Subscribe to feed

Într-un articol de pe wall-street.ro, Marius Ghenea, presedintele grupului FiT Distribution, spunea că între primele zece companii cu cea mai mare vizibilitate în social media nu există o companie importantă locală, şi, aş mai adăuga eu, nici măcar una (în tot topul) care să activeze în domeniul turismului.

1. Cu avânt, înainte … pe site-urile de social media

Dar asta nu înseamnă că nici unul din jucătorii din industria turismului nu este prezent în social media. Din contră, în ultima jumătate de an, antrenaţi de criză, mulţi dintre aceştia caută fie noi surse de venit (deşi până la acest aspect au cale lungă de bătut), fie să îşi consolideze imaginea, să îşi promoveze serviciile etc. prin intermediul social media. Cum spune acelaşi Marius Ghenea într-un interviu pentru acelaşi wall-street.ro:

Este un domeniu cu oportunitati (n.a. turismul online), dar care nu a ajuns la maturitate pentru ca este o piata prea mica, dar care creste repede.

La fel de repede creşte şi, să-i spunem, apetitul pentru social media. Fie că este vorba de cea mai obscură agenţie de turism, fie că e vorba de cel mai cunoscut operator de linii aeriene low cost, conturile de Facebook şi Twitter nu lipsesc din canalele de comunicare cu consumatorii şi asta pentru că o parte din jucători au sesizat schimbările aparute în felul în care consumatorii se informeaza, işi formează perceptiile despre un brand, parcurgând diverşi paşi până la decizia de achiziţie a unui serviciu sau produs. Riscul pe care şi-l asumă fiecare jucător implicat în această arie este acela că consumatorul (utilizatorul de reţele sociale) îşi rezervă dreptul de a adera sau nu la mesajul transmis şi nu poate fi forţat să îl recepteze cum se întâmplă în alte medii.

Cu ceva timp în urmă am tot scris o serie de posturi depsre geşelile frecvente pe (semi) site-urile de turism electronic, iar acum o să încerc să identific cele mai frecvente greşeli ale jucătorilor din industria turistică în social media, în demersul lor de a-şi promova serviciile turistice sau conexe prin canalele specifice.

Acum aproximativ 2 ani, pe blogul viaromania.eu apărea un articol despre review-urile postate pe profilele spaţiilor de cazare înscrise pe site-ul viaromania.ro, iar una din concluziile analizei era …

Un review negativ te afecteaza doar daca dovedesti ca nu-ti pasa. Daca recunosti ca ai gresit sau iti sustii punctul de vedere atunci cand situatia e confuza, atunci un review negativ se poate transforma dintr-un minus intr-un mare plus.

De ce am amintit de acest post? Pentru că prima idee din concluzia de mai sus se aplică situaţiei în care se află Beck Internațional, chiar dacă încearcă să îşi apere imaginea prin reacţii anonime şi mai ales din poziţia de clienţi fideli.

După cum se declară pe site-urile de job-uri, firma mai sus amintită are ca domeniu de activitate turismul si sales-ul, o nouă practică pe piaţa din România.

Ca potenţial client al firmei ai putea spune că, acceptând excursiile şi sejururile gratuite sau la preţuri incredibil de mici, faci un fel de turism de shopping. Forţat ce-i drept, întrucât constaţi cu stupoare că în promisele excursii unice eşti supus unor campanii de marketing agresive pentru a fi convins să cumperi produse la preţuri astronomice.

Trebuie menţionat faptul că Beck Internațional nu este agenţie de turism (deşi este posibil să opereze ca intermediar pentru Beck Reisen s.r.o, agenţie de turism înregistrată în Cehia; aici puteţi vedea ţările în care îşi desfăşoară activitatea), iar principalul interes al firmei nu este de a te plimba şi a-ţi explica în detaliu arhitecura obiectivelor sau istoria zonelor, ci de a te convinge să cumperi anumite produse, la un anumit preţ.

