma clasică de check-in prin introducerea unei taxe pe check-in-ul la aeroport.

Ce este check-in-ul online?

Nimic mai simplu. Reprezintă acea modalitate de check-in ce îi permite călătorului ce a achiziţionat un bilet de avion să îşi confirme personal prezenţa la îmbarcare, dintr-un sistem online accesibil gratuit pe site-ul companiei aeriene, să îşi printeze boarding pass-ul, să opteze pentru gustarea din timpul zborului sau să îşi aleagă locul în avion. Mai multe detalii despre avantajele check-in-ului online puteţi găsi în acest articol din România Liberă.

Servicii de check-in online accesiblie de pe site-urile companiilor aeriene ce operează în România

Au fost accesibile încă din 2007 pentru companiile aeriene străine ce operau pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă din Bucureşti: Austrian Airlines, Lufthansa, KLM, Air France, Swiss şi operatorul low-cost Aegean Airlines.

În martie 2010, a fost rândul Wizz Air să introducă serviciul de check-in online pe piaţa românească, în bazele operaţionale din Bucureşti,  Târgu Mureş, Cluj-Napoca şi Timişoara.

Carpatair

În cursul lunii iunie 2010, Carpatair a intrat în rândul operatorilor aerieni de pe piaţa românească ce oferă servicii de check-in online, iar de azi, 1 iulie, 2010, Blue Air şi-a deschis platforma online către web check-in.

Unele companii aeriene, cred că KLM, dispun în interiorul terminalului Henri Coandă chiar de info-chioşcuri ce permit confirmarea prezenţei la zbor de la faţa locului.

Later Edit: de la 15 iulie şi Tarom va pune la dispoziţia călătorilor serviciul de check-in online.

Opinii?

Vi se pare o metodă mai eficientă şi mai sigură de check-in sau din contră? Trebuie să fim conştienţi totuşi că nu toţi cei ce călătoresc sunt familiarizaţi cu internetul, iar, puşi în faţa unor probleme legate de rezervarea biletelor şi anularea acestora din motive nejustificate, călătorii tot vor avea nevoie de asistenţă umană. Mi s-a întâmplat cu Tarom, da. Noroc cu agentul de check-in foarte amabil, în limita locurilor disponibile, evident.

Pentru mai multe informaţii despre companiile aeriene şi ofertele acestora urmăriţi lista de Twitter @bileteavion.

Din când în când obişnuiesc să caut noutăţi în materie de turism electronic, drept urmare şi găsesc lucruri interesante: articole vechi despre subiect, pe care le-am ratat din varii motive, sau noi iniţiative în acest domeniu.

De data aceasta, iniţiativa vine din direcţia învăţământului liceal constănţean, mai exact din partea Colegiului Comercial „Carol I“, şi pune accentul pe dezvoltarea unui proiect de e-turism pentru promovarea litoralului românesc şi pe dezvoltarea unei platforme de e-learning în domeniul turismului pentru viitorii profesionişti în domeniu.

În cadrul proiectului de e-turism pentru promovarea litoralului românesc se au în vedere:

  • Crearea şi dezvoltarea abilităţilor elevilor de a proiecta şi desfăşura etapele unei tranzacţii în turism: cercetare de marketing=site web, contract de vânzare=site web interactiv, livrare=livrare digitală, plata=plata electronică.
  • [...]
  • O bază de date cu un grad mare de acoperire a agenţiilor de turism şi a structurilor de primire cazare de pe litoralul românesc.
  • O pagină web a proiectului care să ofere o diseminare eficientă a rezultatelor şi informaţiilor legate de proiect.
  • O agenţie de turism virtuală care, în viitor, să poată fi dezvoltată ca firmă de exerciţiu.

Sursa 1 & Sursa 2

Până în acest moment, în cadrul proiectului s-au elaborat două liste: una a hotelurilor şi alta a restaurantelor de pe litoralul românesc. Poate nu sunt cele mai complete liste, dar pot constitui punctul de plecare într-o posibilă colaborare cu cei implicaţi în proiectul mamaia360°, din moment ce multe punct de interes semnalate pe harta lor nu beneficiază de descrieri sau date de contact aşa cum am precizat în postul trecut.

Observ că întreg site-ul e făcut cu ajutorul Google Sites, deşi, pentru ceea ce îşi propun, ar fi mai indicat o platformă WordPress, plugin-uri ce ar putea facilita facilităţile propuse (de la SEO la facilităţi de comerţ electronic) fiind destule. Iar pentru a înţelege mai bine marketingul digital, pot experimenta programe de marketing afiliat direct pe baza de date a structurilor de primire turistice/restaurantelor sau conţinut specific generat în cadrul proiectului.

Nu este prima iniţiativă a învăţământului constănţean în domeniul promovării turismului de litoral, studenţii Facultăţii de Matematică şi Informatică, din cadrul Universităţii Ovidius, participând la elaborarea unui proiect de ralitate virtuală ce vizează valorificarea patrimoniului istoric şi cultural al Dobrogei  şi introducerea lui în circuitul turismului virtual.

Ţin să vă aduc la cunoştinţă faptul că am actualizat următoarele posturi de pe blog:

Încerc să reorganizez blogul, mutând toate articolele legate de destinaţii şi evenimente (aproximativ 70 de posturi) în secţiunea România Turistică. Blogul va râmâne ca spaţiu de discuţii doar pe subiectul turism electronic în .ro.

Toate cele 70 de posturi se vor transforma în pagini şi subpagini, drept urmare am nevoie de un plugin care să indexeze subpaginile în pagina părinte. Am încercat câteva (List Subpages Plugin for WordPress, Subpage Listing etc.), dar fără succes. Orice altă sugestie e binevenită!

Legat de acest aspect, mă gândesc dacă abordarea este sau nu potrivită. Şi nu mă gândesc din punct de vedere indexare a paginilor în motoarele de căutare (s-a rezolvat de la versiunea 2.5 a WP) sau număr de click-uri necesare pentru a ajunge în pagina unei destinaţii, ci  la ideea de, să zicem, site pe lângă blog în loc de blog pe lângă site. Voi ce părere aveţi?

Odată cu mutarea celor 70 de posturi în secţiunea România Turistică, mă gândesc şi la inserarea de streaming video de pe webcam-uri deja existente pe alte site-uri. Mă poate ajuta cineva cu un model de cod prin care se pot prelua fluxurile video de pe alte site-uri (nu, nu de pe YouTube, Triluliul etc. :) ci de pe site-urile ce găzduiesc fluxuri video de pe webacam-uri)? Ca şi în cazul de mai sus, am încercat ceva soluţii tot fără succes. Aş putea folosi codurile de încorporare de la webcams.travel, dar aş prefera un serviciu românesc (vezi netcam.ro, dar fără această opţiune) sau o alternativă în limitele legale, evident.

Acestea fiind spuse, rămâneţi pe frecvenţă, urmează un interviu surpriză cât de curând. ;)