Poate pentru unii dintre voi e deja știre veche, dar eu am fost surprins să aflu că Gecad ePayment a mai încheiat un parteneriat cu Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului LITORAL – DELTA DUNĂRII, asociație ce susține interesele unor agenți economici și ONG-uri în promovarea turismului pe litoralul românesc și în Delta Dunării, asta după ce în noiembrie 2009 încheia un parteneriat cu ANAT.

Deși procentul de adoptare a plății cu card, pe site-ul propriu, este mai mic decat în cazul agențiilor de turism, mulți hotelieri din zona de litoral și Delta Dunării sunt interesați de soluțiile moderne de promovare si vânzare online oferite de Gecad ePayment pentru a-și aduce ofertele de vacanță mai aproape de potențialii turiști, mizând, probabil, pe faptul că numărul turiștilor pe litoral va crește o dată cu vacanța studenților mult mai familiarizați cu tranzacțiile online.

În continuare puteți observa o scurtă evoluție a încasărilor online aferente serviciilor turistice:

  • în 2007, serviciile de turismul și transport achitate online reprezentau 20% din totalul tranzacțiilor efectuate on-line (sursa);
  • în primele șase luni din 2009, plățile on-line în dome­niul turismului și transpor­tului au înregistrat creșteri de aproximativ 158% față de pri­mele șase luni din 2008 (sursa);
  • în 2009, serviciile de turism achitate on-line cu cardul bancar reprezentau 38% din numărul total de tranzacţii procesate (sursa) și au crescut de trei ori față de 2008 (sursa);
  • în primul trimestru din 2010, numărul tranzacțiilor online din turism a crescut cu 270% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Judecând după titlul unei știri din ianuarie 2010, ePayment: anul acesta va fi anul turismului în comerțul electronic autohton, putem presupune că Gecad ePayment va încerca parteneriate și cu alte asociații din cadrul industriei turistice. Știu, sună pueril, dar se potrivește de minune cu mișcările de parteneriat de pâna acum și interesul pe care îl acordă turismului.

Oare cu cine se va încheia următorul parteneriat?

Să fie cu ANTREC-ul?

Sau cu Organizația Patronatului din Turismul Balnear, luând în calcul inițiativa unor instituții de adaptare la practicile de rezervări online, deși total inexistente, despre care am citit aici?

Sau poate cu Federația Industriei Hoteliere din România?

Cine poate ști? Dar, cu singuranță, nu va fi cu Asociația Română pentru Cazare și Turism Ecologic Bed and Breakfast; și asta din cauza colaboratorilor neserioși :)

[via Gecad ePayment pe Twitter]

Și pentru că tot am vorbit de partajarea de mașină și promovarea și planificarea acestui fenomen pe internet, nu mai rămân de făcut decât calculele necesare astfel încât să se poată partaja corespunzător și costul carburnaților necesari pentru parcurgerea distanțelor până în punctele de destinație.

Practic, după ce se află prețul corespunzător al carburanților și amplasarea stațiilor de alimentare în traseu (folosind gasonline.ro), urmează a se face un calcul orientativ pentru costul unui plin și asta utilizând serviciul online g0-gas.com.

Carpooling-ul sau partajarea de mașină presupune folosirea aceleiași mașini pentru satisfacerea nevoii de transport atât a șoferilor/proprietarilor de mașini, cât și a celor ce vor să ajungă într-un anume loc, dar nu dispun de mașină personală iar transportul public nu le este chiar la îndemână. De obicei, costurile de transport se împart între cei implicați într-o astfel de activitate.

#9 autostop:hitchhiking:autostopp: stöppleFoto: Gabriela Fustos

Cum site-urile ce intermediază legătura dintre șoferii dispuși să transporte pasageri ce doresc să ajungă într-un anume loc apar regulat în online-ul românesc, de curând am observat o promovare mult mai evidentă pentru un astfel de serviciu, cumasina.net, serviciu lansat în toamna lui 2009, conform versiunii online a ziarului Adevărul. Zic mult mai evidentă întrucât a beneficiat de numeroase apariții în presa online (evz.ro, realitatea.net, observatorulcultural.ro etc.), precum și pe alte site-uri, spre deosebire de serviciile asemănătoare prezentate aici, pe blog, cu un an în urmă.